Anca Munteanu Rimnic şi Delia Popa

Salonul de proiecte

25 aprilie – 2 iunie 2013
Vernisaj: joi, 25 aprilie, ora 19.00.

Anca Munteanu Rimnic si Delia PopaSalonul de proiecte (Bucureşti, Calea Moşilor 62-68) a lucrat încă din sezonul trecut cu artistele Anca Munteanu Rimnic şi Delia Popa la dezvoltarea unor proiecte care s-au concretizat în expoziţia de faţă. Dacă Anca Munteanu Rimnic a fost invitată să facă o propunere cu prilejul expoziţiei „Global fără globalizare”, Delia Popa a fost una dintre artistele selectate în urma Open-Call-ului 2011/2012. Din diverse motive, cele două propuneri nu au putut fi duse la bun sfârşit în cadrul expoziţiilor amintite, dar Salonul de proiecte a susţinut cu consecvenţă aceste demersuri.

Lucrarea Deliei Popa intitulată „We, Our Friends and Us”: o piesă de teatru în mai multe monitoare este o instalaţie născută în urma unor discuţii pe teme aparent divergente precum activismul civic şi spiritualitatea, pe care artista le-a purtat cu diverse personaje din cercul ei de cunoscuţi. Astfel s-a născut ideea unor interviuri cu prieteni şi oameni care o inspiră. Cei şapte intervievaţi – care acţionează în sfera socială pe „fronturi” diferite – sunt prezentaţi ca pseudo-personaje cum ar fi „Artistul feminist ateu”, „Artista budistă” sau „Inginerul creştin”. Delia Popa grupează interviurile în patru acte după modelul unei piese de teatru: „personajele” vorbesc indirect unele cu celelalte, iar fiecare interacţiune între „personaje” constituie un moment dramatic.

Pentru prezentarea de la Salonul de proiecte, Anca Munteanu Rimnic a pregătit două lucrări care reflectă percepţia ei despre România, plecarea din ţară, precum şi încercarea de a intra în relaţie cu spaţiul de expunere. Clădirea Salonului de proiecte a găzduit în trecut un depozit de hârtie. Pe podea se pot observa în continuare urmele acestui trecut, amprentele vizibile în spaţiu constituind premisa unei intervenţii site-specific. În conexiune cu această intervenţie, artista a dezvoltat o lucrare bazată pe interacţiune şi performance: o instalaţie video în care şase femei improvizează pornind de la diverse concepte propuse de artistă, alcătuind împreună o coregrafie de „bocete”. Proiectul Ancăi Munteanu Rimnic este realizat cu sprijinul Goethe Institut Bucureşti, urmând ca în 2014 să apară şi o carte de artist la editura Distanz Verlag, Berlin, care va pune în relaţie experientele personale ale artistei cu reflecţiile ei asupra societăţii actuale.
Mulţumiri speciale: Galeria PSM Berlin.

Anca Munteanu Rimnic produce o operă puternică şi multi-faţetată alcătuită din sculpturi, fotografii şi performance-uri filmate. S-a născut în Bucureşti în 1974, iar din 1980 trăieşte în Germania. Între 1995 şi 2001 a studiat la Universität der Künste, Berlin. Între 2004 şi 2006 a participat la masterclass-uri susţinute de John Baldessari la UCLA, Mike Kelley şi Jack Goldstein la Art Center, Pasadena. În 2006, o bursă a German Academic Exchange Service îi permite să petreacă un an în Japonia. Munteanu Rimnic trăieşte şi lucrează în Berlin. Participări recente în expoziţii: 4th Moscow Biennale; Cabaret Voltaire, Zürich (2011), Hebbel am Ufer, Berlin; Club Electroputere, Craiova; Spinnerei, Leipzig (2010).

Delia Popa (n. 1980, Bucureşti) lucrează preponderent cu performance, instalaţie video şi text, şi se inspiră din domenii precum istorie recentă, antropologie vizuală, traumă şi comedie. A obţinut Masterul în Arte Vizuale de la School of the Art Institute of Chicago (2007), şi o diplomă postuniversitară în Arte Vizuale de la Goldsmiths College, University of London (2005). Proiecte recente includ Chelen Amenca/Dansează cu noi, realizat într-o comunitate de rromi din judeţul Sibiu împreună cu artista americană Ellen Rothenberg şi susţinut de Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu, Complexul Muzeal Astra Sibiu şi School of the Art Institute of Chicago. O parte din rezultatele cercetării au fost prezentate în expoziţia curatată de Anca Mihuleţ la Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Naţional Brukenthal (2012). Delia locuieşte în Bucureşti. (www.deliapopa.com)

Cortul diplomatic

Anetta Mona Chişa & Lucia Tkáčová şi Ion Grigorescu

Vernisaj: 20 octombrie 2011, ora 19.00
Perioada: 20 octombrie – 27 noiembrie 2011

Expoziţia se constituie în jurul unei structuri compuse dintr-un nucleu de imagini realizate de Ion Grigorescu, nucleu ce corespunde unei constelaţii de teme care au apărut în mod recurent în practica lui şi care pot fi intepretate pe mai multe niveluri de lectură. Una din preocupările lui centrale este explorarea raportului individului cu autoritatea politică, fie că el comentează statutul artistului în cadrul ierarhiilor sociale – dispunând în aparenţă de toată libertatea, dar fiind de fapt incapabil să clintească sau să influenţeze în vreun fel autoritatea reală a puterii –, fie că e vorba de incursiuni istorice care îşi găsesc o rezonanţa în biografia personală, de chestionare a limitelor psihanalizei sau de reflecţii legate de soarta ideologiilor în lumea contemporană.

Pe această din urmă direcţie se produce intersecţia cu problemele investigate de Anetta Mona Chişa şi Lucia Tkáčová care manifestă în demersul lor artistic o atitudine critică faţă de poziţiile de putere şi tipurile dominante de discurs care structurează angrenajul social. Chişa şi Tkáčová au urmărit în mod programatic iconografia piramidei umane, aşa cum apare ea în diverse contexte, purtând variate semnificaţii, de la spectacolele omagiale regizate de propaganda regimurilor socialiste, înscenând triumful unor utopii iluzorii, la reprezentări critice ale ierarhiei de clase a sistemului capitalist sau la ideea de solidaritate pe care o inspiră efortul uman colectiv. Referinţele la trecutul recent sunt invocate pentru relevanţa lor actuală. Structura piramidală rămâne în continuare emblematică pentru felul în care e configurată astăzi distribuţia socială: ea perpetuează discriminarea şi e profund injustă pentru cei aflaţi la baza piramidei. Înainte şi după schimbările politice din 1989 organizarea socială reproduce acelaşi model al exploatării. Iată ce nota Ion Grigorescu în însemnarile lui zilnice din anul 1978 (însemnări ce se regăsesc şi în dialogul lui fictiv cu „tovaraşul” Ceauşescu): „Menirea celor ce sunt exploataţi în contextul noilor relaţii de putere – proletariatul – a fost de a înfrânge exploatarea şi de a deveni conducătorii viitorului, însă acum realitatea e alta. Proletariatul este prea legat de burghezie pentru a putea veni cu altceva decât tot exploatare.

Sponsor: Grup Transilvae
Mulţumiri: Viorica Dinu, Otilia Mihalcea, Alin Popescu, Vlad Telibasa, Bogdan Vasilescu
Expoziţia „Cortul diplomatic” poate fi vizitată de miercuri până duminică între orele 10.00 şi 18.00.
Salonul de proiecte
Calea Moşilor, nr. 62-68, etaj 2, Bucureşti.

Salonul de proiecte este o iniţiativă a Magdei Radu şi a Alexandrei Croitoru ce se va desfaşura timp de un an, beneficiind de sprijinul financiar şi logistic oferit de MNAC. Această iniţiativă îşi propune realizarea unor expoziţii, prezentări şi dezbateri care se vor focaliza asupra artei contemporane din România, punând producţiile tinerilor artişti într-un context generaţional mai larg.
SURSA: Modernism.ro