Lumea – Imagine

Victoria Art Center vă invită la finisajul expoziției Lumea – Imagine, eveniment ce va avea loc joi, 11 decembrie 2014, ora 19.00.

„Învățându-ne un nou cod vizual, fotografiile ne modifică și ne extind noțiunile despre ceea ce merită văzut și despre ceea ce avem dreptul să observăm.

Ele alcătuiesc o gramatică și, mult mai important, o etică a privirii. În definitiv, rezultatul grandios al demersului fotografic este acela de a ne da impresia că putem îngloba întreaga lume în minte, sub forma unei antologii de imagini.” (Susan Sontag Despre Fotografie, București Ed. Vellant 2014)

Victoria Art Center vă propune o expoziție centrată pe imagine. Indiferent dacă este realizată în sistem analog sau digital imaginea reprezintă o abordare personală a realității prin care timpul este „înghețat”.
Unele dintre imaginile prezentate conțin o realitate crudă pe care o apreciem doar atunci când este filtrată estetic și „dislocată’’ într-un spațiu expozițional.

 Fotografie: Valentin Cernat, Mădălina Iacob, Daniel Ghercă , Andreea Goia, Vlad Mihăilescu, Andrei Neagu, Laura Ruczui, Ana Țăran, Stela Vartic.
Video: Anastasia Jurescu, Mario Oprean, Răzvan Tun.

Lumea – Imagine

Victoria Art Center
22 noiembrie – 12 decembrie 2014

Expun studenți și absolvenți ai Departamentului Foto – Video, Universitatea de Arte București
Vernisaj: 21 noiembrie ora 19.00.

„Învățându-ne un nou cod vizual, fotografiile ne modifică și ne extind noțiunile despre ceea ce merită văzut și despre ceea ce avem dreptul să observăm.
Ele alcătuiesc o gramatică și, mult mai important, o etică a privirii. În definitiv, rezultatul grandios al demersului fotografic este acela de a ne da impresia că putem îngloba întreaga lume în minte, sub forma unei antologii de imagini.” (Susan Sontag Despre Fotografie, București Ed. Vellant 2014)

Victoria Art Center vă propune o expoziție centrată pe imagine.
Indiferent dacă este realizată în sistem analog sau digital imaginea reprezintă o abordare personală a realității prin care timpul este „înghețat”.
Unele dintre imaginile prezentate conțin o realitate crudă pe care o apreciem doar atunci când este filtrată estetic și „dislocată” într-un spațiu expozițional.

Fotografie: Valentin Cernat, Mădălina Iacob, Daniel Ghercă, Andreea Goia, Vlad Mihăilescu, Andrei Neagu, Laura Ruczui, Ana Tătar, Stela Vartic.
Video: Anastasia Jurescu, Mario Oprean, Răzvan Tun.

Lady Gaga apare nud într-un performance semnat de Marina Abramović

Lady Gaga promovează în videoclip Institutul Marina Abramović (Marina Abramović Institute/ MAI), o instituţie din New York rezervată artelor şi meditaţiei, informează music-news.com.

Captură Video

Aceaştă şcoală neconvenţională îi încurajează pe participanţi „să îşi crească nivelul de conştientizare asupra propriilor experienţe fizice şi mentale”, potrivit site-ului MAI.
În video performance-ul de aproximativ 2 minute, Lady Gaga apare în poziţii bizare, într-un decor uneori înfiorător, adeoseori cu ochii acoperiţi. Însă ceea ce şochează de această dată nu este nuditatea cântăreţei, ci mai degrabă vocea ei: coloana sonoră a videoclipului este compusă dintr-o singură notă muzicală, pe care Lady Gaga o prelungeşte, scoţând un sunet gutural, cât mai mult (şi mai tare) posibil.

Artista sârbă, în vârstă de 66 de ani, a lansat proiectul Marina Abramović Institute pe platforma de crowdfunding Kickstarter, unde speră să obţină donaţii de 600.000 de dolari până pe 25 august 2013. Această sumă este destinată renovării unei clădiri din New York, unde vor fi „prezentate şi conservate lucrări artistice de durată, precum dans, teatru, film, opera şi alte forme care ar putea să se dezvolte în viitor”, potrivit comunicatului postat pe site-ul MAI. Până joi, la prânz, proiectul iniţiat de Marina Abramović primise donaţii în valoare de 232.661 de euro, potrivit Mediafax.

Marina Abramović este o artistă din Serbia care a fost recompensată cu Leul de Aur la ediţia din 1997 a Bienalei de la Veneţia. Operele sale explorează adeseori relaţia dintre artist şi public, limitele trupului uman şi posibilităţile infinite ale mentalului. Marina a început cariera la începutul anilor 1970. În cele patru decenii de muncă a explorat relatia dintre interpret şi public, limitele corpului şi posibilităţile spiritului. În cel mai recent performance, „The Artist Is Present”, prezentat în 2010 la MoMA, Marina stătea nemișcată timp de trei lunipentru a se uita la opricine trecea prin faţa ei. Pe parcursul acestei performanţe, ea s-a uitat în ochii a peste 1.500 de vizitatori.

Vedeţi video performance-ul aici.
Citiţi şi Când Marina Abramović moare

Ritualuri / Spaţiul Platforma

Salon Video /13.12.2012 – 13.01.2013
Vernisaj: Joi, 13 decembrie 2012, 18.00 – 21.00

Luiza Alecsandru, Simion Cernica, Larisa David, Andreea Dănilă, Cezar Lăzărescu, Gabriel Stamate, Jean Lorin Sterian, Marius Tănăsescu, Ștefan Tiron & Claudiu Cobilanschi, Daniel Tristan.

Ritualurile pot fi moștenite, transformate, falsificate, inventate – pot privi spațiul public sau pe cel privat, dar, indiferent de substratul și semnificația lor, se caracterizează prin ritm și repetabilitate: la fel ca un videoloop, ritualul se repetă în buclă, din timp în timp, reafirmând un conținut semantizat la nivel personal ori comunitar. Pentru cine privește din afară, gesturile care intră în componența ritualului pot parea adesea absurde și limitele lor de înțelegere variază între extrema observare etnografică și împersonarea fundamentalistă. Față de un gest ritualic, poți fi în egală măsură videograful care fură suflete, un practicant apatic, ori cel mai zelos purtător de hachimaki. Practicarea unui ritual, indiferent de natura și forma lui, este un foarte solid marker social, iar refuzul de a lua parte la ritualurile spirituale ori sociale ale comunității de care aparții este întotdeauna însoțit de trauma ruperii, dar și de reflexul eliberator.

Lucrările video propuse aici sunt aduse laolaltă în urma unui apel deschis și se apropie de tema ritualului din direcții diferite. O parte din ele observă lucid spații comune, aspecte ale orașului, locuitori, trecători, punând problema aspectului ritualic al mersului pe stradă, vieții de zi cu zi, ori înregistrând sec și apersonal gesturile locuirii moderne: trecerea pe lângă zidurile în demolare, ignorarea vecinului de cartier. O serie de performance-uri pentru video vorbesc, foarte diferit, despre acțiuni repetate cu sau fără voie, jocuri, provocări personale și remake-uri. Observăm asemănări între gesturile repetate ale unor străini; bănuim reacții în urma unor evenimente necunoscute și inventarea unor ritualuri de transformare. Orice ritual presupune o ieșire din intimitate, o anulare a spațiului personal. Gesturile simple filmate și puse în buclă devin obsesive, căutând aspectele ritualice ajungem să găsim patternuri, ritmuri generice, vertijuri comune.

SALON VIDEO este o platformă de expunere a artei video, printr-un program constant și accesibil, inițiat și organizat de Daniela Pălimariu și Dan Băsu. Are loc o dată la trei luni, în locații diferite, și caută noi forme de prezentare și interogare a mediului video. Prioritatea proiectului constă în felul în care este folosit acest mediu, şi nu în prezența acestuia în sine. Prima ediție a avut loc la ALERT Studio, pe 26/27 aprilie 2012; DOI _ Salon Video a avut loc la Atelier35, între 5/12 iulie 2012. www.danielapalimariu.ro/salonvideo

Teodor Graur – Club Electroputere Craiova

12.10 – 12.11 2012
Club Electroputere prezintă expoziţia personală a artistului Teodor Graur.

Pentru a putea inventa instrumente conceptuale noi şi pentru a avea o percepţie mai subtilă asupra actualităţii, Teodor Graur este interesat de transformările care operează azi în câmpul social şi artistic.

Ethosul său se mişcă între două coordonate spaţio-temporale: una locală şi cotidiană, reflectată în preocuparea pentru actualitate şi una supranaţională, estică şi/ sau balcanică, manifestată în interogările de tip identitar. Suprapunerea acestor două dimensiuni dă naştere
la ceea ce el numeşte „Balkanianul”, omul din balcani, supravieţuitorul totalitarismului, adică a acelui individ care se determină faţă de Occident prin diferenţa istorică, dar şi prin
incomunicabilitatea unei experienţe prea puternic ancorată în local şi în imediat.

Se pot distinge în opera lui Teodor Graur trei etape în care aceste dimensiuni sunt prezente.
Conţinuturile sunt însă diferite, după cum realitatea la care se raportează artistul se cheamă România anilor ’80, ’90 sau 2000.
Prima etapă este cea a sumbrilor ani ’80 din comunism, în care demersul artistului are o bătaie critică la adresa miturilor politice ale perioadei. Raportarea sa faţă de realitatea comunistă nu
este însă una activ-contestatară, ci mai degrabă una detaşat-ironică. În anii ’90, preocuparea faţă de actualitate rămâne constantă, de această dată însă actualitatea este cea a tranziţiei
post-comuniste. Creaţiile din această perioadă par să fi reţinut, în mod special, aspectul dezintegrării vechilor simboluri comuniste şi nevoia de reînvestire simbolică a noii realităţi socio-politice.
Începând cu anii 2000, Teodor Graur este din ce în ce mai atent la problema identităţii sale artistice. El se află în căutarea unor noi modalităţi de exprimare, abandonând treptat formele de expresie prin imagini (pictură, fotografie sau video), devenind preocupat de construcţia de obiecte, de relaţii, de instalaţii. Modul vizual dominant devine unul apropiat de bazar, de talcioc, de piaţă, un compus temporar şi nomad de materiale şi produse de diverse
provenienţe. Reciclarea, reinterpretarea, reevaluarea sau deturnarea simbolică este o metodă, iar dispunerea ei în spaţiu, o estetică. Pentru Teodor Graur, piaţa este locul unei reorganizări a
producţiei trecute, este o structură compusă din multiple contribuţii individuale, locul în care obiectele converg, aşteptând noi utilizări. Nimic nu o poate exprima mai bine decât un hibrid
compus din materiale, resturi şi obiecte.

Arta lui Graur este în mod esenţial o artă a re-facerii. El preia gesturi, atitudini şi simboluri culturale din spaţiul est-european şi le pune într-un dialog ironic şi dezvrăjit cu arta modernă.

Expoziţia Teodor Graur face parte din programul Interstiții, un proiect cultural finanțat de Administrația Fondului Cultural Național și Fundația ERSTE.
Parteneri media: TVR Craiova, illy