Salonul artelor vizuale

 Seara culturală deveană

Grigore Roibu

Un prim moment festiv al acestei ierni, din oraşul de la poalele cetăţii, a fost redeschiderea Teatrului de Arte, cum se numeşte acum, în data de 17 decembrie, cu focuri de artificii, 100 de clovni, un recital de colinde şi două piese puse în scenă de Teatrul Notara din Bucureşti.

Salonul generaţiilor

Astăzi, 20 decembrie, a urmat expoziţia membrilor UAP Deva, de la Galeria de Artă Forma, marcând încheierea unui sezon expoziţional intens, care a început la Târgu Jiu, a continuat la Parlamentul României, apoi la Timişoara, Parlamentul European de la Bruxelles şi în municipiul vecin Hunedoara. Salonul Artelor Vizuale din acest an se constituie într-un adevărat dialog al generaţiilor, pe simezele galeriei devene aflându-se lucrări semnate de artişti consacraţi, alături de creaţiile mai tinerilor colegi, toate pentru a bucura locuitorii oraşului căruia aparţin. Din acest motiv, aceste Saloane de iarnă nu mai sunt previzibile, dar stau sub semnul continuităţii. Trebuie să menţionez, încă de la început, că la vernisajul acestei expoziţii am avut surprinderea să văd o sală ticsită de oameni, care în timpul proecţiei unui film ce prezenta activitatea filialei UAP Deva, nu mai puteau intra în interiorul galeriei. În publicul foarte numeros, pe care îl consider un record de vizitatori, s-au numărat şi personalităţi de marcă a vieţii politice şi economice a judeţului, cum ar fi Mircea Moloţ- preşedinte al Consiliului Judeţean, Iuliu Winkler- europarlamentar, Remus Cernea, Doru Gaita, Ben-Oni Ardelean şi alţii.

Prin utilizarea maximă a spaţiului expoziţional, Salonul artelor vizuale 2010 „activează” ansamblul galeriei cu lucrări din diverse medii, fiecare oferind o perspectivă unică în spectacolul cu privitorul. În scopul de a sintetiza numeroase limbi vorbite prin diferite discipline artistice, pe simeze au fost instalate o serie de panouri despărţitoare ce generează un dialog al ordinii spaţiale. Salonul artelor vizuale din acest an, în sinteză, permite accesul privitorului la idei artistice ale trecutului şi introduce noile talente, pentru a da o energie creativă proaspătă prin alăturări a unor tehnici de exprimare diferite şi neaşteptate. Nu o să analizez  lucrările celor 44 de plasticieni care au expus anul acesta, producţii artistice de ceramică, sculptură, pictură, lucrări intermedia sau instalaţii, fotografie şi tapiserie, deoarece, în acest dialog al generaţiilor aş  fi subiectiv (lista cu participanţi: vezi rubrica Evenimente 2010). O să mă rezum, ca participant în cadrul expoziţiei şi în ciuda divergenţelor de opinie care apar uneori, să afirm că rezultatul final, concretizat prin această expoziţie, este de excepţie. Din acest motiv am ales o prezentare a articolului cu mult mai multe imagini decât obişnuiesc să folosesc în cadrul articolelor mele, instantanee surprinse în timpul vernisajului.

Atât panotarea, cât şi lucrările se ridică la un înalt standard de profesionalism, demonstrând, încă odată, potenţialul creativ al plasticienilor hunedoreni şi multitudinea zonelor disciplinar-artistice în care aceştia se exprimă. O să mă opresc, însă, asupra a două artiste din generaţia tânără şi a două lucrări pe care le-am remarcat, în mod deosebit. Prima aparţine ceramistei Ana-Maria Iancu şi este intitulată „Tăcere”. Ansamblul ceramic din poţelan patinat este un „joc” bifrontal modular care a devenit un studiu metodologic specific sculpturii moderne. Succesiunea elementelor şi crearea unui ritm lumină-umbră, gol-plin şi închis-deschis conferă compoziţiei efectul plastic al unei anasamblu structurat omogen prin metoda incastrului tridimensional.

A doua lucrare aparţine sculptoriţei Emanuela Cibu şi se numeşte „Embrion defect”. Alăturarea celor două materiale lemn şi fier, îmbinând o formă ce aparţine goeometriei primare (sfera), cu „linii” tridimensionale care „despică” parcă forma, realizate dintr-un material aparent fără valoare artistică (fâşii de platbandă), creează ansamblului compoziţional o dinamică aparte, ce se înscrie în formula conceptuală a artelor contemporane de tip intermedia.

Tot în deschiderea expoziţiei a fost lansată cartea Ralucăi Diana Jula intitulată: „Arhitectura religioasă a românilor din Transilvania în perioada interbelică”, un studiu ştiinţific şi istoric asupra celei mai prospere perioade din istoria românilor, carte care însumează peste 700 de pagini şi face referinţe bibliografice la peste 200 de lucrări ştiinţifice.

O remarcabilă revistă, ajunsă la cel de-al treilea număr, este POLitcS & Media, o publicaţie cu un mesaj adresat locuitorilor cetăţii devene şi articole semnate de intelectuali de notorietate din mediul universitar, jurnalistic şi public, cunoscuţi pentru opiniile şi diagnozele precise asupra vieţii sociale şi economice din România. În acest număr educaţia, reflecţiile politice, corupţia şi problemele învăţământului postmodern sunt câteva teme abordate de Cristian Pîrvulescu, Daniel Barbu, Alexandru Gruian, Radu Radoslav, Monalise Hihn, Florin Ilieş, Mihaela Miroiu ş.a.

Tot în domeniul publicisticii este de semnalat un nou număr al revistei Forma, editat de Filiala UAP Deva. Într-un format tabloid, acestă revistă prin intermediul câtorva nume sonore din lumea ziaristicii, a plasticii şi a criticii artistice, cum ar fi de exemplu: Tudor Octavian, Marilena Preda Sânc, Gheorghe Pogan, Eugen Savinescu, Dorel Găină şi Doina Reghiş, consemnează prin articolele lor evenimente din viaţa filialei, prezintă actualitatea din ţară şi personalităţi din lumea artelor.

Întreaga seară s-a desfăşurat  în acordurile care anunţă sărbătorile de iarnă, acorduri muzicale a trei interpreţi din grupul Maggiore, pasionaţi de arta interpretativă a muzicii camerale.