Gala industriei de carte din România

Bun de Tipar

Ediția I. Cele mai frumoase cărți 2011

Articol preluat de pe GraphicFront.ro

M-am tot gândit weekendul acesta dacă să postăm ceva despre acest eveniment sau nu. În cele din urmă am hotărât s-o fac și i-am și pus un nume foarte clar. Pentru că în sfârșit avem (din nou, după foarte mulți ani) o competiție care premiază felul cum arată și sunt gândite cărțile. Tot respectul pentru organizatori.
Ezitam să scriu acest text pentru că, desigur, mă consider un om modest și chiar știu unde mi-e locul, nu mă împăunez cu una cu două. Am ales s-o fac pentru că până la urmă mi se pare că e momentul să vorbim despre aceste lucruri, așa cum trebuie să mergem la vot. Alegi să nu-ți exprimi punctul de vedere: nu ai niciun motiv să te plângi în continuare. Mi se pare că trăim niște vremuri în care anumiți oameni își văd atât de bine interesul și atât de mult se luptă pentru el încât dacă ai o nemulțumire și stai cu mâinile în sân, se cheamă că îți meriți soarta.

Competiția aceasta și evenimentul de vineri seară merită salutat din foarte multe puncte de vedere. Foarte mulți au ales să n-o facă, nu știu de ce. Dacă se nimerește în campanie electorală sau în timp ce nu știu ce interlopi au fugit și s-au predat, ești umbrit total, poți să te dai peste cap. Ești neinteresant și pentru cele mai serioase și intelectuale canale de știri.

Cel mai frumos lucru al galei a fost, după cum s-a și punctat de câteva ori pe scenă, că a strâns la un loc oameni cu carte și oameni de carte. E o bucurie să te afli în preajma unor profesioniști care chiar au făcut ceva în viața lor, şi pentru o clipă să crezi că poți duce mai departe ce au început ei. Evident că bucuria noastră cea mai mare a fost că ne-am întâlnit cu profesorul nostru pe scenă, ba chiar ne-a prezentat; și sunt sigur că bucurii similare au mai avut şi alții în acea seară. Din pacate, cred că puțini au putut avea răbdare să asculte ce a spus de fapt dl. Dumitrescu. Ideea era că în țara asta chiar au fost mari ilustratori și mari făcători de carte cu rezultate extraordinare pe la importante competiții de carte. A spus-o și domnul Done Stan un pic mai târziu. Cred că dacă ne-am apleca un pic ochiul și urechea la ce au făcut acești oameni prin anii ’60-’70 am descoperi că în țară asta chiar s-a făcut performanță în materie de grafică de carte. Trebuie doar să luăm la cunoștință și să vedem ce e de făcut în continuare. Pentru că totul e o continuare, nu am pus noi coada la prună. Aceasta idee stă de fapt la baza conceptului întregului proiect GraphicFront, fie că e vorba de web sau carte tipărită.

Un alt lucru bun al acestei gale sau, mă rog, al acestei competiții a fost că odată cu anunțarea categoriilor de concurs și odată cu acordarea unor premii, s-au enunțat într-un fel calificările oamenilor care ar trebui să se ocupe de cărți. Adică meseriile, sau îndeletnicirea lor, cum vreți să le spuneți. Grafician, traducător, librar, tipograf  ș.a.m.d. Poate astfel cei ce cred că o carte se poate face în doi oameni se vor împuțina. Chiar trebuie spus tare că o carte izbutită implică mulţi oameni calificați, fiecare cu responsabilitatea lui. Iar cine nu înţelege asta nici acum, poate ar fi bine să se mai gândească o dată. Nu de alta, dar prețul plătit pentru a nu mai avea Eliade tipărit pe hârtie igienică, așa cum s-a întâmplat după ’89, e foarte mare, și în resurse, și în timp. N-ar mai trebui să acceptam să ne înconjurăm de obiecte urâte, sub orice limită a bunului simț. Putem începe cu cartea, să zicem, pentru a intra într-o normalitate. Apoi etajera, apoi peretele, apoi casa, parcul, orașul, țara etc
Unde vreau să ajung de fapt? La faptul că încet, încet se așează o mică breaslă și în rândurile noastre – cei care ne ocupăm de cum arată o tipăritură – Vellant, Igloo, Asociația de artă Ilfoveanu, Square media, Jumătatea plină, Atelierul de grafică. Această meserie chiar se practică, suntem aici…!

Închei spunând că seara premierii a fost o reușită, așa cum am văzut-o eu. Tot ce s-a întâmplat acolo a fost un cumul de emoție, bucurie, candoare, nostalgie. Stângăciile nu au făcut decât să deosebească evenimentul de unul corporatist foarte bine organizat și steril. Cartea în sine poate avea o mare doză din toate astea enumerate mai sus. Mă refer la cartea tipărită.

Iată încă o dată câștigătorii,
Cea mai frumoasă carte – concept grafic
Găsiți și pierduți / Found and Lost
Editura Asociaţia de Artă Ilfoveanu
Autori Nicu Ilfoveanu, Octav Avramescu Concept grafic Nicu Ilfoveanu Prepress SquareMedia Tipar Imprimeria Arta Grafică
Mai multe detalii despre carte www.ilfo.ro

Cea mai frumoasă carte – carte ilustrată
Grafică fără computer. Litere – Desen, Relief, Volum
Graphics without computers. Letters. Hand-drawn, embossed, volumetric
În spiritul celor scrise mai sus, amintesc din nou întreaga echipă a acestei lucrări:
Texte Caterina Preda, Rudolf Graef, Mihai Tudoroiu, Ioana Gruenwald Fotografi Ioana Rusu,
Simona Sterca, Ciprian Isac Alți fotografi Ovidiu Hrin, Evelyne Krall, Șerban Bonciocat,
Adrian Bulboacă, Ana Alexandra Blidaru, Samuel W. Onn, Benjamin Hickethier, George Turliu,
Mihai Tudoroiu, Luciana Constantinescu Prelucrare foto Irina Colan, Arthur Tintu, Vili Păcurețu, Cristian Garcia Traducere/ Samuel W. Onn, Anca Rotar Corectură Nicoleta Mitrofan Concept graphic și editorial Carla Duschka, Ciprian Isac Editura Atelierul de grafică
Tipar
Imprimeria Arta Grafică
Mai multe detalii despre carte la cărti GF
(Ciprian Isac)
SURSA: Graphicfront.ro

Max Pechstein stabileşte un record

3,5 milioane €: recordul de vânzare a
unei opere de artă în Germania, în 2011

Opera lui Max Pechstein, pictată pe ambele părţi, a realizat un record senzaţional de 3,5 milioane €, în licitaţia de artă modernă şi contemporană a casei Ketterer Kunst.

Robert Ketterer spunea: „Nu numai că opera a stabilit un nou record internaţional pentru o pictură de-a artistului, ci este totodată cea mai scumpă operă vândută în licitaţie, în Germania, anul acesta”.
Pictura în ulei, datată 1910, este una dintre cele mai bune lucrări ale lui Pechstein. Aceasta a fost cumpărată de un colecţionar din Germania, care a licitat până la impresionanta sumă, de cinci ori mai mare decât prețul de pornire, în competiţie cu colecţionari din Ucraina, Marea Britanie şi Statele Unite.

Max Pechstein (n. 31 decembrie 1881 în Zwickau; d. 29 iunie 1955 în Berlin) a fost un pictor și grafician german, reprezentant al expresionismului. După o scurtă ucenicie la un pictor-decorator din Zwickau, Pechstein studieză artele aplicate la Dresda. În anul 1906 părăsește Academia de Arte Frumoase ca laureat al premiului Saxoniei, ceea ce îi oferă posibilitatea unei călătorii în Italia. Între timp Pechstein ia contact cu Ernst Ludwig Kirchner și Erich Heckel, artiști din gruparea „Die Brücke”.
În anul 1909 participă la expoziția grupării „Sezession” din Berlin, iar un an mai târziu înființează „Neue Sezession”. Temele sale sunt în general subiecte luate din viața de toate zilele: peisaje, dansatori, actori, pescari, subiecte tratate cu vervă cromatică și cu un desen expresiv.
SURSA: All Art News via Artmark

Salonul artelor hunedorene 2011

Începând de azi, 19 decembrie 2011, Galeria „Forma” din Deva prezintă publicului iubitor de artă Salonul Artelor Vizuale 2011.

În conştiinţa unui artist plastic se pune o întrebare simplă: „ce este imaginea?”. Pentru un artist profesionist, între modul cum se construieşte o imagine şi ceea ce reprezintă ea există un dialog. O expoziţie reprezintă pentru un plastician un examen, un bilanţ. În faţa publicului se pune în joc întreaga personalitate şi muncă a artistului, activitate care se extinde din atelier în spaţiul public. Expoziţia este, în ultimă instanţă, un examen al capacităţii de a comunica, o modalitate prin care artistul reuşeşte să spună ce-i este specific, să se individualizeze în faţa celorlalţi folosind regulile artei şi ale vizualului. Nici o activitate umană nu se desfăşoară fără o prealabilă meditaţie asupra finalităţii ei. În acest sens, expoziţia de la Galeria „Forma” din Deva poate fi privită ca o etapă finală, la sfârşit de an, prin care cei 52 de artişti hunedoreni prezenţi cu lucrări pe simeză îşi prezintă activitatea în faţa publicului.

Această prezentare necesită JavaScript.

Un Salon anual este, într-un fel, o dare de seamă a ceea ce se întâmplă în peisajul cultural al unei comunităţi. Salonul de la Deva vorbeşte despre tinerii plasticieni, cât şi depre cei consacraţi, profesionişti şi amatori, care se exprimă prin modalităţi specifice artelor vizuale. Dacă Salonul este o prezentare reprezentativă sau nu, oferind publicului centre vizuale distincte din perspectiva tinerilor, lucru care vine în consens cu situaţia de ierarhie, de noutate şi valoare, este ceea ce mă determină să vizitez, de fiecare dată, expoziţiile care propun un „dialog al generaţiilor”.

Nu se poate vorbi despre unitate şi întreg, în cazul unei expoziţii cu lucrări de pictură, ceramică, tapiserie, grafică, fotografie, sculptură, instalaţii şi icoane, ci de crâmpeie ale personalităţii fiecărui artist în parte. Fiecare plastician vine să transmită propriul gând, propria stare, iar întregul se transformă, de cele mai multe ori, într-o simfonie în care fiecare cântă propria partitură. Fiind un Salon la care nu am participat, am hotărât să pun două întrebări colegilor mei, din generaţia, să spunem, tânără. Cele două întrebări au fost: Ce părere au despre Salonul Artelor Vizuale hunedorene din acest an şi ce au dorit să transmită publicului prin intermediul lucrării prezentate? Mai jos, vă prezint răspunsurile lor.

Ana Maria Iancu: La prima întrebare nu pot să răspund. Ce am făcut? O arcă a zilelor noastre…

Andrei Rosetti: Mă bucură faptul că există Salonul anual. Astfel suntem împreună. Pe de altă parte, acest tip de expoziţii sunt aglomerate şi greu de organizat. Ca artist am un gând, dar trebuie să-l las pe privitor să aibă propriul lui gând în faţa unei lucrări. Aşa sună lecţia pe care am învăţat-o. Gândul meu pleacă de la un proiect mai vechi, drag mie, proiect care porneşte de la o şură din Băcia. Aceste locuri dragi le-am numit „Zona”, cu gândul la Tarkovski. Sper totuşi ca privitorii să aibă propriul gând în faţa lucrării mele.

Cristian Mâţiu: Este un Salon ceva mai închegat ca cel de anul trecut şi mai aerisit. Lucrările, nu neapărat mai bune, sunt mai bine panotate din punct de vedere estetic, al armonizării lor cu spaţiul. Dacă vrei, este mai reuşită „punerea în pagină”. Lucrarea mea este un joc. Un joc spaţial al volumelor şi al culorilor. Am tratat arta ca un joc. Un element modular, destinat copiilor, l-am integrat într-o formă sculpturală. Doresc ca publicul să-şi pună întrebări şi să se regăsească în joc.

Petrişor Crăciunoiu: Salonul din acest an este unul reuşit. Lucrarea mea prezintă o scenă urbană cu factor uman şi face parte dintr-un proiect fotografic ceva mai amplu.

Alina Teleman: Cred că Salonul arată mai bine decât cele precedente. Lucrările mele reprezintă, pur şi simplu, sensibilitatea mea. (Grigore Roibu)

Premiile OAR Transilvania 2011

Cele mai reuşite proiecte realizate în ultimii doi ani de arhitecţii din judeţele Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Sălaj au fost premiate sâmbătă, 10 decembrie 2011, în cadrul evenimentului intitulat „Premiile OART 2011”. Lucrările participante sunt expuse până pe 16 decembrie în spaţiul Mănăstirii Franciscane (fostul Liceu de Muzică) din Piaţa Muzeului.

Jurizarea celor 64 de proiecte înscrise în competiţie a fost realizată de cinci arhitecţi (autori nominalizaţi şi premiaţi la numeroase concursuri de arhitectură) din alte filiale decât OAR Transilvania: Radu Teacă (ArtLine, Bucureşti), Iulia Stanciu (Starh, Bucureşti), Andrei Şerbescu (ADNBA, Bucureşti), Johannes Bertleff (Exhibit Arhitectura, Braşov), Ildiko Mitru (9 Opţiune, Baia Mare), precum şi doi urbanişti nominalizaţi de Registrul Urbaniştilor din România: Radu Radoslav (Timişoara) şi Mircea Grigorovschi (Iaşi).

Iată câştigătorii:

I. Arhitectură < 1000 mp

Premiul secţiunii:
PAVILION RECEPŢIE / PRIMIRE – Pásztor István, Macalik Arnold
Birou de arhitectură: BLIPSZ + ATELIER FKM
Echipa de proiectare: Pásztor István, Macalik Arnold, Benedek István, Szénási Zsolt
Proiectant structură: Milimetric – Timár László
Adresa: Baia Sf. Ana, com. Tomeşti, jud. Harghita

Nominalizări:
CASA DINCĂ – Tiberiu Bucsa, Ioana Pagu
Birou de arhitectură: SKBD
Echipa de proiectare: Tiberiu Bucsa, Ioana Pagu, Ruxandra Berinde, Ada Diaconu, Attila Kim, Lucian şuvaina
Proiectant structură: TOTAL PROJECT GROUP  – Csiki László
Proiectant instalaţii: INSTAL UTILITIES – Cristian Kiss, Florin Popa
Adresa: str. Popa Lupu şandru, nr. 5, loc. Borşa, jud. Maramureş

CASA MURARU – Oliver Nemeş, Adrian Roşca
Birou de arhitectură: DE3
Echipa de proiectare: Adrian Roşca, Oliver Nemeş, Laura Iordache, Camelia Sisak, Silivan Moldovan
Proiectant structură: ULTRAPROIECT – Adrian Giurgiu, Barna Lakatos
Proiectant instalaţii: INSTAL UTILITIES – Cristian Kiss, Florin Popa
Adresa: Piatra Neamţ

II. Arhitectură > 1000 mp:

Premiul secţiunii:
CLUJ ARENA – DICO şi TIGĂNAŞ birou de proiectare
Birou de arhitectură: DICO şi TIGĂNAŞ birou de proiectare
Echipa de proiectare: Şerban Ţigănaş, Florin Dico, Levente Kornis, Cristian Urcan
Proiectant structură: BOGART Construct
Proiectant instalaţii: DAS Engineering, Grup 4 Instalaţii
Adresa: str. Aleea Parcului, Cluj-Napoca

Nominalizare:
Clădire multifuncţionalăPavilion Germoplasmă – Vlad Sebastian Rusu
Birou de arhitectură: Vlad Sebastian Rusu BIA
Echipa de proiectare: Vlad Sebastian Rusu
Proiectant structură: ASIZA – Ovidiu Rusu
Proiectant instalaţii: Simion Rusu, Emil Balaj
Alţi Colaboratori: Alexandru Boroş, Daiana Folea, Toma Bărbulescu, Alexandra Hurezean
Adresa: incinta Univ. de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară

III. Spaţii publice, amenajări peisagere:

Premiul secţiunii:
TRIUNGHI. UN EXPERIMENT URBAN – Florin V. Lazăr
Birou de arhitectură: MLBAA
Echipa de proiectare: Florin V. Lazăr, Paul Mihai Moldovan
Proiectant instalaţii: EDDAN Construct
Adresa: str. Mureşului, Câmpia-Turzii

Nominalizări:
PAVILIONUL PAUZA, Zilele Arhitecturii 2011 – AStA (Asociaţia Studenţilor Arhitecţi)
Birou de arhitectură: AStA Cluj
Echipa de proiectare: Patrick Bedarf, Bogdan Hămbăşan, Andrei Ştefănescu
Alţi colaboratori (Workshop): Anamaria Androne, Ciprian Colda, Răzvan Sencu, Mădălin Gheorghe, Atelier RVD, Planwerk
Adresa: Bulevardul Eroilor, Cluj-Napoca

MANIFEST URBAN – AStA (Asociaţia Studenţilor Arhitecţi)
Birou de arhitectură: AStA Cluj
Echipa de proiectare: Codruţa Ghiran, Andrei Vlas, Horea Răcăşan, Mihai Racu
Alţi colaboratori: Radu Baciu, Adrian Mărăcinean
Adresa: Cluj-Napoca

IV. Urbanism:
Doar trei proiecte înscrise în concurs. Conform regulamentului secţiunea nu s-a jurizat.

V. Arhitectură de interior:

Premiul secţiunii:
Amenajare temporară Palatul Cultural Blaj, Transilvania Fest – Atelier MASS
Birou de arhitectură: Atelier MASS
Echipa de proiectare: Silviu Aldea, Marius Cătălin Moga, Camelia Sisak, Tamás Sisak
Proiectant instalaţii: Miron Scumpu
Alţi colaboratori: Ioan Mihai Baba, Alexandra Suciu
Adresa: Blaj

Nominalizări:
Pavilionul României în Noua Galeria a I.R.C.C.U., Veneţia
Birou de arhitectură: Atelier MASS
Echipa de proiectare: Silviu Aldea, Marius Cătălin Moga, Areta Soare, Camelia Sisak, Tamás Sisak, Daniel Şerban, Laura Panait
Alţi colaboratori: Radu Cioca, Ilarie Pintea, Alina Bradu, Carlos Carmonamedina, Silviu Medeşan, Teodora Vlad, Ionuţ Ţinţoc
Adresa: Veneţia, Italia

Expoziţie pilot – colecţia armenilor transilvăneni – SKBD (Tiberiu Bucşa), Ana Botezatu
Birou de arhitectură: SKBD
Echipa de proiectare: Tiberiu Bucşa, Ana Botezatu, Elena Stoian, Ruxandra Berinde
Proiectant instalaţii: Laurenţiu Vescari (instalaţie electrică diorame)
Alţi colaboratori: Árpád Debreczeni
Adresa: Dumbrăveni, castelul Appafy, jud. Sibiu

VI. Restaurare, reabilitare, reconversie:

Premiul secţiunii:
Reabilitare sanctuar şi cor catedrala Romano catolică – Macalik Arnold
Birou de arhitectură: Atelier FKM
Echipa de proiectare: Macalik Arnold, Ioana Bârsan, Kiss Cristian
Proiectant structură: TRIPEXPERT – Eusebiu Tripa
Alţi colaboratori: Szabolcs Guttman, Anrdás Kovács, Szilárd Papp, Daniela Marcu Istrate, Lóránd Kiss, Hunor Egri, Botond Kiss, E.M.Ü.B.
Adresa: Alba Iulia

Nominalizare:
Reabilitare imobil – Adrian Borda
Birou de arhitectură: BAU
Echipa de proiectare: Adrian Borda, Michael Buck, Veer Klara, Ana Moldovan, Eleonora Ciotlăuş
Proiectant structură: PROVEREX – Ştefan Pintea, PROGIR – Georgiana Tirt
Proiectant instalaţii: PROGIR – Radu Indolean
Alţi colaboratori: Energolux – Dorin Beu (iluminat)
Adresa: str. G. Clemenceau, nr. 3, Cluj-Napoca

Premii speciale

OPERA OMNIA
arh. Vasile Mitrea

Votul publicului – proiecte realizate
Casa de piatră – Tulogdy László
Birou de arhitectură: TEKTUM
Echipa de proiectare: Tulogdy László, Tóthfalusi Gábor
Proiectant structură: IROD M – Makay Dorottya
Proiectant instalaţii: GRADINSTAL – Aurelian Marian, Paul BiriŞ
Adresa: str. D.D. Roşca, Cluj-Napoca

Votul publicului – proiecte nerealizate
Casa cu stuf la Sălicea – Horaţiu Răcăşan
Birou de arhitectură: RAUM
Echipa de proiectare: Horaţiu Răcăşan, Alexandra Ţimpău
Proiectant structură: Dan Turda
Proiectant instalaţii: Popa Florin Nicolae
Adresa: Sălicea

Premiu special al juriului
Grivei – arhitectură de interior take-away
Birou de arhitectură: SKBD
Echipa de proiectare: Ioana Pagu, Tiberiu Bucşa, Ana Botezatu
Alţi colaboratori: Ana Bota, Arpad Debreczeni, Benjamin Kohl
Adresa: Cazino Sinaia şi spaţiul public din România

Premiile OART 2011 urmăresc promovarea celor mai valoroase lucrări din cadrul unei producţii generale. Criteriile de selecţie pentru nominalizări şi premii nu se referă doar la corectitudinea şi valoarea estetică a unor rezolvări, ci au luat în considerare în mod prioritar următoarele aspecte: respectul faţă de context (urban sau cultural) şi modul în care intervenţiile reuşesc să activeze acest context, valoarea culturală şi socială adăugată, inovaţia spaţială şi constructivă, precum şi gradul de sustenabilitate şi de sincronizare cu evoluţiile internaţionale.

Organizator: OAR Transilvania
Echipa: Ferencz Bakos, Daniela Maier, Bogdan Fodor, Dan Clinci
www.oartransilvania.ro
SURSA: iglooblog