Mozaic

Filmul vieţii unui dictator

Filmul regizat de Andrei Ujică, Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu, a stârnit admiraţie, dezamăgire şi dezbatere. Lungmetrajul a produs două tipuri de reacţii: pozitive, din partea criticilor de film şi negative, din partea spectatorilor care l-au considerat un documentar prost realizat. Criticii au subliniat valoarea acestui film. „Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu nu este un documentar, după cum nu este nici o docu-dramă”, spune Alex Leo Şerban. Cine reuşeşte să te ţină în faţa ecranului timp de 180 de minute pentru a privi defilări comuniste şi discursurile lui Nicolae Ceauşescu poate fi numit oricum, numai un regizor slab nu. E posibil ca Andrei Ujica, cel care a gândit filmul să aibă o concepţie prea avangardistă pentru publicul din România, dar cu siguranţă nu este un regizor de „mâna a doua”. Filmul pleacă de la o umanizare a dictatorului prezentând o viziune asupra vieţii private a acestuia. Privind viaţa dictatorului ca pe o ca o vacanţă, acesta începe să devină simpatic. La început, pentru seninătatea modului în care a profitat de naivitatea zecilor de mii de oameni care-l aplaudau, iar către sfârşit, pentru compasiunea iscată de un om îmbătrânit şi slăbit, chinuit parcă de şedinţe şi congrese, la care era obligat să participe ca om politic.
Documentarul prezintă anii de glorie ai dictatorului, când Richard Nixon şi Charles De Gaulle au venit la Bucureşti. Pentru a realiza filmul de 180 de minute, Andrei Ujică şi echipa sa au vizionat peste o mie de ore de înregistrări din arhiva TVR şi de la Arhiva Naţională de Filme. Regizorul spune că a dorit să „cunoască omul din spatele personajului istoric” care i-a marcat tinereţea.

Autobiografia lui Ceauşescu nu este singurul film despre perioada comunistă, regizat de Andrei Ujică. El se alătură peliculelor Videograme dintr-o revoluţie, din 1992 şi Rupt de prezent, din 1995. Andrei Ujică, în vârstă de 58 de ani, trăieşte din 1981 în Germania. La Cannes, documentarul a fost prezentat în afara concursului. Lungmetrajul Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu, a fost distins cu premiul pentru cel mai bun documentar est-european la cea de-a XIV-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film Documentar de la Jihlava (Cehia), care s-a desfăşurat între 26 şi 31 octombrie.

Expoziţie controversată

Expoziţia artistului ceh Jan Saudek expusă la Teatrul de Operetă „Ion Dacian” din Bucureşti, a stârnit controverse. În timp ce unii le apreciază ca fiind artă pură, alţii arată fotografiile cu degetul, indignaţi că o instituţie de cultură se promovează folosind pornografia.

Expoziţia a fost adusă în românia de Centrul Ceh în cadrul festivalului „Viaţa e frumoasă!.
Jan Saudek este un fotograf ceh născut la Praga în anul 1935 şi unul dintre cei mai renumiţi fotografi din lume pentru imaginile sale colorate manual, ce redau lumi picturale aflate la limita dintre vis şi realitate. Deseori populate de figuri nude sau semi-nude înconjurate de pereţi tencuiţi, lucrările sale descriu evoluţia copilului pe parcursul mai multor ani. Lucrările lui Jan Saudek au fost ţinta unor tentative de cenzură în vest, pe perioada anilor ’90.

Filmul experimental

Peter Greenaway, unul dintre cei mai erudiţi regizori britanici ai momentului, a fost prezent la Bucureşti în cadrul Festivalului de Film Experimental „On the Edge” 2010 creat sub patronajul Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti, al Universităţii Naţionale de Arte şi al Centrului Naţional al Cinematografiei. Acesta este primul şi singurul eveniment din România dedicat filmului experimental. Festivalul are ca scop promovarea creaţiilor inovatoare atît la nivel conceptual şi tematic, cât şi formal, stilistic, ale unor artişti cu viziuni profund personale asupra realităţii contemporane, explorând în acelaşi timp limitele limbajului cinematografic. Ideea cinema-ului care nu s-a născut încă şi care explorează – la un nivel ontologic, total autonom – domeniul imaginii vizuale poate fi caracterizată astfel: cinema-ul ar trebui să fie un mediu vizual de comunicare, care utilizează toate uneltele hipermodernităţii (toate formele noi de media) şi moştenirea celor 8000 de ani de fabricare a imaginii picturale. Pe lângă aceste caracteristici, cinema-ul va fi dinamic, se va schimba la fiecare vizionare. Cu alte cuvinte, Greenaway caută un cinema care se întâmplă întotdeauna la timpul prezent, un cinema al evenimentului şi care utilizează mai multe ecrane în acelaşi timp. De asemenea, acesta va încerca să angajeze toate simţurile umane. Pentru a complica şi mai mult lucrurile, el aplică o ultimă lovitură ideii de cinema: deconstrucţia narativităţii. Cum se poate realiza un cinema non-narativ este foarte problematic.

Internetul este o modalitate de distribuţie gratuită. Fiecare om poate deveni un proto-regizor. Această formă de cultură vizuală va determina moartea televiziunii – responsabilă pentru gradul de analfabetism vizual şi textual – prin caracterul interactiv şi multimedia. Această „minunată lume nouă” poate aduce noi posibilităţi ale limbajului vizual numai dacă sistemele educaţionale ale lumii vor opera o alfabetizare vizuală. Dacă ai ochi, nu înseamnă că poţi vedea. Erudiţia vizuală acumulată de pictură va trebui transmisă prin intermediul şcolilor de film în colaborare cu şcolile de arte plastice, pentru ca cinema-ul să devină acel „creator de vise”. Nu este însă vorba despre visele plictisitoare ale Hollywood-ului sau ale televiziunii, ci de strălucirea picturilor lui Rembrant, Velásquez, Caravaggio sau Rubens.
Cei mai mulţi oameni sunt analfabeţi vizual. Şi de ce s-ar întâmpla altfel? Avem o cultură bazată pe cuvântul scris. Sistemul nostru educaţional ne învaţă să apreciem textul mai mult decât imaginea – unul dintre motivele pentru care avem un cinema atât de sărăcit.”
Aşa îşi deschide Peter Greenaway, comentariul care explică imaginile celui mai recent lungmetraj al său, Rembrand’s J’Accuse…! (2008). Este cunoscut sarcasmul lui Peter Greenaway, cel care în urmă cu cinci ani declara că românii nu au oferit nimic culturii europene.
Titlul filmului trimite la faimoasa scrisoare publică, cu privire la „Afacerea Dreyfus”, pe care Émile Zola i-a adresat-o preşedintelui Franţei la începutul lui 1898. Pentru Peter Greenaway, Rondul de noapte al lui Rembrandt este un rechizitoriu similar, pe care artistul îl întăreşte prin prezenţa sa (camuflată) în tablou. Un rechizitoriu al unei crime nerezolvate până astăzi. Rembrand’s J’Accuse…! este o lucrare complementară proiectului multimedia Nightwatching, realizat de Peter Greenaway cu ocazia aniversării a 400 de ani de la naşterea lui Rembrandt, în 2006.

Tzara şi Lenin joacă şah

Ghid dada pentru postumani

Autor: Andrei Codrescu
Titlu original: The Posthuman Dada Guide – Tzara & Lenin Play Chess
Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2009, 262 de pagini.

Traducător: Ioana Avădani

Acest ghid are menirea de a îndruma fiinţele postumane cum să ducă o viaţă dada. Nu este recomandabil, niciodată nu a fost, să duci o viaţă dada.
Ghid dada pentru postumani este un manual nepractic pentru un trai practic în această lume postumană în care trăim, totul descris prin examinarea unei imaginare partide de şah, jucată în 1916 între Tristan Tzara şi Lenin.  Partidă epică de la Café de la Terasse din Zürich este o bătălie între viziunile radicale ale artei şi cele ale revoluţiei ideologice.  Poetul şi ideologul comunist se întâlnesc deasupra tablei de şah, dar miza jocului este întreagă societate.  Luând partida ca o metaforă Andrei Codrescu  a creat un ghid despre dadaism şi despre ce ne poate el învăţa pentru a supravieţui în prezent şi viitor.
Cartea publicată în anul 2009, în engleză, la Princeton University Press sub titlul The Posthuman Dada Guide – Tzara & Lenin Play Chesssi, include o idee asemănătoare  cu cea din 1989, moment al căderii comunismului ce a reprezentat o victorie temporară a binelui într-un război continuu cu gândirea totalitară şi limitările libertăţii de creaţie.

Arta umbrelor

Cine s-ar fi gândit că umbra unui morman de gunoaie poate deveni artă?

Umbrele redau aproape în detaliu imaginea gândită de creatori. Majoritatea ansamblurilor, aparent aranjate haotic, necesită luni de zile pentru a ajunge să ia forma corpurilor umane, animalelor sau a altor lucruri dorite de artişti.

Artişti români
remarcaţi în Polonia

Alături de Galeria de Artă Modernă Zacheta, Muzeul de Artă Modernă din Varşovia este cea mai prestigioasă instituţie de promovare a artelor vizuale din Polonia. Condus de una dintre cele mai influente curatoare poloneze, Joanna Mytkowska, MNAC-ul polonez are un program rafinat şi exclusivist, în care sunt reţinute doar numele cele mai importante ale artei contemporane.

Muzeul de Artă Modernă din Varşovia, până la finalizarea noii sale construcţii (proiectată de arhitectul elveţian Christian Kerez), începe al doilea an de acţiuni artistice pe site-ul temporar. MoMAW, denumirea sub care această instituţie va funcţiona din anul 2014, s-a axat pe stabilirea unui model de operare care ţine cont de schimbarea peisajului social, economic şi cultural din Europa de Est. În programul inaugural al noului sezon, din primăvara acestui an, MoMAW a debutat cu un program de cercetare (De îndată ce deschid ochii văd un film), un proiect  (Experimentul în arta Iugoslaviei din anii ’60 şi ’70) şi o retrospectivă a artistului român Ion Grigorescu. Celebrele filme realizate de Ion Grigorescu în anii ’70, în condiţii tehnice foarte modeste, au fost transpuse pe suport digital la Berlin, cu ajutorul tehnologiei moderne şi au costituit revelaţia restrospectivei.

În data de 24 octombrie 2010, Institutul Cultural Român din Varşovia şi Galeria Lokal 30 din Varşovia au organizat o întâlnire cu artistul român Ştefan Constantinescu, în cadrul căreia au fost prezentate două dintre filmele sale: Troleibuzul 92 (2009) şi My Beatiful Dacia (2009).
Noua construcţie a Muzeul de Artă Modernă va fi amplasată pe Plac Defilad, lângă Palatul Culturii şi Ştiinţei şi ar putea arăta ca în fotografia alăturată.

Apel neobişnuit

Agenţia Reuters din Paris anunţă că Muzeul Louvre a făcut un apel fără precedent către public de a ajuta la strângerea fondurilor pentru cumpărarea picturii de secol al XVI-lea, desemnată „o comoară naţională” de către experţii de artă.

Louvre a adunat deja 3 milioane de euro pentru Cele trei graţii, o pictură în ulei pe lemn a artistului german Lucas Cranach cel Bătrân, reprezentând trei nuduri, însă mai are nevoie de un milion de euro pentru a atinge preţul fixat de proprietarii lucrării. Louvre mai are timp până la sfârşitul lunii ianuarie să strângă suma, fără de care se teme că opera va trece într-o altă colecţie particulară şi nu va mai ajunge niciodată să fie expusă public, sau mai rău, că va părăsi Franţa.

Pictată în anul 1531, opera este o interpretare ironică şi provocatoare a temei renascentiste a celor trei graţii, ilustrând nudurile într-o ipostază îndrăzneaţă. Figura centrală din tablou îşi acoperă nuditatea cu o pălărie roşie cu pene, lucru care atrage privirile, în timp ce femeia din stânga sa se sprijină nonşalant pe vecina ei, ţinând un picior îndoit la spate.
Cei care vor face donaţii pentru pictură vor fi înregistraţi ca donatori pe website-ul Louvre şi în documentele sale de promovare.

Descoperire de 60 de milioane de euro

Un număr de 271 de opere atribuite pictorului Pablo Picasso, realizate în perioada 1900-1932, printre care se regăsesc tablouri, desene şi schiţe total necunoscute experţilor în artă, au fost descoperite, recent, în Franţa, pe Coasta de Azur, informează AFP.

Printre aceste opere inedite se numără nouă colaje cubiste, a căror valoare a fost estimată la 40 de milioane de euro, o acuarelă din perioada albastră a pictorului, guaşe, litografii şi portrete ale primei sale soţii Olga, informează cotidianul francez Libération.

Cronicile unui artist

Lansare de carte

Astăzi, 30 noiembrie 2010, la redacţia Revistei 22 din Bucureşti are loc lansarea celui mai recent volum apărut în colecţia Performa a Editurii Cartea Românească.

20/22 Douăzeci de ani de texte de Dan Perjovschi trasează istoria artistului la revista 22 şi, implicit, istoria României în ultimii 20 de ani. În 1991, Dan Perjovschi devine membru al redacţiei, unde este angajat şi astăzi. Ceea ce aduce nou  acest volum este faptul că pentru prima oară Perjovschi este devoalat publicului în calitate de cronicar. Altfel spus, personajul principal al acestei cărţi este Perjovschi scriitorul. „Textele de artă scrise de Perjovschi sunt valoroase pentru că dau imaginea perfectă a anilor ’90: arta rămasă încremenită vs primele show-uri în adevărat postcomunism, primele festivaluri de performance, primele instalaţii, primele happening-uri. Artistul este oglinda lor. Descrie totul cu detalii, redă adevărate scenarii vizuale, entuziaste”. (Daria Ghiu)

Lansarea cărţii este prezentată de: Rodica Palade, Horia Roman-Patapievici, Daria Ghiu. Moderator: Bianca Burţa-Cernat. Volumul recent lansat de autor la Gaudeamus 2010 s-a aflat printre cele mai bine vândute cărţi ale editurii.

Modă

Chipurile modei


În imagine: un model din creaţia designerului indian Nida Mahmood în timpul festivalului de modă Lifestyle Wills India Fashion Week – primavara-vară 2011, New Delhi. (AFP / Manpreet România).


Evenimentul anului

Cel mai important eveniment anual al pieţei româneşti de artă, organizat de Artmark este Licitaţia de Iarnă 2010,
ediţie aniversară, care va avea loc în data de 16 decembrie 2010, în sistem duplex la Hotel Hilton Sibiu şi
J.W. Marriott Grand Hotel Bucureşti.

Foto: una dintre multele piese de rezistenţă a licitaţiei.

Ca un răspuns la interesul în creştere al colecţionarilor şi investitorilor din marile oraşe ale ţării, Artmark organizează, în parteneriat cu Muzeul Naţional Brukenthal, cea de-a doua licitaţie în sistem Duplex, desfăşurată simultan în două săli de licitaţie din oraşe diferite. Evenimentul  va aduna, în cadrul celei mai importante licitaţii a anului, participanţi din Bucureşti şi Sibiu, care vor putea disputa adjudecarea uneia dintre cele mai impresionante selecţii de opere de artă românească scoase vreodată la vânzare.

Licitaţia propune 100 de opere de pictură şi grafică, reprezentând multe dintre direcţiile importante pe care le-a luat arta românească de la începutul secolului al XX-lea şi până în anii 60-70, cuprinse în şapte secţiuni: Impresionism şi Postimpresionism, Expresionism, Colonia de la Balcic, Tezaur, Avangardă, Modernism şi Postmodernism. Acestea poartă semnăturile unora dintre artiştii care au rămas repere în Istoria Artei româneşti: Grigorescu, Pallady, Tonitza, Ressu, Ţuculescu, Petraşcu, Băncilă, Iser, Ghiaţă, Dărăscu, Mützner, Steriadi, Maxy, Baba, Ciucurencu, Bernea, Piliuţă, Pacea, Balaşa ş.a. Expoziţia care reuneşte toate lucrările ce vor fi scoase la licitaţie va fi deschisă la Bucureşti, între 9 şi 11 decembrie, după care se va muta la Sibiu, între 12 şi 14 decembrie. Valoarea totală estimativă a loturilor licitaţiei este de peste un milion de euro.

Brâncuşi scos la licitaţie

Colecţia de piese şi obiecte personale pe care Constantin Brâncuşi le-a lăsat-o artiştilor Nicoleta Dumitrescu şi Alexandru Istrati, în calitate de legatari ai săi, va fi scoasă la licitaţie marţi 30 noiembrie 2010, la Paris. Potrivit casei de licitaţii Artcurial, colecţia este estimată la o sumă între 1,5 şi 2 milioane de €.

Trei sculpturi, 20 de piese de mobilier şi obiecte personale ale marelui sculptor român au fost lăsate soţilor Nicoleta Dumitrescu şi Alexandru Istrati, artişti foarte apropiaţi lui Brâncuşi.

Cea mai valoroasă piesă a colecţiei  este sculptura Sărutul (foto) din 1935, formată din patru părţi, care a fost estimată între 800.000 şi 1.200.000 de euro. Artistul le-a făcut-o cadou soţilor Istrati în anul 1950, relatează Mediafax.

În urma licitaţiei rezultatul final al vânzării a fost de 1.568.086 de euro.

Piesa de rezistenţă a licitaţiei, Coloana sărutului, realizată în 1935, o sculptură în piatră şi ghips, formată din patru module a fost achiziţionată cu 949.892 de euro.
Ministerul Culturii român nu a participat la licitaţie, din lipsă de bani.

Nudul în pictura românească

Album de Mircea Deac

Semnat de un cunoscut şi pasionat critic de artă, albumul este conceput ca o istorie concentrată a nudului din pictura romanească şi reprezintă un omagiu adus femeii,
în frumuseţea goliciunii ei.

Începând cu primele reprezentări ale trupului dezgolit din arta bisericească şi cu emanciparea picturii cu nuduri din secolul al XIX-lea, Mircea Deac oferă cititorului ocazia de a revizita pictori uitaţi, de a admira capodopere sau de a cunoaşte, în sclipiri absolut surprinzătoare, artişti al căror nume istoria nu l-a reţinut sau n-a avut timp să-l reţină. Tematica tablourilor este, prin natura ei, fascinantă, dezvăluind o galerie impresionantă de personaje feminine. Rafinate sau de o simplitate aproape sălbatică, pasionale sau inocente în erotismul lor, dezinvolte sau timide, dincolo de culorile vremii din care răsar, le uneşte acel farmec etern, inepuizabil, sursă de inspiraţie pentru artişti de-a lungul secolelor.

Film

Medalia de onoare

Un film a regizorului Călin Netzer, a cărui premieră oficială are loc în luna noiembrie în România. Filmul este o radiografie concomitentă a două epoci: cea a anului 1995 şi, prin elementele poveştii şi  replicile personajului principal şi cea de dinainte de 1989. Cu implicaţii politice fără a fi un film politic, cu drama unui om fără a deveni patetic, cu personaje „de carton” care nu sunt cu adevărat ridicole, regizorul reuşeşte o poveste la marginea verosimilului, spusă simplu şi cu un umanism aproape deconcertant.
Rolurile principale sunt interpretate de: Camelia Zorlescu, Victor Rebenciuc şi Ion Lucian.
Filmul are deja un palmares impresionant: cinci premii la Festivalul de la Salonic, Premiul Special al Juriului şi Premiul Publicului la Toronto, Menţiunea specială a Juriului şi Premiul Cineuropa, la Miami, Menţiunea Specială a juriului la Zagreb, Premiul pentru Cea mai bună regie şi Cel mai bun actor în rol principal la Festivalul Internaţional de Film Transilvania.

Carte

O nouă carte-obiect

Volumul Poezii noi a lui Mircea Dinescu are 24 de poezii de dragoste, scrise în ultimii şase ani.
Cartea poate fi cumpărată începând cu data de 21 noiembrie 2010, la preţul de 20 de lei, în timp ce CD-ul Femeile din secolul trecut poate fi achiziţionat cu 10 lei. În timpul lansării de la Târgul de carte Gaudeamus  poetul a vândut vinul din producţie proprie, cu poezii în loc de etichetă.

Să înţelegem moda

Moda este oglinda societăţii în care există. Este atât un fenomen cultural, cât şi o afacere extrem de complexă şi, ca atare, reflectă atitudinile
economice, sexuale şi politice ale unei epoci.

Mairi Mackenzie, autoarea acestui volum, este lector de Studii Culturale şi Istorie la Colegiul de Modă din Londra. A scris şi a predat despre epocile modei din cele mai vechi perioade ale ei şi până în epoca modernă, fiind curator la numeroase expoziţii.
Volumul de faţă este un ghid ilustrat al curentelor care au conturat istoria modei occidentale, din secolul al XVII-lea până astăzi, trecând prin curente cum ar fi  de exemplu: Rococo, Romantism, Orientalism, Dandysm, Prerafaelism, Modernism, Hollywoodism, Minimalism şi, de ce nu, stilul utilitar.
Volumul Să înţelegem moda, publicat la Editura RAO, ne familiariză cu fascinanta lume a modei prin intermediul imaginilor, într-o elegantă prezentare grafică şi tipografică.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s