Metafore autumnale clujene

Bienala Naţională de ceramică-sticlă-metal ”Metafore Incandescente”
ediția a VII-a, 2018, Muzeul de Artă din Cluj-Napoca

O nouă întâlnire cu coaceri ale Metaforelor Incandescente se pregăteşte la Muzeul de Artă din Cluj pentru ca în cea de-a VII-a ediţie a Bienalei Naţionale de ceramică – sticlă – metal șă ne aducă bucurie în suflete, în pragul începutului de toamnă.
Vernisajul va avea loc marți 16 octombrie, la orele 18.00, iar expoziţia va fi deschisă publicului până în 12 noiembrie 2018 în spații, de astă dată inedite, ale Muzeului de Artă clujean.
Bienala ”Metafore Incandescente” este rodul colaborării dintre Muzeul de Artă Cluj, Universitatea de Artă şi Design Cluj-Napoca, Uniunea Artiştilor Plastici din România, Filiala Cluj şi inițiată de Fundația ”Ceram Art”, fondată de o parte dintre dascălii catedrei ceramică-sticlă-metal. Această manifestare națională s-a născut aproape simultan cu ”Bienala Internațională de Ceramică”, prin voința dascălilor-artiști ai acestui departament al UAD Cluj și câtorva plasticieni clujeni dedicați profesiei și promovării artelor decorative ale focului.
Ambele bienale au devenit o prelungire firească a organizării și desfășurării anterioare a unor importante și cuprinzătoare simpozioane naționale și internaționale de profil, cu titlul generic „Ceramica şi sticla între tradiţie şi contemporaneitate‟, desfășurate la Cluj-Napoca încă din 1996 și găzduite pe atunci în spațiile încărcate de istorie ale ”Casei Matei Corvin”, aflată în patrimoniul UAD.
Ea se află iată, la a treia ei ediție întregitoare a artelor decorative purificate prin foc și a doua oară în formula itinerantă, respectiv Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Galeriile ”ART NOUVEAU” Tg. Mureș, aparținând UAP Mureș și Galeriile ”ARCADE 24” din Bistrița, UAP Bistrița, la invitația acestor Uniuni Artistice județene.
Așadar, incandescența metaforică a toamnei expoziționale clujene din acest an, de la Muzeul de Artă din Cluj, impregnat de gloria zbaterilor istorice și dureroaselor contorsiuni contemporane, se face iarăși simțită. Sperăm ca ea să-ncarce cu consistența emoției estetice, dată de vioiciunea creativă a expozanților, sufletele unui public avid de frumos.
Alături de mai tânăra ei surată, Bienala Internațională de Ceramică, care și-a consumat cu răsunător și meritat succes internațional multiplele manifestări cultural-expoziționale în cea de-a III-a sa ediție, deja consacrata dar mereu ”tânăra” Bienală Națională – de ceramică, sticlă și metal – Metafore Incandescente, la a VII-a sa manifestare, se deschide cu aceeași prospețime a lumii artelor.
Miza de cuprindere a acestei ediții este una ambițioasă. Contam pe o largă participare a artiștilor români, iar răspunsul afirmativ masiv primit și de această dată la provocarea noastră din partea acestora, peste 50, ne-a confirmat așteptările. Bienala clujeană, pe care ne-o dorim cât mai justificat națională, urmărește ca aducând pe simeze tot mai numeroși artiști activi și valoroși, din cele mai diverse regiuni ale țării, să faciliteze și să medieze stabilirea și consolidarea de relații și contacte profesionale și de colaborare pe viitor, pe o arie cât mai largă. Ea prezintă artiști consacrați sau lansează și promovează studenți și absolvenți recenți ai celor mai importante Universități de Artă românești precum București, Iași, Timișoara și Cluj-Napoca, constituindu-se într-o adevărată întâlnire a generațiilor.
În noua sa formulă, consacrată odată cu a V-a sa ediție sub genericul, ”Metafore Incandescente” bienala și-a propus acoperirea tuturor celor trei domenii de manifestare a artelor decorative ale focului, ceramică, stică și metal, cu întreaga lor varietate de interconexiuni mereu imprevizibile.
Așadar vom vedea și de această dată lucrări de autor ale unor artiști aflați la început de drum sau în apogeul creației, piese sau ansambluri compoziționale de un înalt nivel, din aria ceramicii artistice de mici și mari dimensiuni, sau a designului de obiect decorativ și funcțional contemporan. Obiecte surprinzătoare prin varietatea lor formală și inovativă, admirabil transpuse în mase ceramice, prin tehnici și abordări plastice la fel de inedite.
Lucrările maeștrilor sticlari prezenți în spațiul expozițional inundă atmosfera cu reflexii și fascicole colorate și diafane, fascinante formal și cromatic, într-o plajă de desfășurări spațial-vectoriale complexe. Asocieri cu elemente conexe, lemn, metal, piatră sau fibre vegetale, vin în completarea inspirată a unor surprinzătoare și mereu proaspete discursuri plastice. Tehnici și tehnologii de ultimă oră, metalizări și monturi prețioase și rafinate, șlefuiri și eloxări, încântă parcă mai mult ca oricând ochiul avizat și exigent al publicului.
Îmblânzitori ai fiarelor, maeștrii metaliști ne impresionează prin uimitorul dresaj în forme inedite și paradoxal delicate, de asocieri al multor varietăți de mase metalice, împreunate prin focul purificator, în alcătuiri fantastice și formalizări imprevizibile, pe o surprinzător de largă scală dimensională. Prezențele impunătoare ale metalului voit frust și dur, îmbogățit de oxidări și patine fascinante cromatic, prelinse lasciv pe forme aluzive lipsite de opreliști, coabitează pașnic cu delicatele siluetele delicate ale unor splendide piese de podoabă, amintind parcă de o lume viitoare, modelate cu multă asumare de mintea instruită și mâinile pricepute și dăruite cu har ale artiștilor orfevrari. Metale nobile înglobând splendide fragmente ceramice, prețioase dacă nu prin valoarea lor pecuniară, cu siguranță prin cea estetică de înalt nivel, înnobilează atmosfera.
Mixaje multiple, realizate din materii de mare diversitate bine controlate și expresive, de elemente spațiale filiforme și unduitoare, alternând cu mai masive dezvoltări formale ceramice impunătoare sau transluciditățile luminoase de ghețuri colorate proprii sticlei, ne bucură sufletul, însoțindu-ne apoi mult timp, în viața cotidiană de dincolo de zidurile muzeului.
Această atmosferă de basm a spațiului expozițional o poate împlini, marcându-ne în profunzime, doar o astfel de fabuloasă reunire de mereu vii și vrăjite entități obiectuale, având ca loc comun nașterea lor prin focul purificator.
Întâlnim la Cluj peste 50 de artiști, din București, Brașov, Galați, Iași, Bistrița, Baia Mare, Oradea, Sibiu, Vâlcea, Petroșani, Deva, Alba-Iulia, Ploiești și Timișoara sau din cei ce activează dincolo de hotarele țării, care nu au abdicat de la apartenența lor națională, alături de artiștii clujeni.
Efortul susținut și de multe ori epuizant al organizatorilor și participanților voluntari la amenajarea fiecărei ediții, cărora li se alătură câțiva artiști și studenți clujeni, pasionați ai acestui travaliu, sunt răsplătite din plin cu fiecare ocazie de surpriza plăcută a despachetării coletelor sosite din țară, a acestor frumoase și surprinzătoare obiecte de înalt nivel artistic.

Ca organizatori sperăm în participarea unui public cât mai numeros, care să ne fie alături răsplătindu-ne astfel efortul în realizarea acestei ample revederi bienale, aflate și de data aceasta sub zodia unei toamne târzii, dominată încă de o incandescență solară binevenită.

Conf. univ. Dr. Andrei Florian,
UAD Cluj,
organizator și curator general al bienalei

ÎnSEMNE fotografice 6

Salon de fotografie hunedoreană
Sala Pro Arte a Colegiului Național Decebal
Vernisaj: miercuri, 17 octombrie 2018, ora 18.00.

Colegiul Național „Decebal” și Asociaţia Artiştilor Fotografi Hunedoreni (AAFH) vă invită să participați la cel mai important eveniment expozițional fotografic din județul Hunedoara. Deschiderea Salonului de artă fotografică hunedoreană, intitulat „ÎnSEMNE fotografice ”, ajuns la cea de-a VI-a ediţie, are loc, într-o atmosferă festivă, în Sala „Pro Arte” a Colegiului Național „Decebal” din Deva, în data de data de 17 octombrie 2018, începând cu ora 18:00.

Am demarat acest proiect în anul 2013, când pentru prima dată, la început de an școlar, am expus lucrări aparținând fotografilor hunedoreni, indiferent de locul unde trăiesc în prezent. Din 2014, salonul a devenit un eveniment emblematic în agenda cultural-artistică a judeţului. Expozițiile au avut un succes răsunător, atât prin numărul participanţilor cât şi a valorii lucrărilor prezentate. În cadrul evenimentelor au fost expuse și proiectate lucrări aparţinând unor artişti care reprezintă cu succes arta fotografică la nivel naţional şi internațional dar și a elevilor, pe care, de-a lungul anilor, i-am coordonat sau invitat alături de noi în cadrul Atelierelor de fotografie. Trăgându-și seva din Atelierului de fotografie a apărut o nouă promisiune: Asociația Artiștilor Fotografi Hunedoreni. AAFH este acum singura organizație profesională care promovează arta fotografică hunedoreană. Pentru prima dată, în acest an, expoziția „ÎnSEMNE fotografice” se bucură de patronajul AAFH.

Expun: Adrian Stoica, Andras Diana, Miruna Armioni, Andrei Rosetti, Călin Corpaciu, Cătălin Tibori, Cosmin Stan, Cristian Rus, Daniel Iancu, Maria Dimian, Miruna Chirica, Francisc Németh, Grigore Roibu, Ioan Todor, Edwina Kasler, Kovacs Ella, Marius Isfan, Mhai Jeic, Mona Varga, Ovidiu Munteanu, Nicolae Oprea, Oana Muntean, Ovidiu Manoilescu, Alexandru Popa, Radu Muntean, Raul Poenar, Cristian Resiga, Sebastian Szava, Simo Geza, Iulian Solda, Adrian Sopincean, Traian Urieș, Horia Trânc, Marius Turc, Anca Isfan, Nutzu Bodea, Iulian Cîmpian, Claudiu Nelega, Marinia David, Gelu Rus, Ioan Hălălae, Alexandra Lungeanu, Octavian Simion, Adrian Sinescu.

Curatori: Grigore Roibu și Andrei Rosetti, profesori în cadrul Liceului de Arte „Sigismund Toduță” Deva și formatori în cadrul  Școlii de fotografie AAFH.

Mulțumim celor ce s-au implicat în organizarea Salonului de fotografie hunedoreană și au trimis lucrări. Vă așteptăm în număr cât mai mare pentru a cunoaște o parte dintre fotografii de succes hunedoreni.

Așa cum v-am obișnuit, serile evenimentelor noastre sunt pline de surprize!
În deschidere va avea loc un concert extraordinar oferit de formația hunedoreană „Still Jazz Trio”, formată din Zoltan Turi – chitară,  Gabriel Haragus – tobe și Mircea Goian – bass. Ajutați de o proiecție de fotografii selectate de la „Deva Jazz Festival” 2018, eveniment aflat la prima ediție dar care a adunat peste 2.500 de oameni în Parcul ”Cetate”, Mircea Goian și Cristian Răcăşan ne vor vorbi despre cele 3 săptămâni de muncă, concretizate în 3 zile de concert, în care au fost prezenți la Deva 40 de artiști pe scenă, din 3 țări, transformând aceste spectacol, alături de expoziția de fotografie și pictură, într-un eveniment ce promite să devină unul dintre cele mai importante deacest gen din zonă.

Va fi o seară inedită în care ne vom bucura de libertate, imagine, ritm și improvizație. Vă așteptăm!

Zilele Atelierelor Deschise de Pictură și Grafică

octombrie 2018, București

Un regal de ateliere de pictură și grafică deschise spre vizitare publicului!

Cu prilejul primei ediții a Zilelor Atelierelor Deschise de Pictură și Grafică, timp de două weekenduri consecutive, 13/14 și 20/21 octombrie 2018, peste 40 de artiști cu specializările pictură și grafică s-au pregătit să întâmpine iubitorii de frumos, la adresele spațiilor lor de creație!

Atelierele și adresele acestora, hărțile și profilurile artiștilor participanți, sunt disponibile pe site-ul dedicat evenimentului Ateliere.Net. Și, pentru că atelierele se află în adevărate colonii artistice, din mai multe zone ale Bucureștiului, se poate descărca gratuit de pe platformele IOS și Android Aplicația pentru Smartphone Ateliere, ce oferă ghidare GPS către adresele atelierelor selectate.

Pentru această primă ediție, artiștii participanți au pregătit multe surprize! Pe lângă prezentarea atelierelor, se vor putea viziona miniexpoziții și lucrări în diferite faze de creație sau, live, demonstrații ale tehnicilor de lucru! În plus, câțiva graficieni vor invita publicul să imprime împreună plăci de gravură pe hârtie. Vizitatorii vor mai avea acces la oferte speciale, posibilitatea de înscriere la cursuri, altfel spus veți petrece timpul într-o companie deosebită, la un pahar cu vin!

Artiștii participanți: Alice Țeca, Ana Asavei Pietraru, Anca Coller, Andreea Toma, Andrei Cornea, Andrei Tudoran, Bogdana Contraș, Claudia Todor, Constantin Cioc, Constantin Rusu, Cornelia Gherlan, Cristina Nedelea, Daniel Loagăr, Elena Gabriela Dobre, Emilia Persu, Eugen Ilina, Eugen Raportoru, Eusebiu Josan, Floarea Țuțuianu, Florentina Voichi, Florin Mocanu, Gabriela Aniței, George Moscal, Georgiana Manea Josan, Horia Andrei Nițu, Ile Ștef, Ioan Oratie, Ionuț Theodor Barbu, Iris Bianca Teodorescu, Laurențiu Midvichi, Loredana Stancu, Marina Aristotel, Marilena Preda Sânc, May Oana Isar,  Matei Șerban Sandu, Mircea Nechita, Mirela Hagiu, Nicolae Stoian, Otilia Măndescu Canavra, Rodica Lomnoșan, Roxana Elena Ardeleanu, Sorin Adam, Vasile Murivale, Vasile Pop Negreșteanu.

Evenimentul Zilele Atelierelor Deschise de Pictură și Grafică este organizat în cadrul proiectului Cultural Contemporanii, în parteneriat cu Primăria Municipiului București – prin Centrul Cultural EXPO ARTE – cu sprijinul WACOM și Vila Babiciu.

Accesul în ateliere este gratuit! Vă așteptăm!

Sorin Scurtulescu – La Venezia di Tintoretto

Venezia – 28/09/2018-19/10/2018

Locație: GALLERIA TOTEM – IL CANALE

Adresă: Accademia, 878/b, 30123 Venezia

Vernisaj: 28/09/2018, ore 18.30

Durată28/09/2018 – 19/10/2018

Artist: Sorin Scurtulescu

Curator: Alan Jones

Gen: artă contemporană, expoziție personală, pictură

Orar: 10.00–13.00 / 14.00–18.30

Vineri, 28 septembrie, ora 18.30, la Galeria Totem – Il Canale, va avea loc vernisajul expoziției “La Venezia di Tintoretto” semnată de artistul vizual român Sorin Scurtulescu.

Expoziția este un omagiu adus marelui pictor venețian Tintoretto, la 500 de ani de la nașterea sa, cu ocazia evenimentelor pe care toată Veneția i le dedică în cursul acestui an.

Lucrările prezentate în cadrul expoziţiei fac parte dintr-o serie recentă de picturi realizate în plein air în tehnica clasică a uleiului pe pânză, surprinzând orașul lui Tintoretto, cel mai venețian dintre artiștii Renaşterii.

“Sorin Scurtulescu vede pentru a picta și pictează pentru a vedea. Grădinile din multe orașe îl așteaptă: Istanbul, Oaxaca, Ravenna, Kyoto, Cordoba, Rangoon. Focuri și scântei de artificii ale viitorului, în timp și anotimp.” Alan Jones, Venezia, 2018

Sorin Scurtulescu este artist vizual român.
A participat la 15 expoziții personale, 33 expoziții alături de grupul Noima, 45 expoziții de grup. Este membru fondator al grupului Noima din anul 2003, iar din anul 2015 este reprezentat de galeria Vieneză 12-14 Contemporary și de proiectul Schleifmühlgasse 12-14. Trăiește în Europa.

Alan Jones este un poet american și cronicar de artă.
În 1971, a luat prânzul cu Basil Bunting la Victoria, British Columbia, după ce a locuit în Paris și în Italia s-a reîntors la New York, unde a frecventat compania artiștilor timp de cincisprezece ani. El scrie, cu precădere, la intersecția dintre poezie și pictură. Trăiește în Italia.

Expoziția este organizată de Galeria Totem – Il Canale în parteneriat cu Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția și va putea fi vizitată până pe data de 19 octombrie 2018.

Ion Vlasiu. Poveste cu năluci

6 august 2018, ora 18:00

Evenimentul va avea loc la sediul Galeriei Quadro (Cluj, Str. Samuil Micu, nr. 7), în prezența fiicei artistului Ion Vlasiu, istoricul de artă Ioana Vlasiu, și a directorului galeriei, Székely Sebestyén György.

Activitatea creativă a lui Ion Vlasiu, sculptor, pictor și scriitor prolific, acoperă peste șase decenii.

Expoziția de la Galeria Quadro prezintă acele domenii ale activității artistice ale lui Ion Vlasiu, care nu au fost deloc sau doar parțial integrate în cadrul operei: obiecte găsite (crengi, rădăcini și pietre), desene, fotografii și sculpturi colorate din anii 1960-1980.

Născut în 1910, în satul Lechința, de pe Valea Mureșului, imaginația și gândirea sa au fost puternic marcate de lumea satului și de natură. Studiile de artă și le-a făcut la Cluj, la Școala de Arte Frumoase. A debutat „furios”, organizând între 1930-1936 nu mai puțin de șase expoziții personale.

În acestea, alături de lucrările de o eleganță spirituală înrudită cu gândirea antroposofică și estetica art decó, se conturează acel filon care va reprezenta vocea proprie a lui Vlasiu.

Căutând înțelegerea profundă a materiei, artistul va ajunge la constatarea că: „Indiscutabil este un ritm cosmic animator care se manifestă cu o logică elocventă și indestructibilă.” – după cum spunea într-un interviu în 1936.

Acest dinamism ritmic dădea viață în viziunea artistului atât materiei vie cât și lemnului sau pietrei, permițându-i să integreze în sculpturile sale formele găsite în lemn, contorsionările și ritmările specifice acesteia.

După aceste expoziții, bine primite de critici însă fără succes material, în 1937 pleacă pentru un an la Paris. Aici îl va vizita pe Brâncuși în atelierul său, această întâlnire întărindu-i convingerea că esența sculpturii este tocmai materia. Cu toate acestea, în deceniile următoare artistul se va îndepărta, atât formal, cât și conceptual, de propriul său stil și se va orienta spre o sculptură figurativă mai clasică și expresivă și spre realizarea unor proiecte monumentale.

Abia spre 1960 artistul va reveni la „sculptura ritmului”, bazată pe construirea organică a formei. Cu ocazia acestei reveniri însă nu se va opri doar la exploatarea posibilităților plastice aduse la suprafață în anii tinereții. Pe terenul său de la Bistra, în apropierea Mureșului, a început să adune crengi, rădăcini și pietre: forme create de natură pe care, atunci când creșterea s-a oprit și fibra organică a murit, tot natura le-a sculptat mai departe. Aceste „obiecte găsite” au fost așezate ca atare în grădina sau în atelierul artistului, uneori însă a intervenit cu instrumente de cioplit sau le-a vopsit, fixând în formă „năluca” văzută de el. Despre ele, Vlasiu afirma: „toate aceste piese sunt lucrate în colaborare directă cu izvoarele Mureșului.”.

Expoziția „Poveste cu năluci” prezintă, în mod inedit, alături de obiectele găsite, sculpturi de lemn, desenele înrudite cu acestea și fotografiile artistului.
Limbajul frust al figurilor desenate ne duc spre sursele „primitive” ale artei, spre lumea desenelor de copii, formele fiind înrudite cu nălucile văzute în obiectele găsite.

În fotografiile cu sperietori artistul surprinde acele forme de creativitate populară care se intersectau adesea cu practicile artistice moderne: ready made, obiectul găsit.

Ritmurile găsite în lemn, nălucile desenate, sperietorile și pietrele fotografiate contribuie toate la o sinteză artistică organică a lui Ion Vlasiu, trădând un orizont de gândire larg, o înțelegerea a unității surselor vitale ale naturii și omului.