Teodor Graur – Nostalgia

18 iunie – 18 septembrie 2014
tranzit. ro/ București,
Str. Gazelei nr. 44, sector 4

Dacă doriți să vizitați expoziția de la tranzit. ro/ București în perioada verii, vă rugăm să vă programați prin email la adresa: raluca.voinea@tranzit.org
Expoziția prezintă o privire transversală prin parcursul artistic al lui Teodor Graur, selectând momente, referințe, afinități care alcătuiesc o instalație creată special pentru spațiul tranzit. ro/ București. Istoria personală a artistului merge în paralel cu istoria orașului București, cea pe care încă ne-o amintim (reconstrucția din anii ’50 și demolările anilor ’80), dar și cea pe care o trăim anual, istoria orașului șantier-perpetuu, simulând și întruchipând progresul fără memorie.

În tăieturile formale ale expoziției se întâlnesc avangarda artistică cu modernismul anilor ’70, icon-urile arhitecturii cu cele ale culturii populare, designul cu meșteșugul. Secolul 20 este fundalul (asumat, revendicat, idealizat) pe care artistul își citește și recitește propriile lucrări, este cadrul în care le așează și reașează fără ca vreuna dintre configurări să fie definitivă și este resursa inepuizabilă de vechituri magice și de amintiri colective. Unul din elementele recurente – ceasul – este însă cel care ne plasează în prezent, în momentul care tocmai trece, aceasta fiind perspectiva din care întreaga expoziție este realizată.
Mai multe detalii aici

c.a.r._reloaded@artvictoria.ro

Victoria Art Center /  www.artvictoria.ro

17 iunie – 4 iulie 2014
Vernisaj: Marți, 17 iunie 2014, 19.00
Artiști: Daniel Djamo, Teodor Graur, Aurora Király, Iosif Király, Carmen Rasovszky, Gheorghe Rasovszky.

Galeria Victoria Art Center a fost invitată să participe la Contemporary Art Ruhr (C. A. R.) – Media Art Fair, în virtutea programului său axat pe promovarea artei multimedia și a artiștilor din generațiile mature și tinere deopotrivă. Actuala expoziție prezintă o parte dintre artiștii de la Essen, completată cu câteva lucrări noi ale acestora.
Dincolo de prodigioasa activitate artistică pe care a avut-o încă de la începutul anilor 1990 în cadrul grupului subREAL, Iosif Király a avut o la fel de extinsă practică artistică individuală. Fotografia, instalația, performance-ul sunt domeniile sale predilecte, iar lucrarile lui, indiferent de tehnică, investighează relația dintre percepție, timp și memorie.

Teodor Graur propune prin obiectele și instalațiile sale un fel de negaționism al modernismului, caracterizat printr-o distanțare estetică și conceptuală față de așa-zisele beneficii ale acestuia. Gheorghe Rasovszky cercetează dimensiunea provocatoare a suprarealismului și a altor avangarde postbelice la intersecția cu cea a culturii de masă.
Carmen Rasovszky practică cu egală nonșalanță new & old media, scenografia, design-ul vestimentar, videoinstalația, grafica, fotografia ludică inspirată din lumea teatrului.
Aurora Király aduce în atenție multiple aspecte existențiale, susținute de picturi, fotografii sau extrase de jurnal intim, fie dintr-o perspectivă familială, fie dintr-una referitoare la reperele artistice feminine care i-au jalonat istoriile personale.
Daniel Djamo încearcă să redefinească banalul cotidian uman prin analize conceptuale netributare niciunui reflex conservator. Fotografiile, instalațiile și lucrările sale video recuperează tipuri de oameni, situații obișnuite, stări personale, pe care le prezintă cu dezinvoltura unui fals neofit.

Oraşul văzut de generaţia ’80

Victoria Art Center
4 aprilie – 25 mai 2013

Galeria Victoria Art Center în parteneriat cu Universitatea Naţională de Arte Bucureşti vă invită joi, 4 aprilie 2013, ora 19:00 la deschiderea expoziţiei „Oraşul văzut de generaţia ’80”.

Momentul va fi marcat printr-un performance al artistului Ütő Gusztáv, intitulat Global-local 2. Pe durata expoziţiei vor fi organizate o Seară Mircea Florian, o Masă rotundă: Oraşele vizibile/ Oraşele invizibile şi o Seară de poezie optzecistă pe tema condiţiei citadine.

Artişti participanţi: Alexandru Antik, Olimpiu Bandalac, Rudolf Bone, Călin Dan, Mircea Florian, Teodor Graur, Radu Igazság, Iosif Király, Petru Lucaci, Valeriu Mladin, Alexandru Patatics, Dan Perjovschi, Romelo Pervolovici, Marilena Preda Sânc, Gheorghe Rasovszky, Mircea Stănescu, Roxana Trestioreanu, Ütő Gusztáv, Sorin Vreme
Curator: Adrian Guţă

Condiţia citadină se constituie într-un esenţial reper tematic pentru artiştii şi scriitorii generaţiei ’80, de la începuturi şi până în prezent. Dimensiunea existenţială, cea social-politică, explorările identitare din perspectivă individuală sau ţintind categorii umane diverse, sunt constante în opera optzeciştilor care s-au lansat în contextul Atelierului 35.
Contrastele şi dinamica lumii post-totalitare, ofensiva agresivă a consumerismului, integrarea în sistemele ce ţin de fenomenul globalizării, avantajele şi primejdiile acestuia, inclusiv o nouă „vârstă” a alienării, se regăsesc în arta din ultimele două decenii, a exponenţilor generaţiei ’80. Nu lipsesc nici semnele unei sinteze definibile prin conceptul de „glocalism”. Unele demersuri ţin seama de faptul că oraşul contemporan este un meeting point al high şi media (consumer) culture. Tipologia structurală a fragmentului trimite, ca şi trăsătura anterior menţionată, la universul postmodernităţii.

Artiştii cu care se „clădeşte” expoziţia de la Victoria Art Center dezvăluie cu luciditate nemiloasă realităţi urbane şi social-politice incomode, dar sunt sensibili şi la misterele, poezia şi chiar pitorescul oraşului.
Prezentul „desant” al optzeciştilor operează cu limbaje artistice subliniat consonante cu axul tematic al condiţiei citadine şi care au contribuit din plin la dinamica generaţiei respective la începuturile sale, dar şi pe parcurs: fotografie, video, computer based art, instalaţie, obiect, performance. Artiştii pentru care am optat acum (variantele de selecţie fiind mai multe) au fost invitaţi să participe cu lucrări mai recente, iar unele sunt realizate pentru această expoziţie.

Oraşul văzut de generaţia ’80 este cea mai amplă expoziţie din ultimii douăzeci de ani alcătuită numai cu exponenţi ai acesteia, după ce şi-au încheiat evoluţia în Atelier 35. Protagoniştii expoziţiei trăiesc şi lucrează în Bucureşti, Oradea, Cluj, Timişoara, Sibiu, Sfântu Gheorghe, centre majore pe harta artei tinere de acum  trei decenii, unii (şi) peste hotare, la Amsterdam sau Düsseldorf. Este o expoziţie a unor individualităţi marcante, care poartă cu sine repere ale apartenenţei la aceeaşi generaţie culturală. (Adrian Guţă)

Victoria Art Center for Contemporary Cultural Production (Calea Victoriei 12 C, Bucureşti) este un spaţiu dedicat artei contemporane, creat dintr-o iniţiativă privată pentru a veni în sprijinul artiştilor români. Centrul îşi propune stimularea şi promovarea artei româneşti contemporane şi facilitarea schimburilor culturale internaţionale. Centrul urmăreşte de asemenea crearea unui cadru pentru dialog interdisciplinar prin organizarea de dezbateri, mese rotunde, lansări de publicaţii, precum şi iniţierea unor programe educaţionale vizând dezvoltarea gustului şi apetitului pentru produsul cultural contemporan.

Parteneri media: ArtClue, ArtBank.ro, Modernism.ro, Igloo Media, Revista Arta, AgenţiadeCarte.ro, Radio România Cultural

Teodor Graur – Club Electroputere Craiova

12.10 – 12.11 2012
Club Electroputere prezintă expoziţia personală a artistului Teodor Graur.

Pentru a putea inventa instrumente conceptuale noi şi pentru a avea o percepţie mai subtilă asupra actualităţii, Teodor Graur este interesat de transformările care operează azi în câmpul social şi artistic.

Ethosul său se mişcă între două coordonate spaţio-temporale: una locală şi cotidiană, reflectată în preocuparea pentru actualitate şi una supranaţională, estică şi/ sau balcanică, manifestată în interogările de tip identitar. Suprapunerea acestor două dimensiuni dă naştere
la ceea ce el numeşte „Balkanianul”, omul din balcani, supravieţuitorul totalitarismului, adică a acelui individ care se determină faţă de Occident prin diferenţa istorică, dar şi prin
incomunicabilitatea unei experienţe prea puternic ancorată în local şi în imediat.

Se pot distinge în opera lui Teodor Graur trei etape în care aceste dimensiuni sunt prezente.
Conţinuturile sunt însă diferite, după cum realitatea la care se raportează artistul se cheamă România anilor ’80, ’90 sau 2000.
Prima etapă este cea a sumbrilor ani ’80 din comunism, în care demersul artistului are o bătaie critică la adresa miturilor politice ale perioadei. Raportarea sa faţă de realitatea comunistă nu
este însă una activ-contestatară, ci mai degrabă una detaşat-ironică. În anii ’90, preocuparea faţă de actualitate rămâne constantă, de această dată însă actualitatea este cea a tranziţiei
post-comuniste. Creaţiile din această perioadă par să fi reţinut, în mod special, aspectul dezintegrării vechilor simboluri comuniste şi nevoia de reînvestire simbolică a noii realităţi socio-politice.
Începând cu anii 2000, Teodor Graur este din ce în ce mai atent la problema identităţii sale artistice. El se află în căutarea unor noi modalităţi de exprimare, abandonând treptat formele de expresie prin imagini (pictură, fotografie sau video), devenind preocupat de construcţia de obiecte, de relaţii, de instalaţii. Modul vizual dominant devine unul apropiat de bazar, de talcioc, de piaţă, un compus temporar şi nomad de materiale şi produse de diverse
provenienţe. Reciclarea, reinterpretarea, reevaluarea sau deturnarea simbolică este o metodă, iar dispunerea ei în spaţiu, o estetică. Pentru Teodor Graur, piaţa este locul unei reorganizări a
producţiei trecute, este o structură compusă din multiple contribuţii individuale, locul în care obiectele converg, aşteptând noi utilizări. Nimic nu o poate exprima mai bine decât un hibrid
compus din materiale, resturi şi obiecte.

Arta lui Graur este în mod esenţial o artă a re-facerii. El preia gesturi, atitudini şi simboluri culturale din spaţiul est-european şi le pune într-un dialog ironic şi dezvrăjit cu arta modernă.

Expoziţia Teodor Graur face parte din programul Interstiții, un proiect cultural finanțat de Administrația Fondului Cultural Național și Fundația ERSTE.
Parteneri media: TVR Craiova, illy

Poeticile Politicului

Galeria Propaganda
Ul. Foksal 11, lok.1, Varşovia, Polonia
Perioada: 14.06.2012-28.07.2012
Vernisaj: Joi, 14 iunie 2012, orele 18.00.

Artişti: Olimpiu Bandalac, Ciprian Chirileanu, Euroartist Bucureşti, Suzana Fântânariu, Constantin Flondor, Teodor Graur, House pARTy, Iosif Király, Sorin Oncu, Christian Paraschiv, Marilena Preda Sânc, Valeriu Șchiau, Decebal Scriba, Gabi Stamate, subReal, Patricia Teodorescu.
Curatoare: Olivia Niţiş

Poeticile Politicului se concentrează asupra producţiei artistice româneşti începând cu deceniile de dinainte de Revoluţie (1970-1980), trecând prin tranziţia anilor 1990 şi continuând cu actualitatea contemporană, într-o relaţie directă cu reprezentarea / utilizarea corpului şi a altor instrumente estetice de asumare şi transmitere a unui mesaj politic. Proiectul creează o scenă pentru a înţelege legătura dintre conceptul politic şi instrumentul de reprezentare artistică în diferite contexte politice şi sociale din România, dar şi în cadrul mai larg al artei produse înainte şi după căderea Cortinei de Fier în Europa de Est. Motivele pentru asumarea sau neasumarea frontală a unui angajament politic sunt diferite şi sunt legate de limitările libertăţii de exprimare în contextul presiunii regimului politic, de găsirea unor soluţii subversive, cu risc minim, de economia mijloacelor de exprimare, sau de opţiunea personală nelimitată a fiecărui artist, detaşat de orice fel de privaţiune sau constrângere politică şi economică, sau (mai rar în context opresiv), legate de curajul de a risca în favoarea unui principiu. Dimensiunea politică a discursurilor artistice conţine o anumită poetică a reprezentării axată pe o metonimie vizuală care adesea poate fi abordată mai degrabă apolitic. Într-un anumit sens avem de-a face cu politicile apoliticului, cu precădere în privinţa identificării unei conştiinţe politice internalizată şi reflectată în opera creată ca alternativă la arta oficială înainte de 1989. Prin urmare, miza acestui proiect este încercarea de a înţelege modul în care o anumită formulă estetică poate fi identificată în relaţie cu discursul politic în producţia de artă românească înainte şi după 1990, în ce măsură putem vorbi despre o estetică specifică artei româneşti care angajează dimensiuni politice în contextul Europei comuniste şi post-comuniste. De asemenea, proiectul are scopul de a identifica mecanismele şi elementele din spatele discursului vizual de tip politic al artiştilor în diferite perioade, cum şi în ce măsură mecanismele de lucru sunt dependente sau influenţate de mecanismele de putere. (Olivia Niţiş)
Proiect realizat cu sprijinul Institutului Cultural Român din Varşovia Poetics of Politics.