Ceramics Now Team Exhibition

Galeria Europe, Braşov
1-14 Septembrie, 2012

Vernisaj: Sâmbătă, 1 Septembrie, ora 18:00.

Asociaţia Ceramics Now are plăcerea de a vă invita la expoziţia de grup a echipei revistei Ceramics Now. Cu această ocazie, curajoşii membrii ai echipei vor expune pentru prima oară împreună lucrări de ceramică şi sticlă, alături de un invitat special, umplând cu mare atenţie spaţiul expoziţional al Galeriei Europe din Braşov. Cei şase expozanţi, suporteri ai creşterii vizibilităţii artei ceramice contemporane în România, au fost aduşi laolaltă de către Vasi Hîrdo, editor fondator al Ceramics Now Magazine.

Artişti expozanţi: Andra Baban, Vasi Hîrdo, Alexandra Mureşan, Cora Pojaru, Anca Sânpetrean, Bogdan Teodorescu.
Curator: Vasi Hîrdo

Pliantul expoziţiei poate fi descărcat gratuit de aici: www.ceramicsnow.org/teamexpo

După succesul primelor două ediţii ale Ceramics Now Exhibition organizate la Cluj-Napoca (Fabrica de Pensule) şi Bucureşti (Galeria Galateea), această expoziţie prefaţează a treia ediţie a expoziţiei internaţionale de ceramică contemporană ce va avea loc la sfârşitul anului în Bucureşti.

Revista Ceramics Now este o publicaţie trimestrială comprehensivă (online şi print) de ceramică contemporană. Fiind prima de acest gen din România (fondată în anul 2011 şi editată în limba engleză), aceasta celebrează domeniul creativ al ceramicii prin interviuri, articole, şi prezentări cu ceramişti consacraţi, dar şi cu artişti emergenţi. Este distribuită în mai multe ţări printr-o reţea de librării, galerii, muzee şi instituţii.

Galeria Europe este administrată de către Uniunea Artiştilor Plastici din România – Filiala Braşov, şi este situată pe Strada Mureşenilor 1. Este deschisă publicului de Luni până Sâmbătă între orele 12-19 pm. Expoziţia poate fi vizitată şi Duminică, 2 Septembrie, între orele 12-19 pm.

Expoziţie organizată de Asociaţia Ceramics Now şi Uniunea Artiştilor Plastici din România – Filiala Braşov.
Evenimentul pe Facebook: www.facebook.com/events/411350282246049/

Andra Baban este proaspăt absolventă a studiilor Masterale la Universitatea de Artă şi Design (UAD), Cluj-Napoca. De-a lungul anilor de studiu a folosit adesea ca şi punct de pornire bidimensionalul, transformând suprafaţa plană cum ar fi desene de copii, fotografii cu frânturi urbane sau fotografii vechi în expresii volumetrice şi reformulându-le în acest proces pentru a le reda o viaţă nouă.

Vasi Hîrdo este editor al revistei Ceramics Now, curator al Ceramics Now Exhibition şi coordonator al primei ediţii Cluj International Biennale of Ceramics (Cluj-Napoca, Octombrie 2013). Este student în anul 1 la secţia Istoria Artei a Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca.

Alexandra Mureşan este proaspăt absolventă a UAD Cluj-Napoca, secţia Sticlă. Lucrarea ei de licenţă, intitulată „Panta rhei”, este o incursiune în domeniul sticlei contemporane ce trimite privitorul către un univers al transformării.

Cora Pojaru este o artistă tânără ce lucrează în ceramică, grafică şi pictură, dar deseori combină toate aceste medii artistice pentru a face artă urbană. Este studentă în anul 1 la secţia Ceramică a UAD Cluj-Napoca.

Anca Sânpetrean este studentă în anul 3 la secţia Ceramică a UAD Cluj-Napoca. Fiind foarte răbdătoare, crează adesea ansamble miniaturale ce au calităţi narative.

Bogdan Teodorescu a absolvit UAD Cluj-Napoca în 2003 la secţia Ceramică-Sticlă-Metal. În prezent lucrează în mai multe medii precum pictura, desenul, video şi fotografia, dintre care, un loc particular îl ocupă ceramica, mai mult în sensul de obiect, general spus, volum, bricolaj. Caracterul general al lucrărilor sale, indiferent de natură, este colajul, adică recontextualizarea şi alăturarea arbitrară a materialelor deseori opuse.
Mai mult pe www.ceramicsnow.org
SURSA: www.ceramicsnow.org

Cosmin Frunteş – Expoziţia E574

Galeria Europe U.A.P. /  Braşov / str. Mureşenilor nr. 1 / 16.0730.07.2012

Această prezentare necesită JavaScript.

Despre experiment, despre hrană, despre „Eu”-ri, despre modificări genetice, despre oameni, despre pământ, despre câmp, depre flori, despre culturi, despre vegetaţie, despre apă, despre foc, despre aer, despre artă, despre timp, despre cenuşă, despre poluare, despre omul nou, despre context, despre relaţie, despre ignoranţă, despre acţiuni, despre artist…
Aflaţi mai multe despre Cosmin Frunteş aici.

Dialogul artelor la Salon pe Balcon

Timp de trei zile, începând din 1 iunie până pe 3 iunie, 42 de plasticieni au invitat publicul iubitor de artă la o plimbare culturală pe logiile interioare de la etaj ale Muzeului de Artă din Cluj. Scopul acţiunii a fost cel de a „deschide” atelierele plasticienilor în faţa celor care doresc să cunoască mediul artistic clujean. „Salon pe Balcon” este un proiect de început care îşi propune să contribuie la inițierea unei forme contemporane de dialog între societate, artiștii ei și operele lor. Expoziţia colectivă de artă contemporană a fost iniţiată de artiştii Vasile Gheorghiţă, Ioana Antoniu, Elian, Lucia Lobonţ, Radu Pulbere, Radu Şerban, Ovidiu Tarţa, membri ai Filialei din Cluj a Uniunii Artiştilor Plastici din România.
Mai mult despre eveniment aici.

Această prezentare necesită JavaScript.

În urma acestui proiect artistic am stat de vorbă cu trei dintre iniţiatorii evenimentului:

Lucia Lobonţ: Ideia „Salonului” aparţine domnului Vasile Gheorghiţă. El a venit cu propunerea de a face un târg de artă. Nu am putut realiza acel proiect aşa cum a fost conceput iniţial. Prin indermediul acestei expoziţii încercăm să demarăm o acţiune experimantală. În momentul de faţă nu avem o galerie pentru expoziţii, ci doar un spaţiu ticsit cu lucrări. Am hotărât să facem o expoziţie nonconvenţională, o expoziţie în care oamenii să vină, să ne cunoscă, să ne cunoaştem noi între noi şi, nu în ultimul rând, să vindem lucrări. Domnul director Călin Stegerean ne-a propus această perioadă pentru expoziţie, 1, 2 şi 3 iunie, o perioadă care vine imediat după „Zilele Clujului” şi care continuă cu momentul de început al TIFF-ului. Expoziţia se integrează în programul muzeului care are proiecţii de filme, concerte şi alte manifestări culturale. Este o expoziţie în care fiecare artist se prezintă aşa cum vrea el. Dealtfel, arta din Cluj, aşa cum reiese din această expoziţie, o pot numi una tânără, spontană şi cu artişti dornici de a participa în cadrul evenimentelor culturale majore. Mai mult, evenimentul contribuie la cunoaşterea de către public a mediului artistic clujean şi în urma întâlnirii noastre vom şti unde să ne căutăm unii pe alţii.

Radu Pulbere: Acţiunea la care suntem prezenţi este modalitatea noastră la care am apelat pentru a încerca să deblocăm starea în care se afundă prezenţa artei în oraş. Folosim unul din puţinele spaţii care a rămas destinat artelor şi pe care ne bazăm în activitatea noastră. Într-un fel, lucrările sunt expuse în interiorul Muzeului de Artă şi, în acelaşi timp, investighează un spaţiu nou, unul nonconvenţional, aflat în exteriorul sălilor obişnuite. Acţiunea are scopul de a face posibilă o întâlnire între grupurile de colegi, artişti şi public. Am profitat de manifestarea majoră care este TIFF. Ne bucură faptul că ne putem întâlni şi avem ocazia de a discuta între noi în cadrul acestui proiect pilot. Este o încercare de a vedea cum funcţionează o relaţie care presupune organizare, coeziune şi promovare. Din acest punct de vedere cred că ne-am atins scopul.

Radu Şerban: Fiecare dintre noi poate vedea acestă manifestare în mod diferit. Eu văd această acţiune ca o ieşire în public, asta pentru că artiştii stau, de obicei, izolaţi în ateliere lor unde publicul pătrunde mai greu. Am ieşit în faţa publicului, în întâmpinarea lui, într-un spaţiu nonconvenţional, pe logiile muzeului destinate promenadei. Artiştii nu sunt în general comunicativi şi acest eveniment ne-a adus împreună pentru a schimba diverse idei. Fiecare plastician participă în această expoziţie cu ceea ce îl reprezintă. Nu ştiu dacă sunt lucrări vandabile. Sunt orientări diferite. Sunt lucrări ce se situează atât într-o zonă convenţională, tradiţională, dar şi lucrări experimentale. În ansamblu prezentăm domenii ale artelor care se adresează tuturor gusturilor.
(A consemnat Grigore Roibu)

Salon pe Balcon

Muzeul de Artă din Cluj-Napoca
1, 2 și 3 iunie 2012

Salon pe Balcon este o inițiativă a unui grup de artiști, membrii ai Filialei din Cluj a UAP, organizată în colaborare cu Muzeul de Artă din Cluj-Napoca.

Artistul și sensul creației contemporane au nevoie de public, de amatorii și cumpărătorii de artă ca participanți activi la modelarea perspectivei și dinamicii evoluției creației contemporane ca un ansamblu de idealuri și nevoi colective. Construcția acestei relații presupune în primul rând cunoaștere și respect reciproc într-un climat de dialog.
În condițiile restrângerii îngrijorătoare a spațiilor destinate artei contemporane și a preocupării pentru crearea de oportunități de prezentare și întâlniri ale artiștilor cu publicul din Cluj-Napoca, expoziția își propune inițierea unei alternative dinamice a prezentărilor de artă contemporană. Continuând inițiativa Atelierelor deschise, manifestarea vizează și o dimensiune socială importantă, oferind cadrul întâlnirii directe a celor interesați de artă cu artiștii și lucrări din creația lor curentă, într-un spațiu anexat muzeului și neconvențional pentru prezentarea de operă.

Cluj-Napoca este un centru artistic important şi reprezentativ pentru arta contemporană românească, în care își desfășoară activitatea de creație peste 1000 de artiști absolvenți ai universităților de artă din Cluj-Napoca, București și altor universități de artă din România, de cele mai multe ori mai cunoscuți în țară și în străinătate decât acasă în orașul lor.
Publicul are prilejul de a se întâlni cu operele unui grup de artiști și personal cu aceștia la Salon pe Balcon, într-un cadru mai puțin neutru și formal decât o expoziție convențională.

Salon pe Balcon își propune să contribuie la inițierea unei forme contemporane de dialog și relații între societate, artiștii ei și operele lor. Salon pe Balcon include dimensiunea de târg de artă, oferind oportunitatea de achiziționare de opere din creația artiștilor care expun.

Vă invităm în 1, 2 și 3 iunie, între orele 10.00 – 19.00, la o vizită și o plimbare culturală pe logiile interioare de la etaj ale Muzeului de Artă, la Salon pe Balcon. Expoziţia cuprinde lucrări de pictură, grafică, ceramică şi sculptură realizate de peste 40 de artişti clujeni.

Participanţi: Călin Anton, Ioana Antoniu, Mariana Bojan, Manuela Botiş, Teodor Botiş, Ana Călugăru, Margareta Catrinu, Emilia Chirilă, Adina Comşa, Csata Hermina, Dan Vera, Dobriban Emil, Dobriban-Lini Eniko, Diana Drăgan Chirilă, Elian, Farkas Melinda, Gheorghe Feneşan, Arina Gheorghiţă, Vasile Gheorghiţă, Simona Gocan, Mihaela Gorcea, Adrian Grecu, Komives Andor, Viorel Leschian, Lucia Lobonţ, Cristina Metea, Oniţa Mureşan, Mihai Nuţu, Palko Ernest, Felicia Predescu, Nicolae Procopan, Radu Pulbere, Gabriela Ranga, Grigore Roibu, Pepe Rota, Vasile Saraci, Doina Stici, Doina Şerban, Radu Şerban, Ovidiu Tarta, Gil Turculeţ, Natalia Udrea.

Artistul e un producător de artă în folosul comunității și din această perspectivă are legitimitatea de a solicita sprijin din partea membrilor acesteia și instituțiilor pentru a facilita accesul spre medierea unor schimbări culturale neprevăzute, care se petrec mereu în  societatea contemporană. Aceste schimbări solicită o adaptare continuă a capacității noastre de înțelegere și relaționare la orizontul și dinamica provocărilor contemporane.

Arta contemporană ca teritoriu sensibil și interesat de ansamblul evoluției problematicilor, expresiei mediilor și tehnologiilor contemporane, se află constant în avangarda modelării și interogării relației noastre cu lumea și societatea. Paradoxal, reprezentările și ipotezele artistice ne sporesc capacitatea de a cunoaște și a înțelege, ne ajută să acționăm și să gândim dintr-o perspectivă mai liberă, mai neconvențională și neuniformă.
Prin această deschidere, perspectiva artistică este una necesară iar importanța experienței artistice, realitatea și reprezentările acesteia devin fundamentale. Fără a-și aroga statutul de aspecte normative, experiențele artistice ne deschid orizontul spre un mod de percepție mai liber și contextual, creativ.

Suntem, dintr-o asemenea perspectivă, cu toții implicați și responsabili, artiști, iubitori și cumpărători de artă, de sprijinirea și promovarea unui dialog care încă nu beneficiază de nici un suport instituțional oficial în România.

Mircea Spătaru şi „Metafora Succesorală”

(200 de zile de la moarte)

Ce am descoperit eu la Mircea Spătaru…?

Seninătatea – un mod demn de a primi înfrângerea, moartea – eterna formă a supravieţuirii. Creativitatea – capacitatea de a intui forma plastica şi expresivitatea naturii.
Febrilitatea emoţiei – „randamenul” emoţional al arderii vibrante a visării.
Instinctul clar de prădător al realului – ca „animal” situat în fruntea lanţului trofic.
Velocitatea – investigaţia „torenţială” a naturii, a societăţii.
Distincţia- capacitatea de a se autoimagina ca o „zeitate” în alegoria lumii.
Talentul – echipamentul natural şi extrem de complex al simţurilor.
Îndrăzneala voivodală – umilinţa discretă cu care se lăsa colocviat de „sfetnici”.
Agilitatea – calitatea felină de a pândi şi exprima inspiraţia, creativitatea.
Spiritul raţional – anvergura filozofică a înţelegerii lumii înconjuratoare.
Onestitatea corelată cu simţul valorii.
Căldura paternală şi generozitatea dascălului.

Se purta la Bucureşti şi revenea periodic la Cluj, cu vigoarea „comisului” sadovenian prin ale cărui vene curgea un sânge de nobleţe voivodală, rânduind neobosit acea magie a spaţiului prin care centrul devine periferie, iar periferia, centru, adunând şi scăzând „puterile” după propria sa teorie a mulţimilor.

Modul subtil în care folosise ani la rândul „instalaţia de putere” a administraţiei comuniste era acum exersat cu facilitatea lucrului intuit, aflat la îndemână într-o lume dezorientată în care fronturile „se spărseseră”, iniţiativele şi ofensivele bataiste se aglomerau frenetic, interferându-se haotic şi intempestiv peste capetele derutate ale „cetaţeanului” artist. Reîntoarcerea sa la Cluj am înregistrat-o cu bucuria relaxată a reînnodării tihnite a vremurilor unei vechi „republici a artelor”. Dar aceste vremuri nu au mai venit.
Când absolvise facultatea la Cluj, închisorile comuniste erau încă înţesate de intelectualii şi burghezii vechiului regim. Spiriul proletar de partid nu îşi încheiase domnia şi teroarea, „tovăraşul” Gheorghe Gheorghiu-Dej, muncitorul ceferist de la Paşcani stătea încă mândru în „şeaua” puterii, dar mijeau zorile destinderii, timpurile „coexistenţei pasnice” între sistemele politice apărute, începea să se ridice perdeaua de fum care înecase gândirea artistă. Mijeau însă zorile primei mari bătălii artistice. „Micile sultanate” din insitututele de artă erau departe de a forma un „imperiu”, „iredenţa” se degrada treptat sub asediul internaţionalist, dar vechii maeştri, transbordaţi peste război, ezistau în deprinderile lor interbelice, semnând un pact secret cu puterea, mimând servilismul aducător de beneficii imediate.

Aceste era „momentul” noii şcoli artistice de la Cluj: Ana Lupaş şi Mircea Spătaru, trecuseră din bănci la catedre şi deveniseră „political artists”, dar nu în modul în care o făcuseră predecesorii lor. Se inaugurase „opoziţia” discretă dar vehementă, odată cu moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, se instalase spiritul ”european” al depăşirii fruntariilor naţionale. Cele dintâi succese internaţionale erau menţiunile obţinute de Spătaru la Concursul Internaţional de desen „Joan Miró” de la Barcelona (1971, 1972, 1973), participările la Bienala de Sculptură Mică de la Budapesta 1971, 1977, 1978), sau medaliile de aur şi argint obţinute de Ana Lupaş la Stuttgart (1973), Trienala de la Lodz (Polonia). Modernitatea românească începea să aibă un aer nou, occidental, apar în expoziţii noile agremente ale expresivităţii contemporane: fotografiile, filmele, desenele, textele, instalaţiile. Această „rezistenţă” artistică, oarecum „szamiszdat”, se producea paralel cu instalarea în România a noilor măsuri politico-ideologice „pentru formarea omului nou – constructor liber şi conştient al comunismului” – o barbarie ideologică recuperată de Ceauşescu de pe meleagurile Chinei lui Mao Tze Dung sau ale Coreei de Nord a lui Kim Ir Sen.

Filiala UAP „Art 90” creată la Cluj în primăvara anului 1990 s-a realizat tocmai ca o expresie a primei modernităţi artistice româneşti apărută în plin marasm politico-ideologic impus de comunism. Acum, după 20 de ani, lucrurile par să se fi schimbat. „Metafora succesorală” lăsată ca moştenire de Ana Lupaş şi Mircea Spătaru n-a mai crescut cu aceeaşi ardoare, n-a mai urmat configuraţia lăsată de primii lor părinţi. Pentru uzul istoriei măcar, această parte relevantă a trecutului imediat trebuie să se regăsească, alături de alcătuirea acelei modernităţi afirmate concomitent la Timişoara de către grupul Ştefan Bertalan, Constantin Flondor şi Doru Tulcan (Sigma I).

Un astfel de trecut nu poate avea un rol inhibant pentru tinerii care alcătuiesc componenţa de azi a filialei. Aş zice, dimpotrivă, că ne obligă! Cine sunt cei care îşi pot asuma vreo datorie? Să o facă! În felul acesta se vor respecta pe ei înşişi! (Vasile Radu, martie 2012)

În data de 10 martie 2012, ora 11.00, la Biserica „Sfânta Treime” (Cluj, str. Bisericii Ortodoxe nr. 12) va avea loc slujba de pomenire a sculptorului Mircea Corneliu Spătaru, la 6 luni de la trecerea în nefiinţă a maestrului.