Cele mai vizitate muzee ale lumii în 2011

Nu mai puțin de 8,9 milioane de turiști au vizitat anul trecut Muzeul Luvru. Potrivit datelor strânse de publicația „Art Newspaper”, muzeul parizian a înregistrat o creștere de aproape 5% față de 2010 și și-a păstrat prima poziție în topul celor mai frecventate astfel de obiective culturale. De altfel, Luvrul conduce acest clasament încă de la prima sa publicare, în 2007. Succesul său se datorează capodoperelor clasice, Mona Lisa lui Leonardo da Vinci fiind doar una dintre ele.

Pe locul al doilea s-a aflat în 2011 Muzeul Metropolitan de Artă din New York, cu peste 6 milioane de vizitatori. Următoarele trei poziții au fost ocupate de muzee londoneze: British Museum (5,8 milioane de vizitatori), National Gallery (5,2 milioane) și Tate Modern (4,8 milioane). În Top 10 se mai află National Gallery of Art (Washington DC), National Palace Museum (Taipei), Centrul Pompidou (Paris), National Museum of Korea (Seul), Musee d’Orsay (Paris), fiecare cu peste 3 milioane de vizitatori.

E o „industrie” aflată în creștere, în ciuda recesiunii globale. Asta nu trebuie să ne surprindă, susține Javier Pes, unul dintre editorii „Art Newspaper”, citat de www.bbc.co.uk: „Anul trecut, muzeele americane în special au primit lovituri puternice pe fondul crizei financiare, așa că au trebuit să recurgă la tăieri, unele dintre ele din bugetele expozițiilor”. Asta a însemnat, explică el, o întoarcere la marile colecții ale muzeelor. Muzeul Metropolitan de Artă din New York, de exemplu, a adus mulți oameni în fața creațiilor lui Picasso. „Există încă un apetit mare, iar muzeele oferă valoare mare pentru banii de bilet”, explică editorul „Art Newspaper”. (Vlad Odobescu)
SURSA: Yahoo News

Zece ani de gratuitate în muzeele britanice: o idee bună, până la urmă?

Păstrarea gratuităţii în muzeele naţionale din Marea Britanie costă statul 52,5 milioane € anual, sau aproximativ 423 milioane € în total, de la intrarea în vigoare a hotărârii, în 1999. Secretarul de stat pentru cultură, Jeremy Hunt, a făcut publice aceste cifre la aniversarea a zece ani de la introducerea accesului gratuit în muzee, anunţând că intenţionează să ofere în continuare fonduri pentru păstrarea acestui statut.

Presa britanică se întreabă cât mai poate fi păstrat accesul gratuit universal, în condiţiile în care coaliţa de la guvernare şi-a asumat obligaţia de a reduce deficitul bugetar al ţării, care a ajuns la peste 10% din produsul intern brut în 2010.

Susţinătorii accesului gratuit subliniază succesul acestei măsuri, în ceea ce priveşte numărul de vizitatori. În muzeele din toată ţara, rata de frecventare a crescut cu 51% din 2000, precum arată statisticile. Vizitatorii fac parte, în general, din clasa de mijloc, iar mulţi dintre cei din muzeele din Londra sunt turişti. Mulţi sunt de părere că aceştia îşi pot permite să plătească o sumă, la fel cum o fac pentru numeroasele expoziţii temporare, precum Leonardo la National Gallery (19 €, până în 15 februarie), Lucian Freud la National Portrait Gallery (17 €) sau Gerhard Richter la Tate Modern (15 €).  Accesul gratuit a sporit numărul de vizite, încurajând un public care ar fi fost într-altfel îndepărtat chiar de o taxă redusă de acces. Numărul de vizitatori provenind din medii dezavantajate a ajuns la 2,5% din numărul total înregistrat de British Museum şi 5% la Victoria and Albert.

Aproximativ 50 de milioane de vizitatori se bucură anual de 50 de muzee gratuite în Marea Britanie. Dintr-un calcul sumar, reiese că s-ar putea strânge 150 milioane €, dacă jumătate din aceşti vizitatori ar plăti 6 € de persoană, un buget de folos pentru directorii care se zbat să echilibreze bugetele.

Taxa de acces este improbabil să revină, pentru că există un conses în susţinerea gratuităţii, între directorii muzeelor. În anii ’90, opiniile erau împărţite, unii fiind de părere că instituţiile devin mai orientate asupra vizitatorilor, atunci când aceştia sunt consideraţi clienţi, fiind încurajate de asemenea să adopte modernizări şi un marketing mai bun.
Citiţi articolul complet în The Art Newspaper.
SURSA: Artmark

Performace-ul social al lui Weiwei

Artistul disident Ai Weiwei transformă războiul impozitelor de 2,4 milioane cu statul chinez într-un performance social.

Ultima lucrare provocatoare a artistului disident Ai Weiwei i-a fost înmânată acestuia de guvernul chinez: o factură de 2,4 milioane de dolari, pe care acesta o consideră o încercare de a-l reduce la tăcere.

Deşi zguduit după ce a petrecut aproape trei luni în detenţia poliţiei în acest an, Weiwei a transformat solicitarea într-un performance artistic: a postat documente online, a strâns împrumuturi de la susţinători şi s-a filmat cântând un cântec împotriva cenzurii.

A lăsat să intre lumină într-un sistem opac, arătând că mulţi din China împărtăşesc dorinţa sa ca guvernul să îşi asume răspunderea şi să plătească pentru abuzurile sale. Susţinătorii lui Weiwei i-au donat peste 1,3 milioane de dolari în numai două săptămâni, o parte din bani, îndoiţi sub formă de avioane sau învelind fructe, au fost aruncaţi peste poarta sa din Beijing.


Pentru Weiwei, care a realizat instalaţii în toată lumea, dar a putut să expună doar o mică parte a operei sale în China, totul este artă, până la a aduna comentarii împotriva lui din ziarul Global Times. Presa naţională refuză în mod normal să-i accepte existenţa.

În Marea Britanie, artistul chinez este cunoscut pentru performace-ul cu „seminţele de floarea soarelui”, intitulat „Sunflower Seeds” şi instalaţia de la Tate Modern care a făcut parte din seria „Unilever”, acţiune prezentată publicului între 12 octombrie 2010 şi 02 mai 2011. Seminţele de floarea soarelui alcătuituiesc milioane de lucrări mici, fiecare aparent identice, dar de fapt unice. Fiecare sămânţă a fost sculptată şi pictată în mod individual de către specialişti care muncesc în mici ateliere de lucru în oraşul chinez de Jingdezhen. Multitudinea de seminţe aflate în vastul spaţiu industrial al „Turbinelor” crează impresia unui peisaj aparent infinit.

Porţelanul folosit pentru realizarea seminţelor este asemănător în compoziţie cu cel tradiţonal chinez iar, pentru a realiza acestă instalaţie, Ai Weiwei a apelat la metodele tradiţionale de ardere, procedeu de lucru foarte apreciat în exportul porţelanurilor chineze. Seminţele de floarea soarelui ne invită să privim inscripţia „Made in China”, text gravat ce a devenit astăzi „fenomen politic de schimb cultural şi economic ”, spune Weiwei.

Acţiunea a devenit un performance social, în care sunt implicaţi foarte mulţi oameni. Chiar şi Global Times. Joacă şi ei un rol în asta”, completează artistul. „Evenimentele au generat o energie cum nu s-a mai întâmplat niciodată în istoria Chinei. Dacă vor să strivească pe cineva, în mod normal, pentru acea persoană, nu mai rămâne decât tăcerea”, conchide Ai Weiwei.
SURSA: Artdaily
Citiţi pe aceeaşi temă: Sculptorul Ai Weiwei