BataEND

BataENDVineri, 11 martie 2016, la ora 18.00 în Galeria de artă Forma a Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Deva, va avea loc, în prezenţa curatorului Adrian Sandu (Arad) şi a altor artişti invitaţi din Timişoara și Deva, vernisajul expoziţiei BataEND.

Tabăra de pictură de la Bata a debutat în 2008 profilându-se apoi ca eveniment anual la care au participat peste 40 de artişti, nume de marcă în artele vizuale din România şi nu numai. Devenit cu anii unul dintre cele mai importante simpozioane de artă organizate în vestul ţării, evenimentul de la Bata a generat o colecţie gestionată în prezent de Centrul Cultural Judeţean Arad, susţinătorul celor 8 ediţii. Colecţia a fost deja accesibilă publicului în expoziţii susţinute în mai multe localităţi din ţară. Muzeul de Artă din Arad a prezentat an de an iubitorilor de artă din vestul ţării fondul de lucrări de pictură, fotografie, grafică ş.a.m.d. ce au îmbogăţit cu fiece nouă ediţie colecţia Bata.

Dincolo de aceste urme ale întâlnirilor din localitatea situată la jumătatea drumului dinspre Deva spre Arad, în Bata s-au legat prietenii într-un cadru uman şi natural aparte. Mărturie stă expoziţia de faţă ce nu îşi propune în primul rând evocarea unui loc. Este adevărat, BataEND semnalează azi la Deva şi finalul unui proiect ce a însumat 8 întâlniri în campusul de pe malul stâng al Mureşului. Nu vom insista însă pe nu secvenţele filmului nostru, altminteri admirabil. Punctăm astăzi printr-o selecţie de lucrări şi un şir lung de nume – ca în genericul de final al unui western – emoţia melancolică a unui final şi, mai ales, o echipă.

Andrei Rosetti
Deva, 04.03.2016

Anunțuri

Dialog artistic între tradiție și modernitate

018Rosetti-Ignat (artavizuala21)Galeria de Artă Forma din Deva găzduiește două proiecte diferite realizate de doi artiști plastici deveni: „Cotele apelor” de Andrei Rosetti și „La strada” de Radu Ignat.

073Rosetti-Ignat (artavizuala21)Duchamp declara, la un moment dat, că s-a săturat de pictură. Se săturase, de fapt, de felul în care pictorii și sculptorii francezi decorau saloanele luxoase cu scene mitologice. Arta, până atunci era inatacabilă de critică, atitudine și reacție. Artistul, prin percepțiile asupra celor văzute și perfecționarea limbajului plastic, elaborează sisteme interpretative ale lumii. Cele două proiecte prezentate în Galeria Forma abordează o realitate extrem de familiară și șocantă. Fluiditatea limbajului pictural evocă, în ambele proiecte, gestul intuitiv.

076Rosetti-Ignat (artavizuala21)

113Rosetti-Ignat (artavizuala21)

Radu Ignat este interesat, într-o manieră expresionistă, de personaje, de interacțiuni și atitudini. Culoarea înregistrează chipul oamenilor reluând tensiunea și frământarea, transformând detaliile antropomorfe în semen cu încărcătură simbolică. „Din păcate, proiectul meu nu s-a realizat așa cum l-am plănuit inițial. În această seară mă voi prezenta în calitate de pictor. Publicul va descoperi, prin intrermediul lucrărilor mele, fascinația pe care o oferă lumea cotidiană a străzii redată prin intermediul expresiei culorilor”, spune Radu Ignat.

017Rosetti-Ignat (artavizuala21)Andrei Rosetti este fascinat de intervenția omului în natură, de relația dintre om și spațiul în care locuiește. El este un artist observator al artei clasice, de la Rembrandt la Lucian Freud, de la Velasquez la Giorgio Morandi, artă pe care o analizează și reinterpretează, reușind, în final, un demers plastic bazat pe o intensificare a realului.

034Rosetti-Ignat (artavizuala21)

049Rosetti-Ignat (artavizuala21)

Andrei Rosetti: „Cotele Apelor” nu este, poate, cel mai inspirat titlu. Nu am rezistat, însă, pornirii de a prelua această asociere de cuvinte cunoscută mai multor generații.
La Mraconia, în zilele în care apele Dunării creșteau zilnic, oferindu-ne uneori, la distanță de câteva ore, surpriza unui nou peisaj, Sorin Nicodim mi-a amintit de vechiul buletin hidrologic. Probabil fac parte din ultima generație care a ascultat buletinele hidrologice în limba română, rusă și franceză la Radio România. Gândul de a realiza o expoziție pornind de la furia sau binecuvântarea pe care apele o pot aduce mi-a venit la începutul verii, ieșind de mai multe ori pe malul râului Strei.

029Rosetti-Ignat (artavizuala21)

072Rosetti-Ignat (artavizuala21)

Localnicii știu faptul ca acest râu curge cu un debit variabil. Acest debit nu este generat doar de ploile din munți. Noi spunem așa: azi au dat drumul la baraj, nu putem înota. Sunt și zile în care apa e mică și atunci se creează insule provizorii, poți vedea peștii jucându-se printre pietre. În astfel de zile, copiii explorează aceste insule flancate de blocuri de beton aruncate parcă din lună, dezordonat – probabil cu menirea de a stabiliza cursul râului. Din vreme în vreme, apele vin și spală tot, ba ne pot lua chiar și viața în furia lor.
O alta „stihie” ce își face simțită prezenta din jur este infrastructura rutieră în construcție prin mesagerii ei, escavatoare și camioane care se hrănesc din pietrișul râului modelând natura. Peste toate se întinde cerul și apare natura modelată de ape sau escavări, stârci, peștii… Și noi, „Muşti de-o zi pe-o lume mică de se măsură cu cotul…”

096Rosetti-Ignat (artavizuala21)

Am pus în expoziția de la Galeria Forma două prime schițe de compoziție care „atacă” acest tablou. Pe simeză găsiți teme care „măsoară” cotele apelor, lucrări rezultate din documentări pe cursul Dunării, cum ar fi, de exemplu, „Capătul de pod al lumii”, o experiență aparte a studioului meu improvizat sub un ponton din Golful Mraconia. „Vechiul drum spre Ogradena” este o perspectivă descoperită într-un loc de unde se văd urmele vechiului drum cu bolțari, seria „Insula” s-a născut pe malul cu rămășitele de parapet pe care le-am fotografiat și pictat și „Ruina nouă” este o compoziție pe care am făcut-o la Dubova și care prezintă o casă începută și neterminată, cu fier betonul așteptând continuarea lucrării, cu natura năpădind spațiile desenate de betonul turnat și abandonat.

086Rosetti-Ignat (artavizuala21)

Sorin Nicodim: În primul rând vreau să spun că Andrei îmi este un prieten foarte bun și, în cel de-al doilea rând, menționez că ceea ce face el este extrem de interesant. Proiectul a pornit de la cotele apelor Dunării, în urma unui simpozion în care am fost organizator. La Mraconia, locul desfășurării acestui eveniment, am ajuns după o săptămână în care au fost inundații. În cele 10 zile apa a crescut și Andrei a stat și a pictat sub un ponton. Acolo era atelierul lui. Aluzia la cotele apelor vine și de la faptul că, pe la ora prânzului, eu întrebam: „Andrei, cum stai cu păhărelul, cum este cota, mai ai ceva în el?…”

082Rosetti-Ignat (artavizuala21)

042Rosetti-Ignat

Sorin Scurtulescu: Sintetic spus, vedem în această expoziție două nume. Îl avem pe Radu Ignat care este sculptor dar, în această seară, se prezintă pe „post” de pictor și este chiar un pictor bun. El pare un artist aflat într-o balanță continuă: munca sa de sculptor sau cea de pictor. Pot afirma că Radu poate merge liniștit spre pictură. Vedem, prin intrermediul lucrărilor expuse, faptul că are un simț cromatic foarte bun, un simț înnăscut, completat de experiență în desen. Cele 12 lucrări sunt realizate într-o manieră inedită, expresionistă, lucru care îl propulsează în acest domeniu. Eu l-am invitat să expună atât în țară, cât și în străinătate, la Viena. Lucrările lui surprind viața cotidiană locală, cum ar fi, de exemplu, oameni cu pepeni verzi într-o mașină sau căței și obiecte care se vând pe tarabele unui talcioc. Radu Ignat a reușit să surprindă foarte bine atmosfera străzii, mergând în zona contemplației „codimentate” cu un fin simț al ironiei.

088Rosetti-Ignat (artavizuala21)Andrei Rosetti este un pictor matur, care, după ce a învățat totul despre tehnica picturii și a desenului, reușește să coaguleze imagini, filtrând prin propria sită. El oferă o imagine originală a exercițiilor pe care le-a realizat până acum. În acest periplu trage concluzii în urma celor 15 ani de pictură în ulei, a studiului asupra tehnicilor din pictură flamandă, de la Monet la Millet, de la Tintoretto la Velasquez. În lucrările expuse descoperim toată istoria picturii europene.

058Rosetti-Ignat (artavizuala21)Constantin Flondor: Este o expoziție interesantă prin cele două feluri de abordare a picturii. Una cu un suflu interbelic, asta dacă tânărul sculptor își dă seama de acest lucru și, a doua, face legătura între tradiție și modernitate. În acest sens, tradiție nu înseamnă un fel de idolatrizare a cenușii, ci continuare a focului.
(A consemnat Grigore Roibu)

Nudurile realizate de Mihai Panaitescu sunt expuse la Deva

M Panaitescu (artavizuala21) 6Regizorul și fotograful devean, premiat anul acesta la festivalul „Vama Sub Lumini de Oscar”, Mihai Panaitescu, vă invită la galeriile de Artă „Forma” din Deva pentru a vedea expoziția de fotografie intitulată „Types of Synesthesia”, expoziție prezentată publicului doar pentru scurt timp, până miercuri 10 septembrie 2014.

M Panaitescu (artavizuala21) 3Mihai Panaitescu a reuşit să convingă publicul și juriul că un corp nud nu însemnă pornografie. Cele mai bune fotografii nu înregistrează concis ceea ce a văzut autorul, ci structurează informația folosind reguli specifice gramaticii limbajului vizual. Starea de nuditate este subiectul. Fotografia, pe care ne-o propune Mihai Panaitescu, are abilitatea de a comunica la nivel conceptual, de a provoca și reda sentimente prin intermediul tehnicilor de retușare și printare.

M Panaitescu (artavizuala21)„Sinestezia, ideea acestui ciclu de fotografii, se referă la combinarea simțurilor cu ajutorul altui simț. Este vorba de un mecanism ciudat, care face să asociem anumite lucruri prin intermediul altora. De exemplu, verde-sărat sau miros-verde. Această combinare a simțurilor este tema fotografiilor din această expoziție”, spune Mihai Panaitescu.

Corpul uman se află în afara judecăților estetice. Stilul de a interpreta corpul feminin, pentru a-l aduce în fața privitorului, transformă imaginea în concept estetic.
„Fotografiile mele sunt pline de culoare și lumină. Complementara oranj-albastru are un rol important în perceperea simultană. Culorile sunt fragmente dintr-un performance ce a avut loc în timpul festivalului „Vama Sub Lumini de Oscar”. Sunt la cea de-a doua mea participare la acest festival. Anul acesta am luat premiul I, deși nu mă așteptam, la Secțiunea „Nud artistic”, lucru de care sunt extrem de încântat. Una dintre lucrările mele a fost publicată în „Examiner”, completează Mihai Panaitescu.

M Panaitescu (artavizuala21) 2

M Panaitescu (artavizuala21) 5Lucrările expuse în galeria deveană sunt de dimensiuni mari, 120×60 cm, imaginile fiind construite ca o categorie ce conține simboluri vizuale, explorare, improvizație și experiment artistic. Apropierea obiectivului de părțile corpului uman creează impresia abstractizării, pentru a transforma imaginea în metaforă.

M Panaitescu (artavizuala21) 4„Expoziția aceasta are loc după o pauză de un an. Acum 3 ani am avut o expoziție tot pe această temă, cu printuri realizate pe canvas. Ideea lucrărilor era tot din această zonă, a nudului, dar aveam alt concept. Nudul pentru mine însemnă sânge, înseamă roșu, însemnă sărat, înseamnă clorofilă…
Prefer detaliile și texturile, ideea transformării. Ceea ce vedeți pe simeză este viziunea mea despre nud”, conchide Mihai Panaitescu.

A consemnat Grigore Roibu

Mihai Panaitescu – Types of Synesthesia

Galeria de Artă „Forma” Deva
Vernisaj: luni, 8 septembrie 2014, ora 17.00.

Mihai Panaitescu

Sinestezia, poate fi definită ca o combinare a simțurilor, considerată multă vreme o simplă curiozitate în funcționarea creierului, oferă indicii importante despre cum este organizat și cum funcționează psihicul uman. Totuși de ce au unii oameni au o senzație de culoare atunci când aud sau când văd forma unui număr sau a unei litere? Sau de ce unii oameni simt un anumit gust atunci când ating diverse obiecte?
Și ce legatură există, dacă există vreuna, între acest fenomen și capacitatea noastră obișnuită de a crea și întelege metafore? Este metafora o forma abstractă de sinestezie? De ce sinestezicii sunt mai creativi și mai înclinați către artă? Hai să vedem ce simțim împreună luni, 8 septembrie ora 17.00, la Galeriile de Artă Deva, unde vă aștept cu mare drag. Mihai Panaitescu

Mihai Panaitescu a absolvit Universitatea de Arte Târgu Mureș (2008 – 2010) și Școala de Fotografie „ImageArt”, Sibiu (2008 – 2009). În prezent este regizor artistic la Teatru de Artă Deva. Lucrările lui Mihai Panaitescu au fost declarate cele mai bune fotografii din concursul „Vama Sub Lumini de Oscar” din acest an, la Secţiunea „Nud artistic”, şi au fost publicate în ediţia electronică a tabloidului american „Examiner”.

ProfART – ediția a II-a

Tema proiectului: Omul
Galeria de Artă „Forma”, Deva
Vernisaj: 17 iunie 2014, ora 12.00.

007Profart-av21La Galeria de artă „Forma” din Deva profesorii de arte vizuale din judeţul Hunedoara prezină publicului o parte a creaţiei lor de atelier. Evenimentul, denumit ProfART, se află la cea de-a doua ediție și are drept temă un proiect iniţiat de profesoara liceului de artă devean, Adriana Popa, intitulat „Omul”.

005Profart-av21

„Salonul Interjudețean ProfART, pentru mine, este un proiect care înseamnă foarte mult. Doresc ca prin intermediul evenimentului  expozițional să arăt lumii ce face un profesor de educație plastică, un dascăl care este în școală pedagog și, în atelier, artist. În sufletul fiecărui dascăl există un creator. Profesorii din școlile noastre se exprimă diferit și munca lor, de multe ori, este necunoscută publicului. În această ediție participă 47 de profesori, 35 de la arte plastice, 10 de la creație literară și 2 de la creație muzicală. Salonul Interjudețean ProfART este un mod de a promova talentul și creația celor care predau discipline artistice. „Omul”, tema din această ediție, este o provocare complexă. Omul nu este doar o ființă, un individ sau o prezență în lume. Ceea ce este uman este greu de cuprins prin limbajul semnelor, culorilor sau a cuvintelor. După tema de anul trecut, intitulată „Pământul”, văzut ca purtătorul vieții, omul este, de această dată, cel care susține viața”, spune Adriana Popa, inițiatoarea proiectului „ProfART”.

006Profart-av21 008Profart-av21

Expoziţia de la Galeria Forma este diversă şi totuşi unitară, prezintând publicului creaţii ale profesorilor din generaţii diferite.

„Salonul Interjudețean ProfART este la cea de-a doua ediție, devenind o tradiție în județul Hunedoara. În această expoziție sunt expuse lucrări ale profesorilor de la Catedra de Arte. Pentru ei și cu ajutorul lor se deschide acest salon. Anul acesta tema este una generoasă, „Omul”, omul privit ca diversitate, ca formă, linie sau culoare. Un artist, de regulă, poate să se exprime diferit față de ființa umană prin intermediul tehnicilor la care apelează ca exponent al unei activități specifice. Aici, în această expoziție, găsim tehnici grafice, pictură clasică dar și gestualistă, tehnici de suprapunere, o varietate de mijloace ce valorifică experiența umană. Pe lângă artiștii care au expus în ediția anterioară, pe simeza Galeriei Forma sunt prezenți artiști noi, profesori tineri care nu au expus până acum în spațiul galeriei și artiști invitați. Consider că expoziția este o premieră pentru Deva”, conchide prof dr. Diana Jula.

Cvartetul CuoareInvitat special în deschiderea expoziției a fost cvartetul „Cuore”, format din profesori din cadrul Liceului de Arte „Sigismund Toduță” Deva.

A consemnat Grigore Roibu

Mai multe fotografii de la vernisaj pe https://www.facebook.com/media/set/?set=a.225369224338793.1073741842.163419813867068&type=3