Seara atelierelor deschise
În data de 27 decembrie 2010, începând cu ora 14:00, 16 ateliere de sculptură, pictură, grafică şi ceramică din Bucureşti îşi vor deschide porţile pentru cei dornici să întâlnească şi să discute cu artişti plastici despre ce presupune munca lor, demersul artistic sau tehnica de lucru în care se exprimă ei.
Se vor vizita în regim gratuit, atelierele următorilor artiştii: Gheorghe Anghel, Ioan Delamare Atanasiu, Dan Botezan, Apostol Constantin, Gherghina Costea, Petru Lucaci, Dan Minea, Cela Neamţu, Mircea Novac, Persu Emilia, Carmen & Gheorghe Roszovsky, Mircea Roman, Andrei Romoceanu, Ilie Rusu, Casia Csehi, Marilena Preda Sânc. În plus, sunt oferite publicului spre vizitare Galeriile Atelier 35, Căminul Artei, Orizont, Simeza, traseul culminând cu vizitarea Palatului Brâncovenesc de la Mogoşoaia, gazdă pentru expoziţii de artă plastică şi rezidenţe artistice.
Organizatorii pun la dispoziţia publicului amator, în data de 27 decembrie 2010, microbuze ce vor avea ca punct de plecare Atheneul Român începând cu orele: 14.00,14.30,15.00,15.30.
Traseul turistic cultural astfel conceput va avea ca punct final Palatele Brâncoveneşti, unde se va organiza o petrecere de Crăciun pentru artiştii plastici, curatorii expoziţiilor, vizitatori şi presă. Intrarea este liberă. (SURSA: modernism.ro)
Expoziţie Catul Bogdan
Galeria Ana (Strada Emil Pangratti 25, Bucureşti) invită publicul iubitor de artă pentru a se întâlni în perioada decembrie 2010- ianuarie 2011, cu pictura şi grafica maestrului Catul Bogdan. Născut în 1897, în Franţa, fiu al academicianului Gheorghe Bogdan-Duica, Catul Bogdan a debutat la Bucureşti, în 1919, cu o expoziţie la Ateneul Român. Stabilit la Paris a urmat cursurile profesorului Ernest Laurent de la Ecole Nationale Superiore de Beaux-Arts. În anul 1929 îşi începe activitatea didactică în cadrul Şcolii de Arte Frumoase din Cluj. Din anul 1933 se mută la Timişoara, revind în 1949 din nou la Cluj. În 1951 se stabileşte la Bucureşti, unde devine profesor la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu.
Pe piaţa de artă din România se află puţine opere ale maestrului. Expoziţia de la galeria Ana oferă posibilitatea de a redescoperi creaţia lui Catul Bogdan şi de a intra în posesia unor lucrări de valoare aparţinând acestuia.
Detaliile încep păşind
Proiectul expozițional Detaliile încep păşind de la la Iqonique Class Studio București, călătorește spre Cluj, la concept store-ul Maisson Maitresse Store (Str. Samuil Micu nr.4) și va rămâne acolo din 18 decembrie 2010 până pe 20 ianuarie 2011.
Vernisajul va avea loc pe 18 decembrie la ora 18.00.
Lucrările au ca punct de plecare o recurenţă a vieţii noastre cotidiene, pantoful, recreat prin mijloace specifice: pictură, colaj, sticlă, instalaţie-obiect, instalaţie video, tehnică mixtă pe pânză, desen.
Expoziţia cu vânzare Detaliile încep păşind organizată de Modernism.ro prezintă lucrările a 25 de artişti contemporani români: Dragoş Burlacu, Francisc Chiuariu, Sorin Dan Cojocaru, Suzana Dan, Maxim Dumitraş, Cristi Farcaş, Irina Garcia, Cristi Gaşpar, Gabriel Ghizdavu, Teodor Graur, Valeriu Mladin, Lucian Muntean, Vasile Pop Negreșteanu, Vlad Petri, Horațiu Christian Pavelescu, Catălin Precup, Bogdan Rață, Vasile Rața, Gabi Stamate, Aurel Tar, Florin Bogdan Tomescu, Mirela Trăistaru, Iuliana Vîlsan, Mihai Zgondoiu și Antoaneta Zoltan. Fiecare dintre artişti şi-a ales tehnica şi conceptul pentru a vorbi despre pantofi, tensiuni etnice, rasiale sau culturale, sărăcie, zâne bune, despre fashion, glamour și promenade á pied de la Tokio la Strasbourg…
Expoziţia este o rară ocazie de a intra în contact cu o selecţie de artişti contemporani din mai multe generaţii, recunoscuţi pe plan internaţional, cu o largă reprezentare stilistică şi mijloace de exprimare foarte diverse.
Seară culturală la
Galeriile Forma
În data de 20 decembrie 2010, la ora 17.00, la Galeria de Artă Forma din Deva va avea loc vernisajul expoziţiei anuale desfăşurate sub genericul titlu Salonul artelor vizuale. Vor expune 44 de artişti hunedoreni, membrii ai filialei UAP Deva şi invitaţii acestora, lucrări de pictură, grafică, sculptură, ceramică, tapiserie şi fotografie. Expoziţia va putea fi vizitată până pe data de 15 ianuarie 2011.
Expun (membri UAP Deva): Rodica Ailincăi, Balazs Tiberiu, Mircea Bâtcă, Titus Blaj, Torino Bocaniciu, Gabriela Brănescu, Ion Cârjoi, Cătălin Dragomir, Fazakas Tibor, Ioan Herman, Sorin Ienulescu, Doina Reghiş Ionescu, Elena Jianu, Ioan Medruţ, Maria Miertoiu, Gheorghe Mureşan, Dan Pichiu, Gheorghe Pogan, Adriana Popa, Elena Rad, Grigore Roibu, Andrei Rosetti, Ana Maria Rugescu, Adrian Samson, Eva Sütő, Ioan Şeu, Ion Tengeru, Mihai Ţopescu şi invitaţii Petrişor Crăciun, Dan Cârjoi, Emanuela Cibu, Gherghely Eduard, Ioan Hălălaie, Ana-Maria Iancu, Cristian Mâţiu, Mihai Panaitescu, Alexandru Podea, Ovidiu Raţiu, Radu Roşian, Remus Suciu şi Eduard Vandras.
În cadrul acestui eveniment va fi lansată o nouă carte a istoricului şi criticului de artă Diana Jula, noile numere ale revistelor Forma şi Politics & Media, iar formaţia Maggiore va susţine un recital.
Arta digitală
Festival
Fotografie, concept art, ilustraţie şi street art
în primul festival de artă digitală din România.
PAF este un proiect Atelierul de Print şi Atelierul de Producţie, dezvoltat cu ajutorul McCann Erickson, Leykom, Casa de Traduceri şi Romanian Paper Distribution. Proiectul este deschis unei generaţii de artişti care folosesc forme inovatoare de artă şi mediile digitale pentru exprimarea creativităţii.
Expoziţia va fi găzduită de Atelierul de Producţie din Bucureşti, str. Jules Michelet, nr.18, în perioada 10-17 ianuarie 2010.
Hipersemne
Expoziţie de picto-colaje Suzana Fântânariu
Institutul Cultural Român (Bucureşti, Aleea Alexandru Nr. 38) găzduieşte în perioada 17 decembrie 2010 – 6 ianuarie 2011 expoziţia de picto-colaje Hipersemne aparţinând artistei Suzana Fântânariu. Cuvântul din deschiderea expoziţiei îl va avea criticul de artă Aurelia Mocanu.
Absolventă a Institutului de Arte Plastice Ioan Andreescu din Cluj-Napoca (1968-1974) şi profesor la Universitatea de Vest, Timişoara, Suzana Fântânariu a devenit o marcă de stil inconfundabilă, care înseamnă pentru colectivitatea artistică românească a ultimelor trei decenii un adevărat „sistem energetic național”. Suzana vorbeşte despre suflet ca despre un exil şi ne arată că există un suflet al lucrurilor. „Am început acest proiect sub semnul libertăţii imaginii şi comunicării. Nu l-aş fi putut concepe sub tensiunea unei permanente cenzuri şi interpretări limitate. Miza metafizică a acestui proiect este capacitatea de a reconstrui paradoxal o identitate a imaginii prin pierderea identităţii ei”, spune Suzana Fântânariu. Membră a Societăţii Internaţionale de Gravură SMTG, Cracovia, Polonia artista a avut 47 de expoziţii personale în ţară şi străinătate, fiind laureată a unei suite întregi de concursuri de artă din Romania şi de peste hotare.
Performing History 
La Bienala de la Veneţia
Pentru Pavilionul României din Giardini di Castello a fost desemnat câştigător proiectul intitulat: Performing History.
În perioada 6-8 decembrie 2010 a avut loc jurizarea proiectelor înscrise în cadrul Concursului Naţional pentru selectarea proiectelor ce vor reprezenta România la cea de-a 54-a ediţie a Bienalei de Artă de la Veneţia, ce se va desfăşura în perioada 4 iunie – 27 noiembrie 2011. Proiectul Performing History a fost punctat favorabil de majoritatea membrilor juriului fiind apreciat ca o convingătoare propunere pentru spaţiul expoziţional din Pavilionul României de la Veneţia, atât prin tematica propusă cât şi prin reprezentativitatea artiştilor.
Autori: Ion Grigorescu, Anetta Mona Chisa, Lucia Tkacova.
Curatori: Maria Rus Bojan, Ami Barak, Bogdan Ghiu.
Teodora Bicescu – Underneath
Galeria Konstant, din Oradea, Piaţa Tineretului nr. 1.
Perioada 16 decembrie 2010 – 22 ianuarie 2011
Vernisaj: joi 16 decenbrie 2010, orele 19.00
Curator: Constantin Costea
Underneath este un proiect care adună o serie de clişee şi imagini provenite dintr-o incursiune documentară, în genul filmului ştiinţific. Experimentul plastic este o investigaţie la nivelul încadrării unei imagini în pictură sau „cum pot fi privite anumite situaţii pe dedesubt…”.
Salonul Anual al Artelor Vizuale timişorene
Salonul Anual al Artelor Vizuale a fost cel mai important eveniment plastic anual al României de vest şi o ediţie record în privinţa numărului de participanţi. În data de 7 decembrie, Muzeul de Artă din Timişoara a găzduit vernisajul Salonului Artelor Vizuale 2010, expoziţie de grup la care au contribuit cu lucrări peste 170 de pictori, graficieni, sculptori şi decoratori profesionişti din capitala Banatului, dar şi din Lugoj, Reşiţa, Arad şi Deva.
Este vorba despre tradiţionalul Salon al Artelor Vizuale, care şi-a redeschis porţile, pentru iubitorii de artă şi frumos. Plasticienii din vestul ţării au doborât un nou record în ceea ce priveşte participarea, expoziţia colectivă de artă din acest an reuşind să adune cel mai mare număr de lucrări şi artişti prezenţi la un singur eveniment din ultimii ani şi chiar ultimele decenii.
Prezidat de Ciprian Radovan, pictor şi critic de artă, şi avându-i drept membri pe Daniel Apostu – grafician, Remus Irimescu – sculptor, Rafael Mateaş – pictor, Valentina Ştefănescu – artist decorator, acest juriu a decis cine sunt câştigătorii Premiului Primus Inter Pares. Premiul a fost acordat unui senior al breslei – Alfred Iancu, sub forma unei medalii UAP şi o Diplomă de merit decernată unui artist din tânăra generaţie – Enikő Kálmán.
Salonul Anual al Artelor Vizuale, rămâne deschis până în data de 6 ianuarie 2011.
Expoziţie de fotografie
Imaginea, de la fascinaţie la trădare
Expoziţia Imaginea, de la fascinaţie la trădare, organizată de Liga Studenţilor Cluj, la Biblioteca Central Universitară Lucian Blaga din Cluj-Napoca, sala Ion Muşlea este deschisă publicului începând din data de 8 decembrie 2010. Expun Pantelimon Şuşnea (invitatul conferinţei), Horea Preja, Andrei Rosetti, Ovidiu Sim şi Adrian Petrişor.
Ieromonahul Pantelimon Şuşnea, invitatul acestei manifestări, s-a născut la 12 aprilie 1976, în Timişoara, până la intrarea în monahism (1999) purtând numele Sebastian. În prezent trăieşte şi lucrează în Mânăstirea Oaşa din judeţul Alba. Este licenţiat în arte vizuale, lucrarea sa de diplomă, coordonată de prof. Constantin Flondor, este cuprinsă în proiectul de restaurare realizat de arh. Radu Mihăilescu pentru vechea biserică de la Piatra Scrisă, jud Caraş-Severin.
Proiectul se adresează în special tinerilor din mediul universitar şi pre-universitar, profesorilor, oamenilor de cultură implicaţi în formarea tinerilor, precum şi publicului larg şi îşi propune să pună în atenţie rolul şi importanţa pe care imaginea o are în viaţa omului, mesajul şi puterea care ni se transmit prin imagine. Expoziţia fotografică îşi propune să răspundă uneia din necesităţile fundamentale ale omului care este trăirea frumosului.
Expoziţie de sculptură în sticlă
Alexandru Ghilduș
Alexandru Ghilduș invită publicul iubitor de artă în galeria
Atelier de artă și design din strada Puțul cu Plopi nr. 17, din Bucureşti, în data de 15 decembrie, ora 18.00, la vernisajul expoziţiei
de sculptură în sticlă.
Artistul va prezenta cele mai recente creații ale sale, de sculptură în sticlă, realizate după anul 2007. Alexandru Ghilduş s-a născut pe data de 5 august 1952, în Bucureşti, fiind absolvent al Institutului de Arte Nicolae Grigorescu, specializarea design industrial (profesori Ion Bitzan şi Vladimir Setran). Din anul 1990 este cadru didactic universitar în cadrul Academiei de Arte din Bucureşti. Plecând de la teza sa de doctorat Vocația plastică a sticlei, plasticianul şi-a îndreptat atenţia spre creaţia de forme abstracte şi geometrice în sticlă şlefuită, un material transparent care în concepţia plasticianului este „rece” şi, atunci, este combinat cu un alt material „cald”, cum ar fi de exemplu lemnul neprelucrat.
4 Generaţii – sub acelaşi acoperiş
Expoziţie proiect
La Hotel Capital Plaza, Bd. Iancu de Hunedoara 54, sector 1. Bucureşti.
Deschiderea: luni 13 decembrie 2010.
Fiecare generaţie încearcă să-şi afirme individualitatea rupând, în numele modernităţii, relaţiile cu cele anterioare. Pe de altă parte, când este vorba despre legitimare, mai întotdeauna se face apel la descendeţe onorabile şi se invocă tradiţia. Dacă adăugăm la acest raţionament faptul că tinerii, deveniţi maturi, ajung din postura de contestatari în cea de contestaţi şi că aceste lucruri sunt cumva amplificate când este vorba despre artă, paradoxul este complet. Patru Generaţii sub acelaşi acoperiş, titlul expoziţiei, este o sintagmă împrumutată într-un mod pe cât de benign, pe atât de voit prozaic de la Lao She. Nici o legătură cu celebra carte, din punctul de vedere al conţinutului şi finalităţii. Este un mod deloc maliţios de a anunţa „performanţa” de a expune împreună artişti vizuali formaţi (instituţional) în anii ’70, ’80, ’90 şi 2000. Faptul că lucrările lor pot fi „suportate” de acelaşi spaţiu şi în acelaşi timp, sub egida unui concept, fie el istoric, este o miză a proiectului. Nu singura.
Un punct al proiectului este constituit de selecţia artiştilor şi a lucrărilor. Este important că grupul nu a fost unul autoconstituit. De cele mai multe ori, astfel de grupuri au la bază subordonori acceptate tacit, din varii motive, dinspre ambele capete. Artiştii „celor patru generaţii” vin din toată ţara, s-au format în centre universitare distincte (Bucureşti, Cluj,Timişoara), se exprimă în medii diferite (pictură, gravură, colaj, fotografie, artă video etc) şi urmează rute divergente.
Participanţii sunt, în ordine alfabetică: Francisc Chiuariu, Cristian Farcaş, Irina Garcia, Valeriu Mladin, Florin Bogdan Tomescu, Tudor Marinescu, Aurel Tar, Mirela Trăistaru, Mihai Zgondoiu. Expoziţia oferă lucrările spre vânzare, fondurile fiind folosite pentru a sprijini artiştii tineri să-şi continue studiile.
(Mihai Plămădeală)
Ce zace înăuntru
Desenele lui Alexandru Neagu
Vernisaj: joi, 9 decembrie, orele 19.30.
La Galeria 26, strada Dr. Staicovici, Nr. 26, Bucureşti.
Expoziţia cu desene inspirate din folclorul popular românesc, ale lui Alexandru Neagu, îmbină iconuri vizuale ale prezentului, cu obiceiuri populare străvechi, combinaţie ce activează într-un imaginar post-apocaliptic, un cyberpunk autohton în care imaginea arhaicului popular este revalorizată simbolic de imaginea marilor branduri de consum, vorbind astfel despre scenarii alternative ale cotidianului.
BMW, Nescafe, Pepsi, Camel, Audi etc. sunt câteva dintre simbolurile contemporane care astăzi împdobesc măștile drăceşti ale teatrului religios „Viflaim” din zona Maramureşului.
Salonul de iarnă
al artelor decorative
Galeria Orizont din Bucureşti (strada Nicolae Bălcescu nr. 23 A ) şi Uniunea Artiştilor Plastici din România vă invită la deschiderea Salonului de iarnă, marţi 7 decembrie ora 18.oo. Cincizeci de artişti profesionişti vor prezenta piese originale în domeniul ceramicii, sticlei şi artelor textile. Expoziţia reuneşte cele mai noi şi reprezentative lucrări a plasticienilor din domeniul artelor decorative şi poate fi vizitată în perioada 7 decembrie 2010 – 7 ianuarie 2011.
Artiştii români şi
Şcoala de la Paris
Colors art Gallery din Bucureşti (str. Puţul lui Zamfir 22-24) invită publicul iubitor de artă, în peroada 10 decembrie 2010 – 31 ianuarie 2011, la expoziţia Les Artistes Roumain et L’Ecole de Paris II.
Expoziţia cuprinde lucrări de: Isaac Antcher, Corneliu Baba, Dimitrie Berea, Victor Brauner, Constantin Brâncuşi, Mircea Ciobanu, Aurel Cojan, Natalia Dumitrescu, Francois Gall, Lucian Grigorescu, Nicolae Gropeanu, Jaques Herold, Marcel Iancu, Ion Irimescu, Alexandru Istrate, George Mărculescu, Hans Mattis-Teutsch Samuel Mutzner, Jules Perahim, Gheorghe Petraşcu, Magdalena Rădulescu, Paul Scortescu, Arthur Segal şi Michel Simonidy.
Metaforele poetice ale
Mirelei Trăistaru
în expoziţia Art Event
Perioada: 6-17 decembrie 2010 la Maitresse Maison Store, str. Samuil Micu, nr. 4, Cluj-Napoca.
Vernisaj: 6 decembrie, ora 18.
Artistul vizual Aurel Tar este invitat prin expunerea unui ansamblu de patru lucrări pictate în comun.
Născută la Bistrița, în anul 1972, Mirela Trăistaru s-a impus ca una dintre tinerele artiste ce se plasează în zona artei contemporane. A studiat la Academia de Arte Ioan Andreescu din Cluj, iar mai apoi la Academia de Arte din București. Din 1998, artista este membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România. Între anii 1995 și 2010 a avut numeroase expoziții, dintre care cele mai importante în India (New Delhi, Madras, Bangalore, Calcutta), Elveția și București.
Pictura Mirelei Trăistaru se plasează în zona amestecurilor şi chimiilor cromatice. Cu o tușă proaspătă și spontan exprimată, ea îşi alege temele inspirându-se din industria fashion.
Arta experimentală ’80-’90
Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu” din Berlin sprijină organizarea expoziţiei de artă contemporană„ When History Comes Knocking. Romanian Art from the 80s and the 90s in Close Up”, care va fi vernisată vineri, 3 decembrie 2010 începînd cu orele 18.00, la Galeria Plan B din Berlin.
Expoziţia derulată în cadrul parteneriatului strategic cu Galeria Plan B cuprinde lucrări semnate de Alexandru Antik, Sándor Bartha, Rudolf Bone, Călin Dan, Mircea Florian, Teodor Graur, Ion Grigorescu, Kinema Ikon, Iosif Király, Dan Mihălţianu, Wanda Mihuleac, Andrei Oişteanu, Miklos Onucsan, Eugenia Pop, Decebal Scriba, Nadina Scriba, Dan Stanciu, subREAL, László Ujvárossy şi Sorin Vreme.
Pe scena de artă contemporană berlineză sînt aduşi cu acest prilej artişti români din anii ’80 şi ’90, care tematizează tranziţia post-comunistă într-un demers de reconstrucţie istorică. Judit Angel, curatoarea expoziţiei îmbină lucrări complexe ale unor artişti încă necunoscuţi pe scena berlineză cu artişti deja consacraţi (Ion Grigorescu, Dan Mihălţianu) pentru a demonstra că procesul de transformare istorică a început în arta românească înainte de Revoluţia din 1989.
Expoziţia se concentrează asupra direcţiei experimentale a artei româneşti a anilor ’80-’90, prezentă în medii ca fotografie, video, instalaţie, acţiuni şi performance, arta digitală, netolerate de puterea comunistă.
Natură, Sensibilitate, Simbol
Expoziţie Cristian Ianza
Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia găzdueşte în perioada 25 noiembrie 2010 – 15 ianuarie 2011, expoziţia intitulată
Natură, Sensibilitate, Simbol, semnată de artistul plastic Cristian Sergiu Ianza.
Născut la Lupeni, pe data de 5 ianuarie 1958, Cristian Ianza este absolvent al Academiei Naţionale de Artă Nicolae Grigorescu din Bucureşti, secţia ceramică, promoţia 1985. A studiat cu: profesorul Lazăr Florian Alexie, Lucia Ioan şi Lucia Neagu. El este Membru al UAP din România, IAA-AIAP UNESCO şi BBK din Germania.
Lucrările lui se află în colecţii particulare şi publice din: România, Germania, Olanda, Franţa, Italia, SUA, Canada, Japonia, Ungaria etc. A participat în numeroase tabere naţionale şi internationale de creaţie artistică şi sculptură, începând cu anul 2007, dintre care cele mai importante sunt: Zeicani (2008), Inter-Art Aiud (2009) şi Holzart Kronach (2008- 2010). Creaţiile lui Cristian Ianza au apărut în paginile unor publicaţii de specialitate din România şi Germania.
Cristian Ianza reconstituie în sălile muzeului din Alba Iulia, prin intermediul lucrărilor lui, un univers care se plasează între sacru şi senzual. Apelând la diverse materiale specifice ceramicii, cum ar fi de exemplu: gresie, porţelan sau argilă, artistul caută simboluri arhetipale, imaginate cu ajutorul figurilor geometrice (cercul, pătratul sau crucea), modelând forme care se înscriu în domeniul sculpturii mici. Arhitecturii formelor simple artistul alătură siluete feminine, tratate naturalist, mici statuete tridimensionale ce intră într-un contrast formal şi conceptual cu cea a formelor plane geometric-stilizate, plasând astfel creaţia lui pe tărâmul ideilor conceptuale. Producţiile artistice ale ceramistului hunedorean, stabilit în Alba Iulia, se definesc ca fiind o stare a imaginarului, uneori calmă şi sugestivă, alteori optând pentru ludicul vulgar sau cel al simbolisticii.
Tabloul din pictură
Anca Mureşan
Galeria de artă contemporană a Muzeului Brukenthal prezintă o serie de expoziţii şi dezbateri dedicate picturii în perioada
5 decembrie 2010 – 3 ianuarie 2011.
Invitată să expună este artista Anca Mureşan.
Anca Mureşan trăieşte şi lucrează la Düsseldorf şi la Bucureşti, reprezentând una dintre direcţiile noului spiritualism în pictură.
Ce legătură are imaginea în pictură cu ceea ce considerăm realitate? Se poate face din pictură subiect al picturii? Cum ne raportăm astăzi la pictură? Sunt principalele teme ale acestor dezbateri.
Deschiderea expoziţiei va fi însoţită de o discuţie despre starea picturii în învăţământul de specialitate din România, cu titlul Ce caută pictura în arta contemporană?, moderată de Ruxandra Demetrescu, rectorul Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti. La dezbatere vor participa Adrian Guţă, profesor în cadrul Facultăţii de Istoria şi Teoria Artei a Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti, Petru Lucaci şi Alexandru Rădvan, profesori în cadrul departamentului de pictură al Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti, Ioan Sbârciu, preţedinte al Universităţii de Arte şi Design din Cluj, Marius Bercea, profesor în cadrul catedrei de pictură de la Universitatea de Arta şi Design din Cluj, Călin Stegerean, directorul Muzeului de Artă din Cluj-Napoca, Erwin Kessler, critic de artă şi curator, Bucureşti, Dan Popescu, directorul Galeriei H’art din Bucureşti.
Grafica fără computer
În data de 4 decembrie, ora 18.00, Atelierul de Grafică vă invită în Café Verona din Bucureşti (Librăria Cărturești, str. Arthur Verona, nr. 13-15), la festivitatea de lansare a cărții Grafică fără computer. 40 de ani de mărunte împliniri, o selecție de materiale grafice românești interesante, din perioada 1945-1989.
Evenimentul va fi completat de o mică expoziție cu materiale adunate în timpul documentării.
Albumul dorește să recupereze calitățile grafice ale tipăriturilor din perioada 1945–1989, care, deși realizate prin mijloace limitate și sub aparatul de propagandă al comunismului, aveau mai multă ingenuozitate decât majoritatea materialelor create astăzi. În carte se regăsesc rezolvări din afișe, coperte, etichete, timbre sau materiale publicitare, mai mult sau mai puțin reușite, dar care, la vremea lor, și-au îndeplinit bine rolul.
Horia Bernea, Real Time şi MNAC
vă invită la
Muzeul Național de Artă Contemporană
Palatul Parlamentului,
Str. Izvor 2-4, aripa E4, Bucureşti– intrarea prin Calea 13 Septembrie.
Curator: Mihai Oroveanu
în perioada 02.12.2010 – 27.02.2011
Vernisaj: joi, 02.12, ora 18.00.
Expoziţie Radu Şerban
Din data de 3 decembrie 2010, clujenii vor putea vizita expoziţia
Radu Serban – TransApareţe, expoziţie de pictură, desen şi obiect, multimedia.
Exponatele reprezintă o sinteză a etapelor parcurse de artist, care a împlinit de curând vârsta de 50 de ani.
Curatorul expoziţiei este Călin Stegerean, iar în deschiderea acesteia va vorbi criticicul de artă Pavel Şuşară.
Radu Şerban (www.raduserban.ro) a absolvit secţia pictură a Institutului de arte plastice Nicolae Grigorescu din Bucureşti, în anul 1987 şi este conferenţiar universitar la Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca. Este autorul a 19 expoziţii personale, iar participarea la evenimente expoziţionale de grup şi internaţionale de prestigiu a fost constantă.
Creaţia sa a debutat în sensul unei direcţii confluente, până la un punct, cu cea a curentului de expresie neo-ortodoxă, afirmat la Bucureşti în anii ’90; faţă de care Radu Şerban a păstrat o distanţă prin recursul la un figurativism non-manifest, exprimat prin aluzii formale a unui inventar tematic religios.
Noile condiţii socio-politice de după 1989 i-au permis accesul în spaţii culturale fundamentale pentru formarea artistică, cum au fost stagiile din Italia (1995), Spania (1996) şi Canada (1997-2000). Treptat, figura umană din cadrul lucrărilor lui pierde consistenţa corporală, intrând în joc „contaminări” din zona icoanelor de la Nicula. Arta sa are ceva din aerul artei naive, înglobând o gramatică a semnelor ce se apropie de candoarea desenelor realizate de copii. (catalog: http://www.raduserban.ro/catalogues/transaparente/)
Spaţiul modernităţii româneşti
Desenul în arhitectură
În perioada 27 octombrie – 12 decembrie 2010, Ordinul Arhitecţilor din România vă invită la expoziţia-eveniment Spaţiul modernităţii româneşti 1906-1947, un proiect cultural posibil la noi în ţară o dată la 10 de ani, găzduit în sala „Oaspeţi” a Muzeului Ţăranului Român.
Expoziţia prezintă cel mai mare fond de proiecte în desen de arhitectură expuse vreodată la noi în ţară în original. Expunerea se va baza pe desenele şi proiectele de arhitectură a trei arhitecţi marcanţi ai epocii: Paul Smărăndescu, Henriette Delavrancea-Gibory şi Octav Doicescu. Celor 137 de lucrări expuse în original li se vor adăuga obiecte de artă decorativă (mobilier, corpuri de iluminat etc.), picturi, fotografii şi filme de epocă ce vor fi proiectate în sala expoziţiei. Expoziţia îşi propune să surprindă imaginea complexă a alcătuirii modernităţii româneşti şi va pune în evidenţă raportul dintre modern şi tradiţie revelând rolul jucat de cea din urmă cât şi diversitatea accepţiunilor primite de-a lungul perioadei respective în alimentarea şi modelarea modernităţii.
Semne ale trecutului în prezent
Retrospectivă Margareta Sterian
Muzeul de artă din Timişoara propune publicului său, în perioada 4 decembrie 2010 – 28 februarie 2011, o reîntâlnire cu pictura Margaretei Sterian.
Margareta Sterian s-a născut pe data de 16 martie 1897 în Buzău. A urmat cursurile liceale ale şcolii Evanghelice din Bucureşti, avându-l profesor de limba română pe scriitorul Ioan Slavici, iar la desen pe Richard Canisius, pictor-gravor. Face studii de artă la Paris între anii 1926 şi 1929.
În decembrie 1929 – ianuarie 1930, deschide prima expoziţie personală la Bucureşti, în Sala Mozart, unde expune peisaje, naturi statice şi cicluri de portrete. Din anul 1932 activitatea sa ia o turnură nouă, prin participarea ei la Expoziţia de pictură Arta nouă cu Miliţa Petraşcu, Lucia Dem Bălăcescu, Marcel Iancu şi M.H.Maxy. Devine membră a avangardei interbelice, una dintre pictoriţele generaţiei sale şi, nu numai, fiind artista cu cea mai ridicată cotă valorică susţinută de câţiva admiratori statornici (dintre care sunt de menţionat pictorul şi criticul de artă Mircea Barzuca şi criticul de artă Mariana Vida). Personalitatea şi activitatea complexă a Margaretei Sterian, ca pictor, prozator, traducator, desenator, scenograf, pictor decorator şi ceramist, exemplifică figura reprezentativă şi revelatoare, de excepţie, a femeii artiste a secolului al XX-lea.
Oraşul vizibil
Arta spaţiului public
Fundaţia AltArt, împreună cu Primăria Municipiului Cluj-Napoca şi Grupul PONT au lansat în data de 16 noiembrie 2010 expoziţia Oraşul Vizibil. Aceasta prezintă opt lucrări de artă contemporană care au fost afişate în vitrinele unor spaţii comerciale.
Oraşul Vizibil este o iniţiativă de a reactiva spaţiul public din Cluj prin intervenţii artistice, utilizând vitrine, panouri şi ecrane stradale, pentru prezentarea unor lucrări de artă contemporană care problematizează dimensiunea vieţii urbane. Proiectul propune regândirea modurilor de acces, utilizare şi control asupra spaţiului public, pe care îl deschide către comunitatea artistică ca platformă de expunere a artei cu mesaj social.
De exemplu: doi ochi de felină, care se aţintesc asupra trecătorilor, este o intervenţie artistică, intitulată Pisica, ce aparţine artistului spaniol Carlos Carmonamedina. Lucrarea este expusă în vitrina Muzeului Farmaciei.
O altă lucrare, dintre cele opt câştigătoare, care a stârnit atenţia trecătorilor se află în spatele Monumentului Memorandiştilor de pe bulevardul Eroilor. Este vorba de intervenţia lui Koter Vilmos, pe trotuar, constând într-o inedită „culegere” de proverbe, zicători, citate şi cugetări despre influenţa banilor asupra omului.
Artele decorative
în context european
Expoziţia – DECO 2010
Începând din data de 18 noiembrie 2010, Sala de Expoziţii a Academiei di Romania, din Roma, găzduieşte expoziţia colectivă de artă decorativă românească intitulată Deco 2010. Expoziţia îşi propune să prezinte publicului italian creaţiile unui colectiv de 29 de artişti plastici din Cluj-Napoca: 20 de textilişti şi 9 ceramişti. Plasticienii români expun opere care se remarcă printr-o mare varietate de tehnici, materiale şi abordări personale. În seria lucrărilor textile artiştii s-au folosit de materiale ca lâna, mătasea, vegetalele, bumbacul, pielea şi sârma. Lucrările de ceramică sunt din şamotă, faianţă, gresie, sticlă şi porţelan.
Potrivit comunicatului Accademia di Romania, din colectivul de artişti expozanţi fac parte: Elena Amariei, Elena Basso Stănescu, Manuela Botiş, Raveca Brânzaş, Felicia Cenan Man, Emilia Chirilă, Elena Câmpian, Iordanka Cioti, Zoiţa Crăciun, Ileana Crăciun, Csata Hermina, Sanda Damian, Adriana Dobra, Andrei Florian, Forro Agnes, Ludmila Frăţescu, Corina Horvath Bugnariu, Marta Huluba, Karoly Zold Gyongy, Kiss Melinda, Liliana Moraru, Palko Ernest, Angela Roman Popescu, Anca Rusan, Doina Stici, Aurelia Tompa, Clara Tudoran, Mihaela Tatulescu şi Natalia Udrea.
Arta contemporană braşoveană
În perioada 26 noiembrie 2010 – 9 ianuarie 2011, Muzeul de Artă Braşov organizează Expoziţia Anuală de Artă Contemporană Braşoveană 2010. Vernisajul expoziţiei şi festivitatea de premiere vor avea loc vineri, 26 noiembrie 2010, ora 14, la sediul Muzeului de Artă Braşov.
Selecţia lucrărilor incluse în cadrul expoziţiei, precum şi a artiştilor premiaţi, este realizată de juriul alcătuit din: istoricul de artă Iulia Mesea şi Pavel Şuşară şi artistul plastic Mihály Varga. Expoziţia îşi propune să surprindă peisajul artistic braşovean contemporan, oferind artiştilor braşoveni ocazia de a-şi prezenta cele mai recente creaţii în faţa publicului. Evenimentul este o reîntoarcere la tradiţia autentică a „saloanelor de artă”, dorind ca printr-o selecţie obiectivă să stabilească şi o necesară ierarhizare valorică. Sunt expuse 72 de lucrări, realizate de 41 de artişti braşoveni (pictură, grafică, grafică digitală, sculptură, tapiserie, ceramică, instalaţie).
Moment aniversar
UAP Deva – 55 de ani
Parlamentul European a găzduit, vernisajul Expoziţiei de artă
„Europe in my heart“, manifestare care s-a înscris în cadrul Salonului jubiliar al artiştilor plastici hunedoreni, dedicat împlinirii a 55 de ani de la înfiinţarea Filialei Deva – Hunedoara a Uniunii Artiştilor Plastici din România (UAPR).
Plasticienii hunedoreni au conceput momentul aniversar ca pe o suită de expoziţii, care au început la Târgu Jiu, în februarie 2010, au continuat la Parlamentul României, unde 300 de lucrări au fost expuse pe simezele Sălii Brâncuşi, apoi la Timişoara, în cadrul Muzeului de Artă şi Parlamentul European, la Bruxelles. Periplul expoziţional se va finaliza la Deva cu Expoziţia Salonului de Iarnă.
Lucrările acoperă domenii diferite ale artelor vizuale, cum ar fi, de exemplu: pictură, grafică, sculptură, ceramică şi artă decorativă.
Forme sculpturale la Timişoara
Ştefan Călărăşanu expune în perioada 5 noiembrie – 30 noiembrie 2010, la Muzeul de Artă din Timişoara, peste 60 de lucrări de sculptură din lemn şi bronz. Din anul 1993 artistul a realizat „clopote”, iar acum propune un limbaj al „semnelor”. Cu o experienţă de 35 de ani în domeniul artelor, sculptorul severinean este unul dintre cei mai bine „vânduţi” artişti din Banat.
Semne grafice la Cluj
Iubitorii de artă clujeni pot admira în perioada 18 noiembrie – 12 decembrie 2010, la Muzeul de Artă din cadru palatului Banffy, lucrări de grafică aparţinând unor artişti care s-au remarcat cu ocazia celor cinci ediţii ale Bienalei Internaţionale de Grafică Mică. Expoziţia Tribuna Graphic, este una internaţională, care doreşte să devină un eveniment anual. La Muzeul de Artă pot fi văzute lucrările de grafică a treizeci de artişti din ţări ca Bulgaria, Mexic, Belgia, Slovenia, Rusia, Germania, Japonia, Argentina, Thailanda, Moldova sau Mexic. Toţi cei 30 de graficieni doresc să contribuie la îmbogăţirea patrimoniului cultural al municipiului Cluj donând creaţiile lor Muzeului de Artă. Cu acesta ocazie va fi lansat şi catalogul expoziţiei editat de revista Tribuna.
Artele focului – între arhaic
şi prezent
O altă variantă pentru petrecerea timpului liber vine în sprijinul iuubitorilor de artă din Cluj prin intermediul expoziţiei Ceramica şi sticla, deschisă în perioada 10 noiembrie – 28 noiembrie 2010, la Muzeul de Artă, în colaborare cu UAP Cluj–Bistriţa-Zalău. În plină perioadă Postindustrială, ceramica şi sticla apar ca domenii de sinteză ale artelor vizuale. Interferenţele dintre artele vizuale precum sculptura, pictura şi grafica, conectate la domenii care presupun folosirea focului şi conectarea artiştilor la tradiţie, dar şi Postmodernism, face ca sticla şi ceramica să devină un mod de manifestare complex, cu un mesaj interdisciplinar în cadrul artelor contemporane. Producţiile artistice din cadrul sălilor muzeului clujean aparţin unor plasticieni membri ai Academiei Internaţionale de Ceramicaăde la Geneva şi, în avelaşi timp, unor tineri absolvenţi ai Secţiei Ceramică– Sticlă din cadrul Universităţii de Artă şi Design Cluj-Napoca.
Expoziţie
Ioan Herman
Născut: 24.11.1955 la Ilia, judeţul Hunedoara. Absolvent al Universităţii de Artă şi Design Cluj-Napoca. Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România din anul 1992. Profesor de educaţie vizuală la Colegiul Naţional Sportiv „Cetate” din Deva.
Galeria Forma, din Deva, găzduieşte până la sfârşitul lunii noiembrie cea de-a şasea expoziţie personală a pictorului hunedorean Ioan Herman. Artistul prezintă prin intermediul picturilor sale un univers în continuă mişcare, precum cel cosmic. El descoperă tainele acestuia învăluite în mister prin intermediul tuşelor de culoare ce configurează semne, abea perceptibile sau explozive, mânuind pensula cu gesturi controlate sau libere. Compoziţiile lui, într-o cromatică puternică a contrastelor cromatice, surprind o lume care se dezvăluie ca fiind între cea terestră şi cea celestă. Titluri precum Apocalipsa, Sfera, Vulcan, Dinamism ş.a induc privitorului o stare care duc cu gândul la facerea lumii, la modelul cosmologic iniţial, interpretat într-o concepţie personală, în care sfera este simbolul Universului. Picturile lui Ioan Herman vin să ne arate tot ceea ce s-a întîmplat după acest moment al Facerii, explicând prin intermediul culorilor şi al compoziţiilor dinamice, momente precum apariţia materiei, energiei şi timpului.
Parteneriat artistic
româno-francez
Sala Brâncuşi a Parlamentului României din Bucureşti găzduieşte în luna noiembrie expoziţia de grup a pictorilor români care au lucrat în Franţa, în perioada 2009 – 2010, la invitaţia Fundaţiei româno-franceze Soleil de L’Est.
Iniţiat în anul 1994, proiectul Soleil de l’Est, al Asociaţiei Culturale Internaţionale conduse de Michel Gavaza, vizează familiarizarea artiştilor din România cu atmosfera artistică şi culturală a Franţei. Între anii 2001 şi 2010, o serie de ateliere creative, organizate în două ediţii anuale, timp de 30 de zile, au găzduit artiştii români. Plasticienii au vizitat obiective de patrimoniu, muzeele din Tours şi Orléans, trecând prin Barbizonul legat de naşterea picturii moderne româneşti şi s-au întâlnint cu creatori francezi. O selecţie a acestor lucrări este prezentată publicului din Romînia în Sala Brâncuşi.
Lucrările dau o imagine asupra tendinţelor din plastica actuală românească, de la viziunea postmodernistă din compoziţiile Mirelei Iordache, la cele pline de culoare ale lui Lisandru Neamţu sau constructivismul lui Costin Neamţu, completate de accente lirice ale lui Ciprian Radovan, până la gestualismul lui Dan Cioca şi colajele lui Vasile Tolan. Expoziţia din Sala Brâncuşi cuprinde operele a 30 de artişti, nume importante din arta românescă contemporană, cum ar fi de exemplu: Dorin Badea, Cornel Bârsan, Kader Bekov, Cristina Ciobanu, Aurel Dan, Robert Koteles, Romul Nuţiu, Cristian Paraschiv, Vasile Pop-Negreşteanu, Cristian Sida, Tudor Vescu ş.a.
Ansamblul expoziţional oferă privitorului un discurs despre pictura contemporană românească.
Ateliere
Muzeul de Artă Timişoara, invită publicul în perioada
15 octombrie – 31 octombrie 2010,
pentru a se lua parte la activitatea artiştilor timişoreni,
la ei „acasă”, în Ateliere.
Expoziţia intitulată Ateliere, îngrijită de muzeograful Claudia Mandi şi deschisă de criticul de artă Ileana Pintilie, cuprinde lucrări de pictură, sculptură şi în desen, semnate de artiştii care au activat în atelierele Uniunea Artiştilor Plastici din Timişoara. Şaptesprezece dintre aceştia, nume care au au deschis drumuri noi în şcoala de artă romanească, nu mai sunt printre noi.
Din anul 1955 în atelierele UAP au activat: Franz Ferch, Octavian Ilica, Mihail Vilşan, Ina Popescu, Aurel Breilean, Victor Gaga, Marion Jilcu, Simion Lucaciu, Eugenia Dumitraşcu, Hildegard Fackner Kremper, Xenia Eraclide Vreme, Karola Fritz, Peter Jecza, Simion Lucaciu, Adalbert Luca apoi Leon Vreme, Constantin Flondor, Romul Nuţiu, Bela Szakats, Vasile Pintea, Viorel Toma, Virginia Baz Băroiu, Lidia Ciolac, Dumitru Şerban şi Remus Irimescu.
Expoziţia cuprinde lucrări din Colecţiile Muzeului de Artă Timişoara şi din colecţii particulare.
artavizuala21 