Arhive pe etichete: protest

oct. 13 2012

Ai Weiwei: premiul Nobel din acest an este o insultă adusă umanităţii

Laureatul Nobel pentru Literatură, contestat de un artist disident

Laureatul de anul acesta al Premiului Nobel pentru Literatură, scriitorul chinez Mo Yan, este criticat vehement de unul din cei mai importanţi artişti contemporani, disidentul chinez Ai Weiwei.
Weiwei, care suferă acţiunile brutale ale regimului chinez pentru că denunţa cu orice ocazie nerespectarea drepturilor omului în China, susţine că alegerea lui Mo Yan este o „insultă adusă literaturii şi umanităţii”, scrie Independent.

Mo Yan a fost lăudat pe îndelete în presa oficială chineză, care a salutat Premiul, afirmând că „scriitorii chinezi au aşteptat prea mult, poporul chinez a aşteptat prea mult”. Evident, aceste reacţii nu iau în considerare Premiul Nobel pentru Literatură acordat în 2000 scriitorului chinez Gao Xingjian, întrucât acesta a emigrat şi are cetăţenie franceză.

Artistul Ai Weiwei a reacţionat imediat la vestea premierii lui Mo Yan, declarând că acesta „nu are nici o implicare în lupta contemporană” şi că „nu poţi să separi niciodată literatura de situaţia politică actuală. China este un stat fără libertate de expresie”.
Ai a amintit de laureatul chinez cu Premiul Nobel pentru Pace, Liu Xiaobo, care se află în închisoare pentru subversiune, şi a arătat că „acordarea premiului unui astfel de scriitor este o insultă la adresa umanităţii şi literaturii. Este ruşinos pentru comitet să facă această selecţie, care nu se ridică la calitatea anterioară a literaturii premiate”, conchide Weiwei.
SURSA: ziare.com

mart. 18 2012

Libertatea artelor în pericol în Ungaria

Într-un articol apărut luna trecută în publicaţia online The Art Newspaper, autoarea Julia Michalska afirmă răspicat că guvernul Ungariei a înăsprit controlul asupra artelor, în încercarea de a le alinia agendei politice a partidului de la putere.

Guvernul, condus de Viktor Orban, este acuzat de înlocuirea sistematică a unor persoane cheie din instituţiile culturale, aranjarea unor expoziţii pro-putere, reorganizarea expoziţiilor muzeale permanente şi înlocuirea statuilor istorice, pentru a corespunde politicii sale.

De la venirea sa la putere, cu o majoritate de două treimi, în 2010, partidul Fidesz al lui Orban a emis peste 350 de legi şi a modificat în grabă constituţia, pe care comunitatea internaţională o acuză că pune în pericol democraţia. În ianuarie, pentru a sărbătorii inaugurarea constituţiei, Orban a deschis o expoziţie organizată de guvern la Galeria Naţională, care se poate vizita până în 16 august 2012. Aceasta face o cronică a 1000 de ani de istorie maghiară, concentrându-se asupra suveranităţii statale şi creştinismului. În expoziţie sunt incluse şi 15 pânze de mari dimensiuni, comandate de stat, care ilustrează momente istorice importante ale ultimilor 150 de ani, inclusiv o imagine de-a lui Orban. Evenimentul a contribuit la decizia directorului Galeriei Naţionale, Ferenc Csak, de a demisiona înainte ca expoziţia să fie deschisă.
Imaginile comisionate reprezintă evenimente recente precum acţiuni ale poliţiei împotriva protestatarilor, în 2006 şi dezastrul noroiului roşu, provocat de cel mai mare accident industrial din istoria ţării, în 2010. Criticii de artă şi-au manifestat desconsideraţia faţă de lucrările comandate cu 5.000 euro fiecare, despre care s-a afirmat că sunt „oribil eclectice, confuze în stilurile lor şi în abordarea temei.” În timp ce guvernul sărbătorea noua constituţie la gala organizată la Opera din Budapesta, zeci de mii de oameni au protestat împotriva actului, despre care criticii spun că suprimă democraţia şi consolidează puterea lui Orban.

În Ungaria, directorii instituţiilor culturale sunt demişi, iar în locul lor sunt numite persoane despre care se cunoaşte adeziunea la extrema dreaptă. Orban însuşi şi-a exprimat destul de explicit intenţia de a construi ceea ce numeşte „o nouă cultură modernă, de dreapta”, care, aşa cum a declarat la o întâlnire de partid în mai 2010, „trebuie împrospătată cu lucrări de artă, premii şi festivităţi.”

Reacţiile din partea istoricilor şi a presei liberale nu au întârziat să apară, protestele extinzându-se odată ce guvernul i-a eliberat din funcţii pe directorul centrului şi principalul consultant istoric. În răspuns la destituirea acestora, 42 de istorici şi cercetători ştiinţifici au publicat o scrisoare deschisă în care critică mai multe enunţuri din noua constituţie.
SURSA: The Art Newspaper, Daylife via Artmark
Imagini: Getty Images

feb. 5 2012

Piaţa Universităţii văzută Dan Perjovschi

Desene de Dan Perjovschi

Această prezentare necesită JavaScript.


Mulțumim artistului Dan Perjovschi pentru acest colaj http://www.perjovschi.ro/
SURSA: Dan Perjovschi facebook.com
O versiune a acestui colaj, intitulat Desene dintr-o parte şi dintr-alta Pieţei, a apărut pe Critic Atac
Urmăriţi şi Anul 2011 văzut de Dan Perjovschi

feb. 4 2012

Politica Internetului ameninţă libertatea de exprimare

O nouă politică de cenzură anunţată de Twitter pune în pericol comunicarea online a lui Ai Weiwei.

Cadru din filmul Ai Weiwei: Never Sorry; Foto: Alison Klayman

Prezenţa pe Internet a artistului chinez disident Ai Weiwei, inclusiv zecile de tweet-uri zilnice, a fost modalitatea sa de a fi conectat cu publicul local şi global, în ciuda restricţiilor guvernului. Înainte de detenţia sa, a folosit contul de Twitter pentru activism, postând numele copiilor care au căzut victime cutremurului distrugător din Sichuan, ca parte a campaniei împotriva oficialilor corupţi din guvern.

Foto: David Gray/Reuters

Când Ai Weiwei a fost eliberat, tweet-urile sale au început să curgă din nou, ajungând curând la volumul de dinainte. Contul său de Twitter a găzduit cele mai puternice remarce, fiind scrise în ciuda condiţiilor stabilite pentru eliberare, care l-au plasat sub restricţii severe, timp de cel puţin un an. Însă prezenţa online a celui mai faimos utilizator chinez se confruntă acum cu o nouă ameninţare, Twitter anunţând recent o nouă politică internaţională de cenzură, care dă posibilitatea guvernelor să controleze tweet-urile afişate utilizatorilor din ţările respective. Artistul nu a pierdut timpul denunţând politica: „Dacă Twitter va cenzura, nu voi mai posta nimic, mă voi opri aici”, spunea Ai Weiwei pe 26 ianuarie 2012.

Mesajele lui Ai Weiwei pe Twitter sunt remarcile sale puternice de la începutul acestui an;
Foto: Ng Han Guan/AP, The Guardian

Mai mult, atunci când Ai Weiwei a dispărut, suporterii lui au făcut apel online pentru întoarcerea lui. Atunci când autorităţile l-au amendat pentru evaziune fiscală, suporterii au trimis bani pentru a-l ajuta la plata acesteia. Acum el se confruntă cu o anchetă pentru răspândirea pornografiei. Utilizatorii de Internet au reacţionat imediat postând fotografiile lor nud. Un blogger din Hong Kong a postat două fotografii nud cu el însuşi declarând pentru Reuters: „Mulţi oameni sunt indignaţi de interpretarea dată oamenilor care se afişează dezbrăcaţi, aceasta fiind o libertate individuală şi o formă de libertate în creaţie. Nu vedem elemente pornografice în fotografiile lui Ai Weiwei. În consecinţă, folosind această metodă extremă ne exprimăm protestul nostru faţă de acest abuz”, spune Wen Yunchao.

Suporterii lui Ai Weiwei; Foto: He Yunchang

Pentru moment, Twitter rămâne un mediu de libertate relativă pentru Ai Weiwei. În alte aspecte ale vieţii sale este urmărit îndeaproape. În 15 ianuarie 2012, poliţia l-a somat pe artist în staţia de tren Chaoyang, aproape de atelierul său din Beijing. Aceştia l-au informat că este suspectat de a fi atacat o cameră de supraveghere. Acuzaţia a venit ca rezultat la surprinderea mai multor persoane aruncând diverse obiecte în camerele poziţionate în jurul studioului său.
SURSA: The Guardian; Artinfo; Artmark
Citiţi şi Performace-ul social al lui Weiwei