Bienala Internațională de Artă Contemporană București, generată de PAVILION – journal for politics & culture – va fi deschisă între 25 mai-22 iulie 2012 și va fi curatoriată de Anne Barlow (UK/SUA).
Bienala Internaţională de Artă Contemporană Bucureşti ajunge la cea de-a 5-a ediţie.
Proiectul aparţine lui Răzvan Ion şi Eugen Rădescu, directori ai Pavilion. Director executiv al Bienalei 5 este Andrei Crăciun.
Evenimentul este unul internaţional şi atrage privirile scenei culturale asupra României. Anul trecut Bienala a avut aproximativ 58.000 de vizitatori. Un număr mic dacă ne gândim la faptul că doar populaţia Bucureştuilui este de apropape 2 milioane de locuitori, populaţie la care se adaugă turiştii, unii veniţi special pentru acest eveniment. Bienala construiește un parteneriat puternic între București – în sine, un simbol al modului în care politicul poate fi reflectat în fiecare aspect al vieții – și restul lumii. Bienala face referința la o problemă universală care transcede contextul specific, geografic sau istoric, aceea a „rezistenței” de zi cu zi. Bienala este o structură capabilă să transforme orașul într-un spațiu al activității neîntrerupte, precum și într-un câmp de acțiune.
În esență, cultura europeană a fost rezultatul schimbului, câteodată pașnic, alteori violent care a avut loc între societăți învecinate sau grupuri sociale din cadrul aceluiași stat. Aceste forme orizontale și verticale de schimb cultural s-au desfășurat în diverse moduri: prin imitație, asimilare, disimulare, apropiere, ori prin înțelegeri mutuale sau dominație hegemonică.
Bienala își propune să opereze într-un mod sensibil și competent în tratarea cu „celălalt” ca „alteritate” din medii culturale diferite.
TACTICI PENTRU AICI ŞI ACUM
Curator: Anne Barlow
Concept:
În contextul actual al naturii schimbătoare a economiei, societății și culturii – situații care sunt adesea numite „vremuri precare” – artiștii trebuie să își negocieze adesea poziții riscante, teritorii contestate, ori situații în care activitatea culturală interacționează sau oferă un contrapunct la condiții de flux. În cadrul acestui context, Bucharest Biennale 5 reliefează creația unor artiști al căror portofoliu nu constă neaparat în situații evidente, ci mai degrabă în strategii investigative, indirecte sau informale, care posedă propria lor formă de putere.
Prin natura sa, lucrarea analitică este lentă în creare, exprimând rezistență atât vitezei și caracterului schimbător al lucrurilor cât și sentimentului de instabilitate care invadează traiul cotidian. Acțiunea de căutare, dezvăluire și prezentare a lucrurilor aflate aparent/la suprafață – o activitate care a fost susținută de Internet ca un spațiu în care artiștii pot căuta mai activ informația care „lipsește sau este ascunsă” – definește maniera în care mulți artiști lucrează astăzi.
Pe de-o parte, aceasta poate fi o zvonistică, secretele fiind dezvăluite prin seducție ori manipulare, sau ideile care sunt comunicate sau alterate de vreun fel prin transmitere.
Pe de altă parte, poate fi privită drept șlefuirea unor istorii specifice, de la civic la personal, care produce un tip de „cunoaştere” aparte, care nu este neaparat despre nostalgie și nici narativă, ci mai degrabă despre prezentarea unei perspective complexe și contemporane a vieții.
Proiectele artiștilor pentru spații și contexte din București vor atinge o varietate de surse și locații, ca o manieră de reîmprospătare a dialogului în jurul subiectelor mai vechi, re-imaginarea unor narări specifice, sau pot sugera unele noi.
Adesea, artiștii se sustrag sistemelor existente ca o modalitate de a răspunde contextelor sociale și politice care sunt mai puțin previzibile. Modul lor de a lucra reflectă o practică care este mai „evoluționistă, dinamică și receptivă, greu de definit, esențială pentru situații care se schimbă rapid sau nu sunt încă pe deplin înțelese”. Pentru unii artiști, lucrul cu structuri informale înseamnă munca împreună, pentru alții, înseamnă dezvoltarea de abordări ce sunt distinct personale și individuale. Implementarea strategiilor informale este ceva de rezonanță într-un oraș precum Bucureștiul, printre altele, unde sisteme mai formale nu par să susțină neaparat practica de artă experimentală.
În termeni de format, Bienala va fi dezvoltată în jurul unui număr de proiecte comisionate, ce se vor desfășura în locații identificate, precum Pavilion dar și în alte medii/locații educaționale, academice, și în mod ideal, locații publice și spații deschise, cum ar fi piețele publice, panourile publicitare, ecranele mass-media și vitrine. În timp ce artele vizuale formează miezul Bienalei, alte discipline precum literatura și filmul vor fi introduse în programul general oferind un format care presupune o „expoziție” la deschidere, dar care, de asemenea, se dezvoltă dinamic pe durata Bienalei.
Programul educațional se va manifesta în BB5 prin crearea de „spații de gândire” în modul în care atât expoziția cât și programele publice sunt puse împreună. Programul Bienalei va stârni curiozitatea publicului și un angajament prin diferite mijloace: componente care evoluează în timp sau care se bazează pe ideea de repetiție; moduri de angajament care sunt atât formale cât și informale în structură; conectivitate cu alte discipline; implicarea pe termen lung a artiștilor prin intermediul unor relații specifice cu instituțiile partenere, alături de elementele de surpriză și joacă, în plus față de evenimentele mai mult bazate pe teorie; și evenimente și proiecte publice.
Când vine vorba de arta contemporană, comunicarea cu publicul este complicată și poate dura ani de zile pentru că, de cele mai multe ori, educația în ceea ce privește cultura contemporană lipsește din mediul de învățământ. Cu ajutorul a trei instrumente de gândire critică (Pavilion Journal, Bucharest Biennale și Spațiul PAVILION UNICREDIT), centrul de artă contemporană PAVILION UNICREDIT are ca laitmotiv stârnirea interesului public, educarea publicului în ceea ce privește cultura contemporană și dezvoltarea în continuare a programelor stabile ale organizatorilor (Pavilion Resources Room, Residency Program, Pavilion Screenings Program și Free Academy). Scopul echipei PAVILION este de a forma un grup de oameni care va continua să educe, iar miezul acestui grup se va dezvolta pentru a ajunge și la alte tipuri de public.
Urmăriţi site-ul evenimentului: www.bucharestbiennale.org.
Vernisaj: Vineri 11 martie 2016, ora 19.00.
artavizuala21 