Pro Galeria – Salonul de primăvară, artiști plastici clujeni

Turnul Croitorilor, Cluj
27 mai 2014, ora 18:00

Interjudeteana ClujExpun artistii: Ovidiu Avram, Corneliu Brudaşcu, Voichița Clinci, Dumitru Cozma, Gabriela Cozma, Voichiţa Grămadă, Adrian Grecu, Darius Hulea, Alexandru Lupu, Nicolae Maniu, Alexandru Păsat, Cristian Porumb, Zoe Vida Porumb, Claudiu Presecan, Ion Ristea, Angela Semenescu, Valer Semenescu, Maria Sârbu, Florin Tamba, Epaminonda Tiotiu, Titu Toncian, Monica Vasinca, Ilarion Voinea, Gavril Zmicală.
Debutul campaniei pentru noua Galerie de Artă a Uniunii Artiștilor Plastici – Filiala Interjudeteană Cluj-Bistrița.

Salonul Naţional de Miniaturi Textile

Gânduri, zâmbet, emoţie…

La Galeria Orizont este deschis, până la 18 martie „Salonul Naţional de Miniaturi Textile”, seria nouă, aflată la a doua ediţie. O reluare a unei manifestări ce devenise tradiţională cu mai mulţi ani în urmă, după ce cunoscuta artistă Şerbana Drăgoescu a iniţiat şi a organizat, anul sau bianual, acest gen de manifestări, incitată de participarea ei la „Concursul Internaţional de Miniatură Textilă” de la Londra, pe care l-a şi câştigat.

Expoziţia actuală, curatoriată de Marijana Biţulescu şi Dan Liviu Roseanu, prezintă 38 de artişti din întreaga ţară.

„Miniatura textilă este un subiect interesant pentru că artiştii se confruntă cu aceleaşi legi ale compoziţiei (cu probleme de formă, culoare, tehnică) ca şi pentru o piesă de mari dimensiuni. Dimensiunea mică presupune minuţiozitate în execuţie, stăpânirea unei tehnologii care să implice şi folosirea lupei, multă imaginaţie, atenţie, pentru ca lucrarea să fie precum o bijuterie. Miniatura textilă poate avea multă forţă şi splendoarea unei lucrări monumentale”, afirma Marijana Biţulescu.
Ineditul acestor miniaturi în perioada contemporană a determinat şi concursuri internaţionale ale genului, cum ar fi cel de la Angers, din Franţa, oraş considerat capitala tapiseriei.

Selecţia lucrărilor a avut în vedere o gamă largă de tehnici şi materiale. În zilele noastre, accepţiunea termenului „textile” lărgindu-se considerabil şi înglobând forme diversificate de construcţie a operei şi materiale care, uneori, nu mai au nimc de-a face cu firul textil. Vizitatorul descoperă astfel piese ţesute, mici bijuterii de tapiserie, cum ar fi cele semnate de Ruxandra Mermeze, autoarea unui peisaj abstractizat, într-o gamă cromatică rafinată, sau Cela Neamţu, la care regăsim motivele tradiţionale ale tapiseriilor de mari dimensiuni, cum ar fi ferestrele ei gotice, dar care se joacă şi pe acest format cu tehnicile şi cu firele de lână.

Aceleaşi fire apar în mici „instalaţii” tridimensionale cu rol decorativ la Ecaterina Marghidan, de exemplu, creează compoziţii mişcate şi pline de culoare la Angela Semenescu, cărora „rama” le conferă aparenţa unui tablou sau „îmbracă” corpuri gemetrice a căror montare într-o compoziţie spaţială oferă multiple posibilităţi decorative.

Frecventă este şi tehnica colajului, mariind materiale diverse, piele pe fond textul, ca la Agnes Forro, ceramică şi fire textile la Cristina Bolborea, prezenţa hârtiei la Claudia Muşat, metal şi material textil în „Insectarul” Ilenei Dana Marinescu sau în compoziţia cu trimiteri medievale semnată de Maria Grumăzescu.
Tridimensionalitatea şi combinarea materialelor este excelent folosită şi în lucrările Danielei Frumuşeanu, într-o piesă în care forme elegante, delicate, textile, din material sintetic, se întreţes, găzduind în centrul lor flacoane subţiri de sticlă al căror lichid, într-un cautat şi reuşit echilbru de mat şi transparent, amintesc de mai vechile ei preocupări alchimice, în timp ce Daniela Drăghici creează somptuoase inflorescenţe albe cărora firele textile le servesc drept caliciu.

Aceeaşi diversitate se regăseşte în mesajul transmis de artişti. Cele mai multe piese au, evident, un caracter decorativ, presupus atât de apartenenţa textilelor la artele decorative, cât şi de dimensiunile lucrărilor. El este mai accentuat în cazul pieselor în care tehnica broderiei joacă un rol preponderent, ca la Georgeta Hlihor, sau în care dantela este materialul de predilecţie, ca la Natalia Udrea, ori în piese tridimensionale, reluând, cu sau fără ironie, obiecte ce împodobeau casele multora dintre bunicile noastre, cum ar fi păpuşile Leontinei Măilătescu, modernizate însă postmodernist, cu întregul umor pe care acest curent îl presupune.

Dacă Marijana Biţulescu imprimă lucrărilor sale o emoţionalitate delicată, prin jocul cu sugestii vegetale al materialelor, prin ţesăturile preţioase, dantelele, elementele de broderie şi prin coloritul predominant pastelat, trecând de la alb la ocru, verde până la negrul încălzit de roşu, într-un joc apropiat de trompe-l’oeil, Mihai Moldovanu introduce în piesele sale portretul cu sugestii de sacralitate, geometrizat, perfect conturat de alternanţa volumetrică pe de o parte, de gama cromatică de cealaltă parte. Un subiect declarat sacru întâlnim la Zoe Vida, cu sfinţii ei brodaţi, coborâţi parcă de pe un perete de biserică, sau la Alina Ioana Muntean, care iveşte din alăturarea firelor de lână un fel de dveră de altar. Un altfel de spiritualitate se degajă din piesa Şerbanei Drăgoescu, care-şi declină pe suprafaţa infimă coordonatele fizice, apartenenţa la o lume mai vastă, marcată de ştampile poştale din alte colţuri ale pământului, alături de simboluri atotputernice ale lumii contemporane, cum ar fi semnul dolarului, întrebându-se şi întrebând, evident, privitorul care este relaţia individului cu ceilalţi, până unde poate merge comunicarea şi dacă este ea posibilă.

Poate că selecţia Salonului de miniatură textilă ar fi putut fi ceva mai riguroasă. Pe de altă parte, o asemenea manifestare este menită în primul rând să ia pulsul creaţiei artistice la un moment dat şi din acest punct de vedere, prin numărul mare de expozanţi din întreaga ţară şi prin diversitatea tehnicilor, ea se dovedeşte şi necesară, şi bine gândită.

În plus, o mare parte dintre exponate pledează convingător pentru statutul de artă fără atributul decorativ, pledoarie importantă în concertul contemporan al tehnicilor artistice.

Şi nu în ultimul rând, această a doua ediţie a noii serii marchează o revenire la normalitate. Să sperăm că ea va dura. (Victoria Anghelescu)
SURSA: Cotidianul.ro
Citiţi pe aceaşi temă La galeria „Orizont” – Salonul Național de Miniaturi Textile
Fotografiile din expoziţie au fost publicate prin amabilitatea doamnei Viorela Mihăescu.

Salonul Naţional de Artă Decorativă

Vă invităm să vizionaţi cea de-a XII-a ediţie a Salonului Naţional de Artă Decorativă, deschisă până în 23 ianuarie 2012.

Este o ediţie aniversară, prilejuită de împlinirea a 20 de ani de la înfiinţarea Muzeului Naţional Cotroceni. Peste 80 de artişti expun lucrări de excepţie din sticlă, metal, ceramică sau abordează diferite tehnici textile. Maeştri şi discipoli s-au adunat în spaţiul generos al Pivniţelor Cantacuzine, pentru a oferi publicului o imagine a ceea ce este mai nou şi mai porocator pe scena artei decorative româneşti contemporane.

Artiştii plastici participanţi la acest eveniment, provin din cadrul filialelor Uniunii Artiştilor Plastici din Bucureşti, Cluj, Deva, Oradea, Ploieşti, Rîmnicu-Vâlcea, Sibiu, Suceava, scopul acestei manifestări culturale fiind acela de promovare a artei contemporane româneşti şi de valorificare a potenţialului creator al artiştilor din România.
Expozanţii sunt artişti consacraţi, nume cunoscute în domeniu precum: Cela Neamţu, Daniela Frumuşanu, Daniela Făiniş, Gherghina Costea, Cristina Bolborea, Iordanka Cioti, Zoe Vida Porumb, Mihai Ţopescu, Gheorghe Gogescu, Nicolae Zîmbroianu, Bogdan Hoşbotă, Viorela şi Vintilă Mihăescu, Traian Ştefan Boicescu, Lucian Butucariu, Vladimir Cioroiu, Ioan Tămâian, Dumitru Cosma.
Alături de aceştia, printre participanţi se află şi reprezentanţi ai tinerei generaţii, cu lucrări de o mare varietate: Roxana Elena Pitz, Ene Săndel, Nicoleta Buzea, Ciprian Ariciu, Adela Bonaţ, Teodora Chiroşcă, Mihaela Diaconu, Aniela Ovadiuc.

Pentru vizitarea expoziţiei nu este nevoie de programare prealabilă. Intrarea se face pe baza actului de identitate, pe la poarta dinspre Grădina Botanică, de marţi până duminică, între orele 10 – 17. Tarif de vizitare 5 lei.
Pentru detalii sau ghidaj vă puteţi adresa la numerele de telefon: 0213173107 / muzeu sau 0740200880 / Mădălina Mirea.

„La intrare, aţi avut ocazia să vedeţi câteva lucrări parietale, care anunţă acest Salon. La etajul I, pe holul cu vitralii, este Spaţiul dedicat ferestrelor. Lumina deosebită de aici a fost speculată pentru a pune în valoare lucrarea lui Agnes Forro Călătorie în timp, întrebarea retorică Cine sunt eu a Agnetei Cişmaşiu şi subliniază transparenţa studiilor pentru Dragon ale Corinei Vătămanu.

În partea dreaptă a intrării în Pivniţă, se află Spaţiul Vegetal, în care compoziţia pe digonală se aşează în jurul impresionantei lucrări a Marianei Gheorghiu- Bădeni, numită Poarta. O adevărată harfă de iarbă. Cromatic, această compoziţie este preluată în fundal de Amprentele arhaice ale Mihaelei Tătulescu şi de tapiseria Structuri Vegetale a lui Traian Boicescu. Pe cealaltă diagonală, în contrast, sunt juxtapuse variaţiunile în albastru, prin lucrările parietale ale lui Ioan Bistriţa Deac (Muguri tăiaţi), Cascada lui Vintilă Mihăescu şi Grădina din vis a Viorelei Mihăescu. Capătul de perspectivă aparţine lucrării Fantezie albastră a lui Lucian Butucariu şi în absidă Viespea lui Hlihor.

Între Spaţiul Vegetal şi Pivniţa Mare, care conţine mai multe nuclee, regăsim Spaţiul diafan, translucid. Au fost alese lucrări tridimensionale, din sticlă şi metal, care descompun lumina în irizări fine, de curcubeu. Fiecare lucrare din acest spaţiu este preţioasă: Dansul Ielelor (lucrarea Mişei Diaconu, care a aşezat lucrarea pe un soclu de piatră special pentru acest eveniment), Semnele lui Ene Săndel, care s-a remarcat şi la Salonul Sticlei din acest an, Intervenţia în cub din cristal optic a lui Cătălin Hrimiuc. Lucrările din metal preiau supleţea atmosferei şi o proiectează pe pereţii din cărămidă din fundal. Central stânga avem deschiderea în arc ascendent a Momentului de zbor al lui Bogdan Hojbotă, iar la dreapta două piese în pandant: Incintă şi Ascensiune ale lui Gheorghe Zaharia.

Scara masivă pe care se coboară în Pivniţă este punctată pe peretele din dreapta de vitraliul lui Gheorghe Butnaru numit Peisaj, şi de caseta roşie, Maktub, a Gabrielei Vasilescu. Peretele din stânga preia regalul coloristic al tapiseriei Vara de Lucia Puşcaşu. La 2/3 din coborârea scării, opriţi-vă un moment. Perspectiva dintre arcade, până în capătul opus al sălii, aliniază cuburi cu lucrări tridimensionale care anunţă, fiecare, tema din alveola în care se găseşte. Astfel, peretele din prima alveolă, dedicată Spaţiului ceramicii intimiste, feministe, cu accente autoreferenţiale, este dominat de lucrarea Anielei Ovadiuc (ceramică parietală), care preia cromatic şi ca format tapiseria Vara, pe care am anunţat-o deja. Portretul unei femei melancolice, lucrarea de sticlă preţioasă a lui Mihai Ţopescu se vede aici din spate, cu bumbii albi, pe fond negru. Se citeşte în pandant cu Prabola orbilor, de acelaşi autor, cu care se termină scara pe partea dreapta şi care face intrarea în Spaţiul Primordial. Aici ne întâmpină şi ne invită mâna deschisă a Evei, impresionanta lucrare din metal a lui Dumitru Cozma. În dreapta, pe perete, tapiseria Grădina a Mariei Negreanu marchează „acţiunea” din punct de vedere spaţio-temporar. Lanţul lumii, tapiseria lui Dan Liviu Roşeanu aşezată frontal, face vizual trecerea către Zoomorfa lui Iulian Vârtopeanu.

Eva lui Cozma, intră în dialog cu partea masculină a Androginului, lucrarea cu reflexe livreşti a Arinei Ailincăi. Partea feminină este întoarsă spre Spaţiul intimist, feminin, în care regăsim mai cu seamă lucrări autopotret. Pe stâlpul din stânga, lucrarea Umbre, a Cristinei Popescu Russu preia, cromatic şi textural, Androginul. Pare a fi o structură textilă, întratât este de fină şi fluidă ceramica în degradeuri. Vorbeam despre spaţiul intimist. Aceasta se deschide cu lucrarea Dialog a lui Ionel Cojocariu, în primă vizionare. Capăt de perspectivă, nasturii Roxanei Pitz, cu cote-ul lor autoreferenţial. Deasupra, Conţii Danielei Făiniş propun trei expresii şi-un ierbar, de asemenea o instalaţie de ceramică parietală. În acelaşi spaţiu întâlnim şi Microcolecţia de impresii vizuale şi olfactive a Dorinei Horătău, din lemn vechi şi pernuţe roz, umplute cu iarbă de roiniţă. Lucia Lobonţ propune şi ea patru module parietale, ce se citesc, din nou, prin denumire, în cheie de jurnal: Aşteptare, Dorinţă, Acceptare.  Amprenta Mihaelei Obadă este plasată în axul vizual propus iniţial. Simetric, in spaţiul central, intervenţia Georgetei Hlihor (Echilibru), preia cromatic reflexele Balanţei lui Tâmâian.

Covorul lui Vermeer (lucrarea fluidă şi echilibrată a Cristinei Bolborea), iese din acest spaţiu al ceramicii intimiste şi propune trecerea spre următoarea alveolă. Deasupra, Codex-ul Adelei Bonaţ, cu file ceramice pe care sunt zgrafitate insecte, trimite vizual spre Nocturnele Danei Marinescu, lucrare cu un impact vizual major, plasată în spaţiul central.
Înaintăm şi regăsim la stânga alveola rezervată Spaţiului duhovnicesc. Aici sunt coagulate în jurul lucrării Pelerinaj a Martei Jacobovits elemente care se leagă cromatic şi compoziţional, potenţând tensiunile create între diferitele texturi. Astfel, rugozitatea nisipului contrastează cu curgerea mătăsoasă a piesei de debut a Teodorei Chiroşcă, In memoriam, o tapiserie de mari dimensiuni, în degradeuri subtile. Alături, Cetele îngereşti ale Claudiei Muşat, din matase suavă, contrastează cu ideea de supliciu, conţinută în Altarul chtonic (subteran) al lui Radu Târnovean. Celălalt capăt de perspectivă este dedicat Altarului Celei Neamţu. Două repere importante în tapiseria contemporană: discipolul, (Teodora Chiroşcă) şi încununarea unei cariere Cela Neamţu.

În acest spaţiu duhovnicesc regăsim şi Ceaslovul lui Victor Săraru, iar coloanele lui Titu Toncian, intră în dialog cromatic cu Iluziile Gherghinei Costea, plasate în spaţiul central. Împreună cu coloana Ritual a lui Ciprian Ariciu, formează un triunghi de verticale, care relansează vizual compoziţia. Lucrarea Caleidoscop a lui Vladimir Cioroiu face trecerea spre Spaţiul alchimic. Numele acestei alveole este dat de lucrarea Danielei Frumuşeanu. Aici regăsim Paradisul (tapisierie de Marijana Biţulescu) care intră în dialog cu Visul marin al Iordankăi Cioti, Vasul de ceremonie al lui Contantin Ionescu, Alchimistul Lilianei Marin, Platoul lui Constantin Ovidiu Ionescu şi Retorta lui Dan Popovici. Capete de perspectivă Semiramida Herminei Csata şi ampla tapiserie în două bucăţi Babel a Alexandrei Russu, trasează un itinerariu, în interiorul acestui spaţiu alchimic. La mijloc, Stâlpul de recunoaştere, lucrarea din sticlă a lui Valeriu Semenescu se erijează în jalon. Căutările din acest spaţiu alchimic se finalizează în Elementele din sticlă fragilă ale lui Cătălin Hrimiuc. Cununa Naiadei, adusă de Nicolae Zâmbroianu propune, dincolo de semnificaţia spirituală evidentă, un joc de texturi: asprimea sforii colorate, pământul reavăn, ciucurii de cristal. Piramida cu şapte trepte, cu vârful în sus, potenţează vizual lucrarea Babel, pe care am amintit-o,  două masive triunghiuri cu vîrful în jos. Pe peretele din stânga, legătura dintre spaţiul dohovnicesc şi spaţiul alchimic este dată de lucrarea Angelică (broderie) propusă de Zoe Vida Porumb, cu îngeri înscrişi în triunghi.

Poate părea puţin prea căutat, acest parcurs, dar fiecare lucrare şi-a negociat îndelung vecinătăţile. Rezultatul sperăm să fie unul care îmbie privitorul la o imagine de ansamblu a ceea ce este mai nou şi mai provocator în spaţiul artei decorative româneşti contemporane.” (Mădălina Mirea)
Foto: Vlad Anghelescu
Concept: Mădălina Mirea, Georgiana Cozma
http://www.muzeulcotroceni.ro/
Partener: Konica Minolta
SURSA: Modernism.ro
Vedeţi pe aceeaşi temă: Salonul Naţional de Artă Decorativă 2011

Salonul Naţional de Artă Decorativă 2011

Ediţia a XII-a
Muzeul Naţional Cotroceni

Pentru a răspunde cererii cititorilor noştrii din filiala UAP Oradea şi pentru că Muzeul Naţional Cotroceni nu ne-a ajutat cu nici o imagine, deşi ne-am adresat acestora, vă prezentăm lucrările din Salonul Naţional de Artă Decorativă din acest an prin intermediul SensoTV.ro, cărora le mulţumim pe această cale.

Această prezentare necesită JavaScript.

Foto: SensoTV.ro

Salonul Naţional de Artă Decorativă reuneşte în acest an peste 80 de artişti plastici din toată ţara care expun în tehnici mixte lucrări de tapiserie, imprimeuri textile, porţelan, sticlă, metal. Ca în fiecare an, acestă amplă expoziţie este găzduită de Muzeul Cotroceni şi poate fi vizionată până pe 23 ianuarie 2012.
O prezentare video a expoziţiei puteţi vedea pe site-ul SensoTv sau aici.
SURSA: SensoTV/arte
Citiţi mai mult pe aceeaşi temă: Salonul Naţional de Artă Decorativă

Salonul Naţional de Artă Decorativă

Muzeul Naţional Cotroceni găzduieşte cea de a XII-a ediţie a Salonului Naţional de Artă Decorativă.

În spaţiile cantacuzine expun tapiserie, imprimeuri textile, piese din porţelan, sticlă şi metal 80 de artişti vizuali provin din cadrul filialelor Uniunii Artiştilor Plastici care provin din din cadrul filialelor Uniunii Artiştilor Plastici din Bucureşti, Cluj, Deva, Oradea, Ploieşti, Râmnicu-Vâlcea, Sibiu, Suceava, consacraţi sau din tânăra generaţie. Scopul acestei manifestări culturale fiind acela de promovare a artei contemporane româneşti şi de valorificare a potenţialului creator al artiştilor din România.

Expozanţii sunt artişti consacraţi, nume cunoscute în domeniu precum: Cela Neamţu, Daniela Frumuşeanu, Daniela Făiniş, Gherghina Costea, Cristina Bolborea, Iordanka Cioti, Zoe Vida Porumb, Mihai Ţopescu, Gheorghe Gogescu, Nicolae Zîmbroianu, Bogdan Hoşbotă, Viorela şi Vintilă Mihăescu, Traian Ştefan Boicescu, Lucian Butucariu, Vladimir Cioroiu, Ioan Tămâian, Dumitru Cosma.

Alături de aceştia, printre participanţi se află şi reprezentanţi ai tinerei generaţii, cu lucrări de o mare varietate: Roxana Elena Pitz, Ene Săndel, Nicoleta Buzea, Ciprian Ariciu, Adela Bonaţ, Teodora Chiroşcă, Mihaela Diaconu, Aniela Ovadiuc.

Ediţia a XII-a a Salonului Naţional de Artă Decorativă este una specială, stând sub semnul împlinirii a 20 de ani de existenţă ai Muzeului Naţional Cotroceni, în spaţiul cultural al Capitalei.
Expoziţia va fi deschisă în perioada 27 octombrie 2011 – 23 ianuarie 2012, şi va putea fi vizitată de marţi până duminică, între orele 9.30 – 17.00.