Maria Cioată – Înălţare

Galeria Galateea
Vernisaj: miercuri, 11 martie 2015, ora 18.00

Miercuri, 11 martie 2015, Galeria Galateea vă invită la vernisajul expoziţiei personale a Mariei Cioată, „Înălţare”. Expoziţia poate fi vizitată pȃnă pe 8 aprilie 2015.

În creaţia artistei, relaţiile dintre ambiental şi sculptural, chiar monumental, sunt multivalente. Numitor comun şi totodată liant între posibilele încadrări este discreţia, convertită 100% în rafinament. Lucrările propuse, dincolo de faptul de a fi deopotrivă friabile şi puternice, au calitatea de a face spaţiul să trăiască, totul prin mijloace estetice implicite. Zborul şi înălţarea, repere ale proiectului expoziţional, demonstrează, fără ca acest fapt să fie o miză, că între idee şi materializarea sa totul este logic şi firesc pentru Maria Cioată.

Cu ocazia vernisajului, compozitoarea Irinel Anghel va susţine un performance prin care gestul, muzica, lumina şi ceramica se vor constitui în repere ale unui inedit capitol multimedia.
(Mihai Plămădeală, curator)

Laurențiu Ruță-Fulger / Galeria Quadro

24 februarie – 21 martie 2014
Vernisaj: luni, 24 februarie, ora 18:00

„Confuzia simbolisticii care vine din jur și își pierde sensurile. Nu vreau să mă salvez prin simbolistică. Simbolurile apar în aceste geometrii și îmi dau seama că ele sunt de fapt niște proprietăți. Și cred că simbolistica li s‑a dat ulterior, prin utilizare.” Laurențiu Ruță-Fulger

În expoziția de la Galeria Quadro (Cluj, str. Napoca, nr. 2-4, etaj I., 64.) vor fi prezentate obiecte, instalații, filme, fotograme din perioada 1976 – 2014, grupate în jurul proceselor de convertire, caracteristice activității lui Laurențiu Ruță-Fulger. Prin convertiri artistul experimentează transformarea formelor, trecerea lor din plan în spațiu, din identic în non-identic. El caută starea premergătoare conotațiilor lor simbolice, afirmând că „probează o anumită origine a formelor”.

Laurențiu Ruță-Fulger (1955, Biled, jud. Timiș) este o personalitate de marcă a tendințelor de neo-avangardă din România. Impulsuri esențiale pentru formarea sa artistică a primit în anii șaptezeci, în ambianța timișoreană a grupului Sigma, care i-a influențat orientarea spre cercetările artistice corelate cu știința. Ca o sinteză a acestor preocupări a ajuns în 1976 la realizarea Sferei transformabile, a cărei principiu de autotransformare îi marchează gândirea artistică. În anii optzeci a continuat aceste preocupări în mediul inovator din jurul Atelierului 35 la Cluj, experimentând noi mijloace de exprimare plastică (performance, instalație, fotograme) a cercetărilor sale.

Expoziția este însoțită de un „Caiet de lucru” care oferă o privire mai amplă asupra activității artistului.
Proiect realizat în cadrul programului Bursa Quadro, cu sprijinul domnului Georg Lecca.

Lady Gaga apare nud într-un performance semnat de Marina Abramović

Lady Gaga promovează în videoclip Institutul Marina Abramović (Marina Abramović Institute/ MAI), o instituţie din New York rezervată artelor şi meditaţiei, informează music-news.com.

Captură Video

Aceaştă şcoală neconvenţională îi încurajează pe participanţi „să îşi crească nivelul de conştientizare asupra propriilor experienţe fizice şi mentale”, potrivit site-ului MAI.
În video performance-ul de aproximativ 2 minute, Lady Gaga apare în poziţii bizare, într-un decor uneori înfiorător, adeoseori cu ochii acoperiţi. Însă ceea ce şochează de această dată nu este nuditatea cântăreţei, ci mai degrabă vocea ei: coloana sonoră a videoclipului este compusă dintr-o singură notă muzicală, pe care Lady Gaga o prelungeşte, scoţând un sunet gutural, cât mai mult (şi mai tare) posibil.

Artista sârbă, în vârstă de 66 de ani, a lansat proiectul Marina Abramović Institute pe platforma de crowdfunding Kickstarter, unde speră să obţină donaţii de 600.000 de dolari până pe 25 august 2013. Această sumă este destinată renovării unei clădiri din New York, unde vor fi „prezentate şi conservate lucrări artistice de durată, precum dans, teatru, film, opera şi alte forme care ar putea să se dezvolte în viitor”, potrivit comunicatului postat pe site-ul MAI. Până joi, la prânz, proiectul iniţiat de Marina Abramović primise donaţii în valoare de 232.661 de euro, potrivit Mediafax.

Marina Abramović este o artistă din Serbia care a fost recompensată cu Leul de Aur la ediţia din 1997 a Bienalei de la Veneţia. Operele sale explorează adeseori relaţia dintre artist şi public, limitele trupului uman şi posibilităţile infinite ale mentalului. Marina a început cariera la începutul anilor 1970. În cele patru decenii de muncă a explorat relatia dintre interpret şi public, limitele corpului şi posibilităţile spiritului. În cel mai recent performance, „The Artist Is Present”, prezentat în 2010 la MoMA, Marina stătea nemișcată timp de trei lunipentru a se uita la opricine trecea prin faţa ei. Pe parcursul acestei performanţe, ea s-a uitat în ochii a peste 1.500 de vizitatori.

Vedeţi video performance-ul aici.
Citiţi şi Când Marina Abramović moare

Anca Munteanu Rimnic şi Delia Popa

Salonul de proiecte

25 aprilie – 2 iunie 2013
Vernisaj: joi, 25 aprilie, ora 19.00.

Salonul de proiecte (Bucureşti, Calea Moşilor 62-68) a lucrat încă din sezonul trecut cu artistele Anca Munteanu Rimnic şi Delia Popa la dezvoltarea unor proiecte care s-au concretizat în expoziţia de faţă. Dacă Anca Munteanu Rimnic a fost invitată să facă o propunere cu prilejul expoziţiei „Global fără globalizare”, Delia Popa a fost una dintre artistele selectate în urma Open-Call-ului 2011/2012. Din diverse motive, cele două propuneri nu au putut fi duse la bun sfârşit în cadrul expoziţiilor amintite, dar Salonul de proiecte a susţinut cu consecvenţă aceste demersuri.

Lucrarea Deliei Popa intitulată „We, Our Friends and Us”: o piesă de teatru în mai multe monitoare este o instalaţie născută în urma unor discuţii pe teme aparent divergente precum activismul civic şi spiritualitatea, pe care artista le-a purtat cu diverse personaje din cercul ei de cunoscuţi. Astfel s-a născut ideea unor interviuri cu prieteni şi oameni care o inspiră. Cei şapte intervievaţi – care acţionează în sfera socială pe „fronturi” diferite – sunt prezentaţi ca pseudo-personaje cum ar fi „Artistul feminist ateu”, „Artista budistă” sau „Inginerul creştin”. Delia Popa grupează interviurile în patru acte după modelul unei piese de teatru: „personajele” vorbesc indirect unele cu celelalte, iar fiecare interacţiune între „personaje” constituie un moment dramatic.

Pentru prezentarea de la Salonul de proiecte, Anca Munteanu Rimnic a pregătit două lucrări care reflectă percepţia ei despre România, plecarea din ţară, precum şi încercarea de a intra în relaţie cu spaţiul de expunere. Clădirea Salonului de proiecte a găzduit în trecut un depozit de hârtie. Pe podea se pot observa în continuare urmele acestui trecut, amprentele vizibile în spaţiu constituind premisa unei intervenţii site-specific. În conexiune cu această intervenţie, artista a dezvoltat o lucrare bazată pe interacţiune şi performance: o instalaţie video în care şase femei improvizează pornind de la diverse concepte propuse de artistă, alcătuind împreună o coregrafie de „bocete”. Proiectul Ancăi Munteanu Rimnic este realizat cu sprijinul Goethe Institut Bucureşti, urmând ca în 2014 să apară şi o carte de artist la editura Distanz Verlag, Berlin, care va pune în relaţie experientele personale ale artistei cu reflecţiile ei asupra societăţii actuale.
Mulţumiri speciale: Galeria PSM Berlin.

Anca Munteanu Rimnic produce o operă puternică şi multi-faţetată alcătuită din sculpturi, fotografii şi performance-uri filmate. S-a născut în Bucureşti în 1974, iar din 1980 trăieşte în Germania. Între 1995 şi 2001 a studiat la Universität der Künste, Berlin. Între 2004 şi 2006 a participat la masterclass-uri susţinute de John Baldessari la UCLA, Mike Kelley şi Jack Goldstein la Art Center, Pasadena. În 2006, o bursă a German Academic Exchange Service îi permite să petreacă un an în Japonia. Munteanu Rimnic trăieşte şi lucrează în Berlin. Participări recente în expoziţii: 4th Moscow Biennale; Cabaret Voltaire, Zürich (2011), Hebbel am Ufer, Berlin; Club Electroputere, Craiova; Spinnerei, Leipzig (2010).

Delia Popa (n. 1980, Bucureşti) lucrează preponderent cu performance, instalaţie video şi text, şi se inspiră din domenii precum istorie recentă, antropologie vizuală, traumă şi comedie. A obţinut Masterul în Arte Vizuale de la School of the Art Institute of Chicago (2007), şi o diplomă postuniversitară în Arte Vizuale de la Goldsmiths College, University of London (2005). Proiecte recente includ Chelen Amenca/Dansează cu noi, realizat într-o comunitate de rromi din judeţul Sibiu împreună cu artista americană Ellen Rothenberg şi susţinut de Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu, Complexul Muzeal Astra Sibiu şi School of the Art Institute of Chicago. O parte din rezultatele cercetării au fost prezentate în expoziţia curatată de Anca Mihuleţ la Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Naţional Brukenthal (2012). Delia locuieşte în Bucureşti. (www.deliapopa.com)

Laurie Anderson – o retrospectivă de cântece şi poveşti

Transitory Life – A Retrospective, Songs and Stories
Cité de la musique, Paris
10 martie 2013

Laurie Anderson este parte a istoriei moderne în artă. În cadrul concertul ei de la Paris publicul va întâlni o mulțime dintre invențiile care au marcat evoluţia performance art-ului.
Anderson este un pionier al muzicii electronice. Laurie Anderson s-a născut în 1947 la Chicago. În 1969 a absolvit Barnard College din New York și a continuat să studieze sculptura la Universitatea Columbia. Ca tânără artistă are o atitudine experimentalistă. Primele ei spectacole au loc pe stradă sau în spații informale de artă. La începutul anilor 1970 lucrează ca instructor de artă şi critic pentru diverse reviste. De-a lungul timpului a inventat mai multe dispozitive pe care le-a folosit în cadrul înregistrărilor sale de artă și spectacole de performance. De exemplu, în 1977 a creat o vioară bandă-arc, care utilizează banda magnetică înregistrată pe arc în loc de păr de cal. La sfârșitul anilor 1990 dezvoltă un stick de vorbit care poate accesa și reproduce sunete.

Laurie Anderson a făcut istorie prin diverse invenţii pe care le-a introdus în acţiunile ei artistice. Nu vom știi niciodată dacă ea a inventat toate aceste instrumente folosite în concertele şi înregistrările ei, dar, cu siguranţă, Laurie Anderson surprinde de fiecare dată publicul. Surprinde prin textele şi instrumentele folosite, prin modul diferit de a spune lumii ceea ce gândeşte, prin combinarea imaginilor şi a sunetelor într-un spectacol ce revizitează clasicii literaturii americane.