Ion Vlasiu. Poveste cu năluci

6 august 2018, ora 18:00

Evenimentul va avea loc la sediul Galeriei Quadro (Cluj, Str. Samuil Micu, nr. 7), în prezența fiicei artistului Ion Vlasiu, istoricul de artă Ioana Vlasiu, și a directorului galeriei, Székely Sebestyén György.

Activitatea creativă a lui Ion Vlasiu, sculptor, pictor și scriitor prolific, acoperă peste șase decenii.

Expoziția de la Galeria Quadro prezintă acele domenii ale activității artistice ale lui Ion Vlasiu, care nu au fost deloc sau doar parțial integrate în cadrul operei: obiecte găsite (crengi, rădăcini și pietre), desene, fotografii și sculpturi colorate din anii 1960-1980.

Născut în 1910, în satul Lechința, de pe Valea Mureșului, imaginația și gândirea sa au fost puternic marcate de lumea satului și de natură. Studiile de artă și le-a făcut la Cluj, la Școala de Arte Frumoase. A debutat „furios”, organizând între 1930-1936 nu mai puțin de șase expoziții personale.

În acestea, alături de lucrările de o eleganță spirituală înrudită cu gândirea antroposofică și estetica art decó, se conturează acel filon care va reprezenta vocea proprie a lui Vlasiu.

Căutând înțelegerea profundă a materiei, artistul va ajunge la constatarea că: „Indiscutabil este un ritm cosmic animator care se manifestă cu o logică elocventă și indestructibilă.” – după cum spunea într-un interviu în 1936.

Acest dinamism ritmic dădea viață în viziunea artistului atât materiei vie cât și lemnului sau pietrei, permițându-i să integreze în sculpturile sale formele găsite în lemn, contorsionările și ritmările specifice acesteia.

După aceste expoziții, bine primite de critici însă fără succes material, în 1937 pleacă pentru un an la Paris. Aici îl va vizita pe Brâncuși în atelierul său, această întâlnire întărindu-i convingerea că esența sculpturii este tocmai materia. Cu toate acestea, în deceniile următoare artistul se va îndepărta, atât formal, cât și conceptual, de propriul său stil și se va orienta spre o sculptură figurativă mai clasică și expresivă și spre realizarea unor proiecte monumentale.

Abia spre 1960 artistul va reveni la „sculptura ritmului”, bazată pe construirea organică a formei. Cu ocazia acestei reveniri însă nu se va opri doar la exploatarea posibilităților plastice aduse la suprafață în anii tinereții. Pe terenul său de la Bistra, în apropierea Mureșului, a început să adune crengi, rădăcini și pietre: forme create de natură pe care, atunci când creșterea s-a oprit și fibra organică a murit, tot natura le-a sculptat mai departe. Aceste „obiecte găsite” au fost așezate ca atare în grădina sau în atelierul artistului, uneori însă a intervenit cu instrumente de cioplit sau le-a vopsit, fixând în formă „năluca” văzută de el. Despre ele, Vlasiu afirma: „toate aceste piese sunt lucrate în colaborare directă cu izvoarele Mureșului.”.

Expoziția „Poveste cu năluci” prezintă, în mod inedit, alături de obiectele găsite, sculpturi de lemn, desenele înrudite cu acestea și fotografiile artistului.
Limbajul frust al figurilor desenate ne duc spre sursele „primitive” ale artei, spre lumea desenelor de copii, formele fiind înrudite cu nălucile văzute în obiectele găsite.

În fotografiile cu sperietori artistul surprinde acele forme de creativitate populară care se intersectau adesea cu practicile artistice moderne: ready made, obiectul găsit.

Ritmurile găsite în lemn, nălucile desenate, sperietorile și pietrele fotografiate contribuie toate la o sinteză artistică organică a lui Ion Vlasiu, trădând un orizont de gândire larg, o înțelegerea a unității surselor vitale ale naturii și omului.

Reclame

Leontin Țibacov – SELFIE

Galateea Contemporary Art vă invită luni, 18 iunie 2018, ora 19, la vernisajul expoziției SELFIE – Instalație ceramică a ceramistului Leontin Țibacov.


Curatoar: Vasile Cercel

„Acceptarea vieții împreună cu cei din jurul nostru îl fac pe artistul vizual să construiască din experiențele celorlalți precum și cele personale, un joc creator care să treacă într-o nouă identitate purtătoare de adevăr și spiritualitate. Raporturile Eului creator cu Celălalt, contactul pe care artistul îl are cu natura, cu oamenii din jurul său, dar și înauntrul său cu propriul lui univers, determină o perspectivă nouă imaginară și creează un univers de gânduri și preocupări, o identitate artistică strict personală.
Potențialul care este existent în fiecare consumator de artă trebuie stimulat printr-un joc activ, creator, care să deschidă o comunicare non-verbală, dar personală cu ajutorul imaginilor fotografice. Reacția personală a fiecărui privitor, atitudinile și reflexia în fața operelor de artă, sunt incitante, necesare, și inițiază între cei doi o experiență interesantă.
Interacțiunea între creator și privitor și înțelegerea demersurilor artistice pot fi mai bine descoperite cu ajutorul tehnicilor media (foto-film), si implicarea activă prin oglindirea în instalațiile ceramice expuse. Așasar vă invit la un selfie”.

Leontin Țibacov, ceramist

Expoziția poate fi vizitată în perioada 18 iunie – 15 iulie, 2018.
Intrare liberă.

Arderi experimentale

Simpozionul de la Jimbolia

Galateea Contemporary Art vă invită vineri, 13 aprilie 2018, ora 19, la vernisajul expoziției ”Galateea Contemporary Art – Simpozionul de la Jimbolia”.

Expoziția conține o selecție de lucrări realizate în cadrul Simpozionului de Ceramică organizat de Muzeul Stefan Jäger din Jimbolia.și este sustțnută de Primăria orașului Jimbolia.

Simpozionul de ceramică din Jimbolia a avut până în prezent două ediții, în 2016 sub titlul “Das Brot-Pâinea” și în 2017 sub titlul “Breasla(în)semnul omului”. Aceste două ediții au reunit următorii artiști ceramiști Márta Jakobovits, Grigore Roibu, Gloria Grati, Matei Gaṣpar, Daniela Catona, Lia Popescu, Teophil Soltesz, Doina Stici, Ligia Seculici, Koncz András, Lucia Lobonṭ, Chici Angelica, Nicolae Moldovan, artiști consacrați cu o bogată activitate profesională, apreciați atât de breaslă, cât și de iubitorii de artă.

Un element important în arderile ceramice este elementul de surpriză. În arderile experimentale acest element este la cote maxime. Vă invităm așadar să descoperiți fațete mai puțin cunoscute ale artei ceramice . Sperăm să aveți parte de o experiență inedită.

Curator: Nicolae Moldovan
Expoziția poate fi vizitată în perioada 13 aprilie – 14 mai 2018 / Intrare liberă.

Proiectul Fotografia – Document etnografic în premieră la Deva

Asociația Artiștilor Fotografi Hunedoreni (AAFH), Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, vă invită să participați la vernisajul expoziției „FOTOGRAFIA – DOCUMENT ETNOGRAFIC” (FDE), ediția a XIV-a, care va avea loc miercuri, 28 martie 2018, începând cu ora 18.00, la sediul MCDR din Palatul Magna Curia din Deva.

Evenimentul, o inițiativă a AAFH, aduce pentru prima dată la Deva o expoziție a proiectului inițiat de Centrul Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, a cărui vernisaj inițial a avut loc la Cluj-Napoca, la sediul Bibliotecii Județene „Octavian Goga”, în toamna anului trecut. De atunci, expoziția a mai fost itinerată la Oradea și Arad, Deva fiind a treia destinație a acestei ediții care se bucură, pe lângă susținerea Asociației Artiștilor Fotografi Hunedoreni și de sprijinul Consiliului Județean Cluj și al Asociației ArtImage.

Pe simezele devene vor putea fi admirate zeci de fotografii valoroase, realizate cu pasiune de fotografi din întreaga ţară: Ádám Gyula – Miercurea Ciuc, Algasovschi Marco Adrian-Braşov, Balog Zoltan – Aiud, Both Gyula – Târgu Mureş,  Ciontea Claudia (UAD Cluj), Dumitrescu Vlad –Braşov, Flach Jolanta – Zakopane (Polonia), Fülöp Jenő – Sângeorgiu de Mureș, Daniel I. Iancu – Orăştie, Incze Domokos – Miercurea Ciuc, Incze László – Miercurea Ciuc, Incze István-Târgu Mureș,  Isfan Marius Romulus – Deva, Kucsera Jenö–Târgu Mureş, Negru Carmen Adriana-Cluj, Petrila Gheorghe-Oradea,  Poenar Raul – Orăștie, Pop Ovi D. – Oradea, Pop Lăcrămioara Florentina– Frata, Popa Alexandru Nicolae – Deva, Roibu Grigore – Deva, Rusu Adela Lia – Oradea, Săteanu Felician – Baia Mare, Scripciuc Nelu – Arad, Sofronie Costică – Cluj, Szegedi Ferenc – Târgu Mureș, Tordai Ede – Târgu Mureș, Vincze Szabolcs – Huedin. Invitații Secțiunii internaționale sunt: Dacai Xie din China și Huu Hung Truong din Vietnam.

Proiectul expozițiilor itinerante „FOTOGRAFIA – DOCUMENT ETNOGRAFIC” a poposit în ultimii zece ani în numeroase săli de expoziție din țară: Baia Mare, Satu Mare, Bistrița, Ardud, Oradea, Sibiu, Târgu Mureș, Brașov, Craiova, Lugoj,Târgu Jiu, Arad dar și peste hotare: Polonia, Franța, Ungaria și Italia, demostrând aprecierea de care se bucură din partea instituțiilor de cultură și a iubitorilor genului.

„FOTOGRAFIA – DOCUMENT ETNOGRAFIC” este un proiect amplu al Centrul Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, compus din organizarea unui concurs național de fotografie de autor, expoziţii itinerante în ţară şi străinătate, editarea de albume şi monografii foto și organizarea unei arhive de fotografie etnografică.

Expoziția va rămâne la dispoziția publicului până pe data de 13 aprilie 2918.

NOIMA (15 anni) sul muro

Miercuri, 4 aprilie, ora 18.30, în Mica Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția, va avea loc vernisajul expoziției „NOIMA (15 anni) sul muro” semnată de grupul NOIMA.

Expoziția marchează, alături de alte evenimente anunțate în acest an în Budapesta, Paris și Viena, 15 ani de activitate ai grupării. Lucrările prezente în selecția expoziției „NOIMA (15 anni) sul muro” aduc în atenția publicului secvențe de proiecte personale, cercetări recente alăturate unor lucrări realizate pe parcursul celor 15 ani de când gruparea activează.

„NOIMA (15 anni) sul muro” este rezultatul unui parteneriat între curatorul Cristian A. Damian (IRCCU, Veneția) și curatorul Denise Parizek (12-14 Contemporary, Viena).

Grupul NOIMA este întemeiat în 2003 în zona de vest a României. Fondatorii grupării sunt formați în școala de pictură timișoreană, la finele anilor ’90, în atelierele coordonate de pictorul Constantin Flondor – invitat să expună alături de foștii săi studenți în Veneția. Primele dialoguri se nasc în facultate, în Galleria ’28 (Timișoara) și Cafeneaua Literara Joy’s (Arad). Gruparea devine un context necesar spre a evita izolarea, autismul (cultural), un cadru favorabil căutării unor direcții de conținut, un amplificator al unor voci, altfel izolate. NOIMA înseamnă, întâi de toate, un atelier colectiv de pictură, deschis adesea altor medii de exprimare – video, fotografie, instalație sau performance.

Debutul NOIMA, în 2003, este legat de plein air. NOIMA păstrează în ani dialogul cu lucrurile văzute, studiul în natură. Oricare ar fi fost în timp proiectele grupării, lucrul în plein air rămâne sursa de documentare, dar și subiect în sine. Multe dintre acțiunile grupării din ultimii ani se sprijină pe experiența studiului de observație al realității înconjurătoare. Outside in. Cu timpul însă, expozițiile NOIMA devin adesea alcătuiri ce însumează preocupări de atelier ale membrilor grupării sau ale unor colegi invitați, lucrări provenite din căutări mai degrabă personale. NOIMA numește generic aceste compuneri: Inside out.

Cu sprijinul ICR este publicat în 2011 volumul „Adnotări – lecții de pictură”, proiect editorial inițiat și realizat de Constantin Flondor și gruparea NOIMA. Apariția volumului este secondată de colocvii, lansări de carte și expoziții. În 2014, NOIMA devine periodic „loc de joacă”. Un organism, o formă de viață (poate și în sensul în care Wittgenstein definește termenul). Prin intermediul unor acțiuni ale grupării, sesiuni de pictura și desen performativ în contexte și locuri diferite, sunt căutate convenții provizorii ale unei posibile gramatici colective.

NOIMA (15 anni) sul murova include și lucrări din anii 2000 semnate de Sorin Neamțu și Sorin Oncu, doi dintre fondatori ce au părăsit ulterior proiectul NOIMA. Expoziția de față se înscrie în linia Inside Out a grupării, compusă în prezent din cinci membrii activi în Europa și SUA (Ciprian Bodea, Cosmin Frunteș, Andrei Rosetti, Sorin Scurtulescu, Dan Gherman).

Grupul este reprezentat de galeria vieneză 12-14 Contemporary (Denise Parizek /CEO / Curator) și de proiectul Schleifmühlgasse 12-14 (artist collective).

Expoziția este organizată de Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția în parteneriat cu galeria vieneză 12-14 Contemporary și va putea fi vizitată până pe data de 27 aprilie 2018 în Mica Galerie a IRCCU Veneţia, Cannaregio 2212 – 30121 Veneţia.