O nouă serie de câştigători la WAF 2011

În cea de-a doua zi a World Architecture Festival din Barcelona, juriul a premiat patru clădiri construite şi nouă aflate doar în stadiu de proiect. Dintre toţi câştigătorii anunţaţi până acum, un prestigios juriu al cărui preşedinte e Michael Sorkin, va acorda premii pentru cele mai reuşite proiecte din lume. Prin urmare, azi se vor alege: World Building of the Year 2011, Structural Project of the Year 2011 şi Future Project of the Year 2011.

Iată câştigătorii din 3 noiembrie:

World Shopping Building of the Year
Decameron, Sao Paulo, Brazilia
Proiect: Studio MK27, Brazilia
Mai multe detalii aici.

World Display Building of the Year
Norwegian Wild Reindeer Centre Pavilion, Hjerkinn, Norvegia
Proiect: Snøhetta, Norvegia
Mai multe detalii aici.

World Health Building of the Year
Rehabilitation Centre Groot Klimmendaal, Arnhem, Olanda
Proiect: Architectenbureau Koen van Velsen, Olanda
Mai multe detalii aici.

World Housing Building of the Year
8 House, Copenhaga, Danemarca
Proiect: Bjarke Ingels Group, Danemarca
Mai multe detalii aici.

Future Project of the Year – Commercial
Wadi Rum Resort, Iordania
Proiect: Oppenheim Architecture + Design, SUA
Mai multe detalii aici.

Future Project of the Year – Competition Entries
Glacier Discovery Walk, Alberta, Canada
Proiect: Sturgess Architecture, Canada
Mai multe detalii aici.

Future Project of the Year – Experimental
The Tower of Nests, Shanghai, China
Proiect: Kjellgren Kaminsky Architecture AB, Suedia
Mai multe detalii aici.

Future Project of the Year – Education
Women’s Opportunity Center, Kayonza, Rwanda
Proiect: Sharon Davis Design, SUA
Mai multe detalii aici.

Future Project of the Year – Cultural
Zhang Da Qian Museum, Neijang, China
Proiect: Miralles Tagliabue EMBT, Spania
Mai multe detalii aici.

Future Project of the Year – Residential
Wafra Living, Kuwait
Proiect: AGi Architects, Kuwait
Mai multe detalii aici.

Future Project of the Year – Masterplanning
West Kowloon Cultural District Conceptual Plan, Hong Kong
Proiect: Rocco Design Architects Ltd, Hong Kong
Mai multe detalii aici.

Future Project of the Year – Infrastructure
Hanimaadaoo International Airport, Maldives,
Integrated Design Associates Limited, Hong Kong
Mai multe detalii aici.

Future Project of the Year – Health
Binh Chanh Pediatric Hospital, Ho Chi Minh City, Vietnam
Proiect: 2050 A+P, Nhat My, Belgia
Mai multe detalii aici.

Future Project of the Year – Landscape
Shoreline Walk, Beirut, Liban
Proiect: Gustafson Porter, UK
Mai multe detalii aici.

SURSA: iglooblog
Citiţi Primii câştigători de la WAF 2011

Primii câştigători de la WAF 2011

12 clădiri din întreaga lume au fost anunţate azi ca fiind câştigătoarele primei zile a World Architecture Festival 2011.
Iată categoriile:

World Holiday Building of the Year
Raas, Jodhpur, India
Proiect: The Lotus Praxis Initiative, India
Proiectul, un boutique-hotel de lux, amplasat în vechiul oraş Jodhpur, combină structuri de secol 17 şi 18, ce au fost atent restaurate folosind tehnici şi materiale tradiţionale, cu experienţa serviciilor contemporane.


World Production, Energy, & Recycling Building of the Year
Waste Treatment Facility, Barcelona, Spania
Proiect: Batlle & Roig Architects, Spania
Una din trăsăturile remarcabile ale acestui proiect este că îşi propune o integrare cât mai eficientă în mediul înconjurător.

World Villa of the Year
InBetween House, Nagano, Japonia
Proiect: Koji Tsutsui & Associates, Japonia
Amplasată în regiunea muntoasă Karuizawa a Japoniei, această casă de 178 de metri pătraţi a fost construită pe un teren nivelat artificial, creat în urmă cu 30 de ani şi lăsat în paragină.

World Landscape Project of the Year
A Mother River Recovered – The Sanlihe Greenway, Qian’an, China
Proiect: Turenscape, China
Proiectul reprezintă transformarea unei gropi de gunoi într-un peisaj ecologic ce cuprinde atât alei pentru pietoni şi biciclişti, cât şi zone pentru relaxare.

World Transport Building of the Year
Kurilpa Bridge, Brisbane, Australia
Proiect: Cox Architecture / Cox Ryaner Architectects, Australia
Kurilpa Bridge asigură un nou mijloc de traversare a râului Brisbane pentru pietoni şi biciclişti dar în acelaşi timp, oferă localnicilor un nou spaţiu public şi un veritabil simbol pentru artă, ştiinţă, tehnologie şi viaţă sănătoasă.

World House of the Year
Small House, Sydney, Australia
Proiect: Domenic Alvaro, Australia
Această casă verticală şi ultra-compactă a fost creată cu scopul de a testa un model de dezvoltare pentru viaţa urbană centrală ca alternativă la apartamentele de lux.

World Civic and Community Building of the Year
Saint Nicholas Antiochian Orthodox Christian Church, SUA
Proiect: Marlon Blackwell Architect
Biserica este rezultatul transformării unei clădiri existente, cu funcţiunea de magazin de feronerie, într-o sală de aşteptare pentru un sanctuar adiacent, situat pe acelaşi sit. Structura iniţială simplă a primit un nou înveliş.

World New & Old Building of the Year
Puzzle Piece, Insulele Canare, Spania
Proiect: Romera y Ruiz Arquitectos, Spania
Proiectul reprezintă un acoperiş pentru o curte interioară dintr-o grădiniţă, menit să protejeze locul de joacă al copiilor, de soare şi ploi. Acoperişul are forma unei piese de puzzle, fiind prevăzut cu goluri ce permit pătrunderea luminii.

World Learning Building of the Year
Sainsbury Laboratory, Cambridge, Marea Britanie
Proiect: Stanton Williams, Marea Britanie
Sainsbury Laboratory este un centru de cercetare de  11.000 de metri pătraţi, amplasat în grădina botanică a Universităţii Cambridge, ce oferă cercetătorilor de renume internaţional un mediu de lucru de cea mai înaltă calitate. Designul îmbină cerinţele ştiinţifice cu nevoia pentru un obiect arhitectural ce răspunde peisajului în care se află.

World Office Building of the Year
Media-ICT, Barcelona, Spania
Proiect: Cloud 9, Spania
Proiectul a avut drept client Consortium of the Zona Franca CZFB and @22Barcelona, un cartier experimental al oraşului. Arhitecţii au fost extrem de interesaţi de modelul unui oraş digital, bazat pe informaţie, comunicare şi tehnologie, pornind de la ideea unui oraş în care cunoaşterea, valoarea adăugată şi patentele sunt cele care contează.


World Culture Building of the Year
Shima Kitchen, Tonosyotyo, Japonia
Proiect: Architects Atelier RYO ABE, Japonia
Clădirea care adăposteşte un centru artistic şi un restaurant este acoperită cu o structură realizată din elemente de şindrilă carbonizată, pentru a crea iluzia unor pene ce sclipesc în bătaia vântului.

World Sport Building of the Year
Speedskating Stadium Inzell – Max Aicher Arena, Inzell, Germania
Proiet: Projektarbeitsgemeinschaft, Behnisch Architekten, Pohl Architekten, Germania
În această clădire destinată patinajului  viteză, spectatorii se pot bucura şi de panorame asupra alpilor bavarezi.

Material realizat de Reka Ţugui
SURSA: iglooblog

8 House. Reinventarea locuirii colective

Proiect nominalizat la WAF 2011, categoria HOUSING.

Mulţi arhitecţi nu ar considera prea atrăgătoare propunerea de a construi locuinţe la capătul oraşului, chiar acolo unde începe câmpul. Bjarke Ingels nu se numără însă printre cei mulţi. A acceptat cea de-a treia propunere de colaborare a investitorilor Hopfner Partners ca pe o provocare şi, prin procesele „alchimice” BIG, pendulând între rigurozitate şi ludic, a creat un complex multifuncţional dinamic şi provocator, în ciuda dimensiunii sale impresionante – 61 000 mp (este în acest moment cel mai mare proiect imobiliar din Danemarca).

Proiect: BIG – Bjarke Ingels Group
Colaboratori: Hoepfner Partners, Moe & Brodsgaard, KLAR
Arhitect principal: Bjarke Ingels
Lider de proiect: Ole Elkjaer Larsen, Henrick Poulsen
Arhitect responsabil de proiect: Thomas Christoffersen
Manager de proiect: Henrik Lund
Echipa de proiect: Finn Nørkjær, Dennis Rasmussen, Rune Hansen, Agustin Perez Torres, Annette Jensen, Carolien Schippers, Caroline Vogelius Wiener, Claus Tversted, David Duffus, Hans Larsen, Jan Magasanik, Jakob Lange, Jakob Monefeldt, Jeppe Marling Kiib, Joost Van Nes, Kasia Brzusnian, Kasper Broendum Larsen, Louise Heboell, Maria Sole Bravo, Ole Nannberg, Pablo Labra, Pernille Uglvig Jessen, Peter Rieff, Peter Voigt Albertsen, Rasmus Kragh Bjerregaard, Richard Howis, Soeren Lambertsen, Eduardo Perez, Ondrej Tichy, Sara Sosio, Karsten Hammer Hansen, Christer Nesvik, Soeren Peter Kristensen
Client: St. Frederikslund Holding
Perioada de execuţie: 2008-2010

Deşi mult prea utilizat, dar în ton cu pasiunea pentru comics a arhitectului danez – un alt fel de star-architect –, mottoul „Think outside the box” i se potriveşte de minune. Iar în cazul proiectelor sale de locuinţe, poate fi chiar interpretat literal: nemulţumit de sărăcăcioasele repetări ale principiilor moderniste, care au generat milioane de „cutii de locuit”, Bjarke Ingels şi-a propus să reinventeze acest tip de funcţiune, mixând elemente diverse şi surprinzătoare cu convingerea că viaţa contemporană este mult mai bogată şi implică adesea aspecte contradictorii. Până la urmă, „Yes is more”.

8 House, cel mai recent proiect finalizat, este un exemplu în acest sens: situat la capătul sudic al noului district Ørestad din Copenhaga, cu perspective spectaculoase către canalul Copenhaga şi către zona naturală protejată Kalvebod Faelled, complexul oferă locuinţe pentru persoane de toate vârstele şi cu venituri diferite, birouri, spaţii comerciale şi de relaxare, unite într-o structură dinamică – un cartier urban cu multiple layere, ce creşte pe înălţime, şi unde rezidenţii pot ajunge pe biclicletă până în faţa uşii apartamentului, bucurându-se de sistemul de alei care urmăresc structura clădirii de la parter până pe acoperiş. Statutul de bucureştean ne-ar putea duce cu gândul către vreo comunitate închisă a la Pipera, dar nu este cazul aici; deşi încă în dezvoltare, zona Ørestad este traversată de o linie modernă de metrou, care le asigură locuitorilor săi deplasarea rapidă din şi înspre centrul oraşului. Acest amestec de linişte suburbană şi de energie urbană se resimte şi în spaţiile propriu-zise de locuit: „casele înşiruite”, cu mini-grădină, destinate familiilor moderne, apartamentele concepute în special pentru cupluri şi pentru persoane singure şi penthouse-urile cu perspective minunate, pentru cei care vor să trăiască viaţa la maximum.

Dincolo de calitatea (compartimentării) interioarelor, proiectul se remarcă mai ales prin modul în care sunt configurate spaţiile exterioare. Structura de 8 alungit a generat două curţi interioare generoase, separate de un volum de intersecţie în care au fost prevăzute, pe 500 mp, facilităţi comune. Tot în acest punct, clădirea este străpunsă de un pasaj, lat de 9 metri, ce conectează cele două zone din vecinătate: parcul şi zona verde către vest şi canalul către est. În loc să separe în volume compacte funcţiunile complexului – locuire şi comercial –, arhitecţii le-au distribuit pe orizontală, gândind silueta întregii clădiri într-un mod sculptural, la scară mare: apartamentele sunt amplasate în partea de sus, în timp ce funcţiunile comerciale se desfăşoară mai ales la baza construcţiei. O consecinţă importantă este că fiecare a dobândit astfel o identitate mai puternică, păstrând totuşi coerenţa şi unitatea ansamblului.

Cele 475 de locuinţe beneficiază de perspective frumoase, de aer curat şi de soare (în partea sudică, structura coboară până la sol, permiţând o corectă circulaţie a aerului în grădinile interioare şi accesul către restaurantul şi cafeneaua 8 Tallet, pe marginea apei), în timp ce birourile sunt mai aproape de viaţa străzii.


De asemenea, două acoperişuri verzi, cu o pantă pronunţată, acoperă în mod strategic 1 700 mp, cu scopul de a reduce efectul de încălzire, precum şi de a oferi o identitate vizuală proiectului, cu trimitere la câmpurile din apropiere, unde adesea pot fi văzute şi animale.


Avem de-a face cu un proiect puternic, autentic BIG, ce aduce în prim-plan structuri şi abordări inovatoare, împingându-i – sperăm – şi pe alţi arhitecţi către o reconsiderare a locuirii colective.
(Text: Viorica Buică, Foto: Jens Lindhe)
SURSA: iglooblog
Articol publicat în numărul 107 (noiembrie 2010) al revistei igloo.

Citiţi pe aceeaşi temă: Tree Hotel; Ravensbourne College din Londra.

MACRO. Proiect nominalizat la WAF

World Architecture Festival 2011 şi-a anunţat finaliştii iar pe listă se află o serie de proiecte prezentate în revista igloo în ultimul an. Primul din serie: Museum of Contemporary Art of Rome (MACRO).

Proiect nominalizat la WAF 2011, categoria Culture.
Proiect: SARL ODILE DECQ & BENOÎT CORNETTE ARCHITECTES URBANISTES
Responsabil de proiect: Giuseppe Savarese

După o lungă perioadă în care intervenţiile moderne au lipsit aproape cu desăvârşire din Roma, administraţia a decis că legendara capitală are nevoie de o serie de repere culturale noi. Oferind, prin concurs, misiunea de a le construi unor arhitecţi de renume s-a încurajat, ce-i drept, o anumită spectaculozitate a proiectelor, dar cu un garant al calităţii spaţiilor rezultate. Şirul a fost deschis de muzeul Ara Pacis semnat de Richard Meier, iar anul acesta au fost inaugurate alte două muzee importante: MAXXI (Muzeul Artelor secolului XXI) realizat de Zaha Hadid şi MACRO (Muzeul de Artă Contemporană al oraşului Roma) proiectat de Odile Decq. Urmează în curând centrul de evenimente al lui Massimiliano Fuksas, supranumit de locuitori „Norul”.

Inaugurarea destul de apropiată în timp şi faptul că ambele muzee sunt proiectate de două celebre femei-arhitect au făcut ca MAXXI şi MACRO să fie prezentate adesea prin comparaţie, deşi sunt despărţite de scara proiectului, de bugete şi de abordarea conceptuală. Cum despre MAXXI puteţi citi chiar în primele pagini ale dosarului dedicat muzeelor din numărul 108-109 al revistei igloo, voi vorbi aici despre MACRO – un muzeu cu o înfăţişare cuminte, aproape sobră pe afară, dar care se dezlănţuie la interior în spaţii senzoriale, cu transparenţe, texturi şi culori puternice.

Arhitecta franceză Odile Decq şi-a mărturisit admiraţia faţă de atmosfera barocă a Romei, faţă de haosul fermecător ce o caracterizează, cu pieţele publice şi terasele ascunse. Crezând totodată în necesitatea dezvoltării unui oraş în chiar spiritul identităţii sale, fără imitaţii ieftine, a dorit să integreze noul muzeu de artă contemporană ţesutului local şi să-l ofere locuitorilor: a reuşit tocmai prin definirea sa (şi) ca promenadă urbană. A speculat înălţimile diferite ale spaţiilor interioare, impuse prin temă, şi a creat o reţea de terase prietenoase care se prelungesc până în stradă, permiţându-le trecătorilor să le acceseze fără a intra propriu-zis în muzeu. Odată ajunşi aici însă, prin intermediul unor suprafeţe vitrate, aceştia au ocazia să surprindă crâmpeie din viaţa muzeului şi pot fi tentaţi să-l viziteze – o invitaţie mai puţin conformistă, aşa cum de altfel ne-a obişnuit Odile Decq.

Situat în nord-estul oraşului, în cartierul Nomentana, care este caracterizat printr-un ţesut dens, cu insule aliniate către stradă, MACRO a fost nevoit să preia o parte din structura unei foste braserii/berării Peroni, declarată obiect de patrimoniu. Chiar dacă nu este adeptă a acestui tip de conservare, Odile Decq a respectat regulile oraşului, păstrând pereţii exteriori ai vechii clădiri pe trei dintre laturi, şi a ales să dea frâu liber creativităţii în interioare. Corpul din beton, sticlă şi oţel al noului muzeu este vizibil doar într-unul dintre colţuri, unde se află şi intrarea principală, dinspre strada Nizza. Pe aici se ajunge în foyerul negru, unde privirea este captată de volumul sculptural de mari dimensiuni, roşu aprins, care adăposteşte auditoriumul cu 200 de locuri. La o înălţime de patru metri, o serie de pasarele transparente traversează spaţiile şi oferă dinamism percepţiei. În plus, materialele de finisaj – lemn, metal, conglomerate – au fost tratate cu răşini speciale pentru un efect omogen, satinat, care să potenţeze simţurile. Toate acestea vin într-un oarecare contrast cu sălile de expunere propriu-zise, simple şi albe, doar cu mici variaţiuni de unghiuri. Spectaculozitatea ansamblului vine şi din tratarea cu atenţie a tuturor detaliilor până la conceperea şi proiectarea personalizată a întregului mobilier şi a accesoriilor: scaunele din amfiteatru şi din cafenea au fost realizate împreună cu Poltrona Frau, sistemele de iluminat din spaţiul public de lângă fântână şi din restaurant – împreună cu Luceplan, iar lavoarul impresionant, din răşini albe şi transparente, echipat cu senzori de mişcare şi care se aprinde şi se face roşu la curgerea apei a fost de asemenea conceput special pentru acest loc.

Îndrăzneţ până la a fi provocator din punct de vedere vizual (ceea ce i-a determinat pe unii critici să afirme că face concurenţă lucrărilor de artă din sălile de expunere), surprinzător în detalii şi totuşi perfect coerent ca ansamblu, MACRO explorează diversele dimensiuni ale spaţiilor publice, redefinindu-şi rolul social. (Viorica Buică)
Foto: © Georges Fessy
Articol publicat în numărul 108-109 (decembrie 2010 – ianuarie 2011) al revistei igloo.
SURSA: iglooblog