Steaguri medievale imaginare

Expoziţie de artă plastică şi decorativă
MNIR
16 decembrie 2013 – 16 ianuarie 2014

Steaguri medievale imaginare- afisComunicat de presă

Muzeul Naţional de Istorie a României (Bucureşti, Calea Victoriei nr. 12), are plăcerea de a anunţa vernisajul expoziţiei temporare de artă plastică şi decorativă „Steaguri medievale imaginare”, luni, 16 decembrie 2013, ora 13:00. Expoziţia este realizată sub egida Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional şi a Reţelei Naţionale a Muzeelor din România.

Dorinţa de a organiza această manifestare expoziţională la sediul Muzeului Naţional de Istorie a României, materializează o parte a programului realizat în colaborare cu Universitatea Naţională de Arte Bucureşti, program demarat în anul 2011 prin organizarea expoziţiei ,,Lutul, pânza, culoarea”, continuat în anul 2012, prin organizarea expoziţiei ,,Istorii rescrise”.
În acest cadru, scopul esenţial constă în prezentarea unui dialog expoziţional fecund, cu frecvenţă anuală, între artiştii plastici tineri sau consacraţi, cu patrimoniul arheologic şi istoric deosebit de valoros al Muzeului Naţional de Istorie a României. Prin intermediul acestor manifestări, marelui public i se propun noi modalităţi de percepere a fenomenului istoric sublimat de percepţia artistică contemporană.

Expoziţia „Steaguri medievale imaginare”, prezintă publicului opere de artă plastică şi decorativă realizate de artişti consacraţi sau tineri artişti, din: Bucureşti, Iaşi, Focşani, Bârlad, Buzău, Timişoara, Cluj- Napoca, Deva, Curtea de Argeş, Constanţa; în aceste lucrări, reprezentările heraldice medievale sunt trecute prin filtrul gândirii şi sensibilităţii creatorului, devenind astfel, embleme personale.
În expoziţie vor putea fi admirate steaguri: ţesute, imprimate, pictate, realizate sculptural, grafic sau în tehnici mixte. Aceste opere vor compune tabloul percepţiilor artistice diferite a 36 de autori.

Artişti participanți: Raluca Aioniţoaie, Raluca Luiza Blaj, Cornelia Brustureanu, Alexandra Buduru, Adriana Maria Costaş, Hermina Csata, Valeria Diaconu, Adriana Alexandra Dobra, Adina Dolcan, Şerbana Drăgoescu, Suzana Fântânariu, Daniela Frumuşeanu, Miruna Haşegan, Georgeta Hlihor, Ana Hoble, Adina Iftode, Răzvan Aureliu Ionescu, Rodica Magdan, Ecaterina Marghidan, Cosmin Matei, Alexandra Neacşu, Liviu Nedelcu, Vasile Pop Negreşteanu, Adriana Popa Canija, Ramona Claudia Prodan, Eugenia – Elena Riemschneider, Ana Roşoga . Ana Maria Rugescu,  Mermeze Sibil, Ruxandra Socaciu, Rodica Strugaru,  Valentina Ştefănescu, Camelia Todoroc, Iulian Toma, Niculina Vlad Leonte, Alina Vodă.
Steaguri medievale imaginareExpoziţia este deschisă în perioada 16 decembrie 2013 – 16 ianuarie 2014 şi poate fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 9:00 -17:00.

Curatori/Organizatori: Daniela Frumuşeanu, Dragomir Nicolae Popovici.
Prezintă: critic de artă, Mihaela Varga.

Parteneri: Universitatea Naţională de Arte Bucureşti, Uniunea Artiştilor Plastici din
România, Fundaţia Ileana Mustatza, Asociaţia D’arte Da Vinci.
Sponsor: Rembrandt Graphic Centre.
Parteneri media: Modernism, Agenţia de carte, Art Out, Dialog Textil, VreauArta,
Piaţa de artă, Top Business, Editura CDpress, Bucharest Herald,
Onlinegallery.
Grafică materiale promoţionale: Alexandra Buduru.

Istorii rescrise

Expoziţie de artă plastică şi decorativă
Muzeul Naţional de Istorie a României
20 aprilie – 5 mai 2012
Vernisaj:
20 aprilie, orele 12.00.

Instituţii organizatoare: Universitatea  Naţională de Arte Bucureşti, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Muzeul Naţional de Istorie a României, Reţeaua Naţională a Muzeelor din România.

Curatori/Organizatori: Daniela Frumuşeanu, Dragomir Nicolae Popovici.
Prezintă: Mihaela Varga, critic de artă.
Participanţi: Doina Bilius, Marijana Biţulescu, Otilia Alina Boeru, Cristina Bolborea, Diana Brăescu, Alina Braşoveanu, Alexandra Buduru, Şerbana Dragoescu, Constantina Dumitru, Suzana Fântânariu, Cristina Călinescu Fodor, Vlad Fodor, Daniela Frumuşeanu, Andra Georgescu, Miruna Haşegan, Anca Alexandra Higiu, Georgeta Hlihor, Ovidiu Ionescu Constantin, Andreea Ionescu, Doina Ionescu Reghis, Carmen Iordache, Magda Isăcescu, Sabina Ivaşcu, Letiţia Oprişan, Sibil Mermeze, Mihai Moldovanu, Ruxandra Munteanu, Cela Neamţu, Costin Neamţu, Lisandru Neamţu, Liviu Nedelcu, Vasile Pop-Negreşteanu, Horia Niţu, Alexandru Pamfil, Alida Mirela Păun, Adriana Popa Canija, Claudia Popescu, Ana-Maria Rugescu, Anca Şesan, Sabina Stan, Iulian-Dalin Toma, Nicolae Zîmbroianu.

Dorinţa de a organiza această manifestare expoziţională la sediul MNIR în colaborare cu Universitatea Naţională de Arte Bucureşti – expoziţia Istorii rescrise – în luna aprilie 2012 materializează o parte a unui program, demarat în 2011 prin organizarea expoziţiei ,,Lutul, pânza, culoarea”.
În cadrul acestuia, partenere sunt cele două instituţii, scopul esenţial constând din prezentarea unui dialog expoziţional fecund, cu frecvenţă anuală, între artiştii plastici, tineri sau consacraţi, cu patrimoniul arheologic şi istoric excepţional de valoros al Muzeului Naţional de Istorie. Prin intermediul acestor manifestări, marelui public  i se propun noi modalităţi de percepere a evenimentului sau fenomenului istoric sublimat de percepţia artistică contemporană.
Astfel, perenitatea istoriei este valorizată prin această modalitate artistică de prezentare, constituindu-se într-o modalitate, rarisimă în societatea românească contemporană, de a transcende presiunea cotidiană a existenţei care ne îndepărtează, individual dar şi colectiv, de o înţelegere superioară a istoriei conferindu-i acesteia valenţe noi, nebănuite.
Elemente fondatoare ale unei veritabile mitologii naţionale, civilizaţiile dacică şi romană, sinteza daco-romană, au constituit  obiectul şi suportul unor opere istoriografice de-a lungul a mai mult de două secole şi care şi-au găsit reflexia în semnificative opere artistice, toate, caracteristice pentru epocile respective.

În compania copiei Columnei lui Traian şi a altor piese valoroase datate în această perioadă, vizitatorii MNIR vor avea astfel posibilitatea de a-şi verifica propriile percepţii dar şi de a admira valorile arheologice şi artistice ale epocilor îndepărtate alături de reflexia acestora prin intermediul unor opere de artă contemporană, respectiv artă decorativă, pictură, sculptură, grafică, ceramică, care vor compune  tabloul percepţiilor artistice diferite a 41 de autori.
Apelul la istorie se dovedeşte astfel a fi fecund evidenţiind  astfel, încă o dată, una din dimensiunile spirituale ale Muzeului Naţional de Istorie.        

Sunt eu oare păzitorul fratelui meu?

Centrul Areopagus din Timişoara, alături de Facultatea de Arte şi Design din cadrul U.V.T., vă invită în spaţiul Galeriei Bastion din Timișoara să vizitaţi expoziția „Sunt eu oare păzitorul fratelui meu?”, deschisă până în data de 10 februarie 2012.

Coordonator proiect: prof. drd. Iuliu Bălău
Curatori evenimente: prof. univ. dr. Alexandra Titu,
prof. dr. Liviu Nedelcu

 În proiectul prezentării unor direcţii din arta contemporană sensibile la problematicile etice, dedicat actualităţii acute a unor repere esenţiale ale convieţuirii sociale, ale construcţiilor comunitare (restrânse sau de amploare) de-a lungul istoriei, am debutat în 2011 cu imperativul „Să nu ucizi!”, formulat de codul de legi cuprins într-una dintre cele mai prezente cărţi ale antichităţii, în fondurile culturii moderne, europene şi transatlantice, dar care este formulată cu neînsemnate diferenţe în toate culturile lumii. Expoziţia din acest an deschide câmpul interogărilor asupra acestei interdicţii, atât de contrară impulsurilor originare ale speciei umane plasate (conştientizate ca situate) între condiţia animală şi cea angelică, a păzitorilor, a entităţilor de putere a căror condiţie este responsabilitatea asumată, sub controlul exigent, sever, implacabil, al armoniei.

În expoziţia centrată pe această temă a relaţiei de responsabilitate faţă de celălalt, de fraternitate, şi mai ales de interogare asupra acestui pachet de angajamente, palierul abordărilor este larg. Sunt prezenţi artişti care au manifestat un interes constant pentru un fond de sacralitate codat religios sau general, mai arhaic decât segregările confesionale – ca Marin Gherasim (care pune în cauză paradoxul aparent al iertării divine, inexplicabilă când s-a uitat continuitatea profund semnificativă a substituirilor reciproce dintre theandrosul/mielul mistic, animal şi om şi jertfa simbolică, agrară, jertfa lui Cain, sacrificatorul), Şerbana Drăgoescu, Suzana Fântânariu, Gheorghe Zărnescu, Ilie Boca, Delia Corban, sau pe care o serie de lucrări îi legitimează în acest areal, ca Dana Acea, Adriana Lucaciu, Angela Tomaselli, artişti preocupaţi de temele corporalităţii apologizate sau abuzate, al căror expresionism dă dimensiunea dramatismului/tragismului relaţiilor cu celălalt, ca festin polisemic sau solitudine ca dimensiune a existenţei urbane – Marilena Preda Sânc, Mihai Chiuaru, sau melancolia reflexivă după răul ucis, (lucrarea lui Aurel Vlad) ce implică dimensiunea politică referinţei mitice.

Politicul mai explicit şi actualizat, localizat, sau istoric susţine discursuri ca în lucrările lui Liviu Nedelcu, Mihai Zgondoiu, Manole Olteanu, în timp ce referinţa directă la episodul biblic este abordat în lucrări surprinzătoare prin originalitatea frapantă a discursului ca în cazul Şerbanei Drăgoescu sau a lui Dorel Găină. Dincolo de trimiterea directă la fondul veterotestamentar, care impune eticii universale temele păcatului, maculării, căderii, de la căderea din Paradis (Letiţia Oprişan) la temele decadenţei şi la deliberarea temei mitice a fraternităţii (Vasile Pop Negreşteanu), la actualitatea figurării personajului agresiv, asocial, nepăsător şi egocentric, imagologia dezimplicării de celălalt, a deturnării semanticii sacrificiale, şi a declinului moral, apar semnalate în versuri explicite, sau aplicate metaforic, în imagini la limita abstragerii, sau chiar abstracte, ca în pictura lui Romul Nuţiu, unde doar intensitatea dramatică a expresiei cromatice trimite la nucleul epic, sau al Magdalenei Zărnescu, cu dominantele sale de negruri şi brunuri, sau jocul gratuit al lecturii unei scriituri, ca exploatarea aporiilor şi implicaţiilor lăsate deschise de polisemia termenilor: 2 „Păzitor”, de la protector la supraveghetor, sau „frate”, care acoperă semnificaţii de la stricta legătură de sânge la cea general umană.

Plecând de la acest palier semantic, expoziţia pune în evidenţă disponibilitatea momentului cultural contemporan, conştient de eclectismul său asumat de a dezvolta retorici apte să susţină discursurile îndreptate asupra realităţii prin inevitabile filtre culturale, ca trasee hermeneutice înainte de a fi direct creatoare. (Alexandra Titu,  fragmente din catalogul  expoziţiei „Sunt eu, oare, păzitorul fratelui meu?”, Ed. Brumar, 2012, ISBN 978-973-602-729+1)
SURSA: Modernism.ro (unde puteţi vedea mai multe imagini din expoziţie).
Mai multe informații despre proiect găsiți pe: www.sanuucizi.ro