Dóczy Berde Amál – Selecție din operă

Cuvânt de deschidere: Dr. Lucian Nastasă Kovács, managerul Muzeului de Artă Cluj-Napoca,
Székely Sebestyén György, curatorul expoziției, directorul Galeriei Quadro

Vă invităm cu drag sâmbătă, 12 august 2017, ora 18:00 la vernisajul expoziţiei „Dóczy Berde Amál – selecție din operă”, care va avea loc la sediul Muzeului de Artă Cluj-Napoca (Palatul Bánffy, P-ța Unirii nr. 30).

Începutul carierei artistice a pictoriției Dóczy(né) Berde Amál (1886, Cățcâu – 1976, Cluj) a fost marcat de acea scrisoare pe care fetița de cinci ani a scris-o îngerului, cerându-i o pensulă pentru Crăciun. Din anul 1900 s-a păstrat o serie de studii după natură, realizate în acuarelă, care dau dovada unui talent ferm, unui colorit curajos, compunere proaspătă și observație aprofundată a realității. După obținerea unei diplome de pedagog, tânăra își continuă studii de artă în școli private la München (1913), Cluj (1915–1918, sub îndrumarea lui Ács Ferenc) și Baia Mare (unde beneficiază de corecturile lui Thorma János și Réti István).

Artista și-a deschis prima expoziție personală în anul 1913 la Aiud, unde a activat ca profesor în perioada 1919–1921. S-a măritat, născând doi băieți, însă pe lângă viața de familie, și-a construit opera artistică în mod perseverent, fiind una dintre puținele femei din prima jumătate a secolului XX care a reușit împăcarea carierei artistice cu ceea ce se considerau obligații tradiționale ale femeilor. Arta sa a fost integrată în viața de familie, pictând adesea scene de familie și folosind membrii familiei (mama, sora – scriitoarea Berde Mária, cei doi băieți) drept model.
Din 1919, participă la expozițiile colective ale artiștilor din Transilvania, expune la Salonul Oficial din București şi își prezintă regulat lucrările în expoziții personale în orașe din Transilvania, precum și la Debrețin și Budapesta.
Arta ei a fost marcată de pictura plein air băimăreană și de tradiția scenelor de gen specifică artei müncheneze. Caracterul picturii sale este determinat de riguroasele peisaje montane, portretele intime și pline de caracter realizate în cercul familial, precum și compozițiile etnografice, în care se simte deopotrivă adularea fovistă a culorii, dar și un respect documentarist față de tema dată.
În cronica expoziției ei personale care a apărut în revista Pásztortűz în anul 1922, cronicarul,care s-a semnat cu monograma B.M., o numește pe pictoriță ca fiind cel mai tânăr membru a Școlii de la Baia Mare și cea mai caracteristică reprezentantă a „pictura cromaticii înflăcărate”.

Putem afirma cu certitudine că Dóczy Berde Amál a realizat una dintre operele cele mai impunătoare ale artei transilvane a secolului XX, chiar dacă arta sa ne este cunoscută într-o proporție destul de mică și nici expoziții retrospective sau monografie nu au contribuit în ultimele decenii la o mai bună cunoaștere. Prin titlul expoziției, „selecție din operă”, recunoaștem că descoperirea operei este încă în desfășurare și unele perioade din activitatea sa de peste cinci decenii sunt aproape necunoscute. Însă, și acestea sunt suficiente să sugereze că stâm în fața picturilor unei artiste care, deja la începutul anilor 1920, și-a coagulat un univers vizual distins, și care la vârsta de optzeci de ani se exprima încă în tablouri viguroase și proaspete.

Anunțuri

Kusztos Endre 90

Proiecție de film și expoziție
Galeria Quadro
Premiera: 27 septembrie 2015, ora 19:00

Kusztos Endre 90
Evenimentul marchează cea a de-a nouăzecea zi de nașterea a graficianului și pictorului Kusztos Endre (Ghindari, 27 septembrie 1925 – Târgu Mureș, 14 februarie 2015).

Comemorăm artistul cu prezentarea filmului – portret: Moștenirea lui Kusztos Endre (2015, 50’) în regia lui Bálint Arthur, a cărui cadre au fost realizate cu ocazia ultimei vizite la Cluj al artistului (11-13 februarie a.c.), cu prilejul expoziției maestrului său, Miklóssy Gábor la Galeria Quadro.
Conform scenariului, filmarea ar fi continuat la Sovata cu vizitarea locurilor importante pentru creația lui Kusztos Endre.  Moartea subită a artistului a împiedicat acest lucru, astfel încât  locuința și gara mică din Sovata – unde a realizat multe lucrări în ultimii ani de viață – sunt evocate prin filmări de amator, din anul 2011.
În film, Székely Sebestyén György dialoghează cu artistul, după moartea acestuia, filmarea fiind completată cu aprecierile istoricului de artă asupra operei.

Dunatáj Alapítvány a fost însărcinat cu realizarea filmului, de către Magyar Művészeti Akadémia.
În completarea proiecțiilor de film, o mică expoziție este menită să prezinte arta lui Kusztos Endre. Selecția constă din lucrări în mare parte inedite, făcând partedin două grupe: pe de o parte o serie de acuarele din 1947, pe de alta parte, lucrările mature și degajate din ultimii cinci-zece ani de viață. Pietrele de hotar ale începutului și încheierii operei, accentuează consecvența și profunzimea unei concepții romantice despre viață, în centrul căreia se află natura și omul.
Cei interesați sunt așteptați la proiecții și în data de 30 septembrie și 2 octombrie de la ora 17:00. Expoziția se poate vizita până în 3 octombrie.

Diana Oțet – Semințe de gând

Galeria Quadro
(Cluj, str. Napoca, nr. 2-4, etaj I)
Vernisaj: luni, 2 martie, ora 18:00.

Diana Oțet-  Semințe de gând2 martie – 10 aprilie 2015
marți – sâmbătă: 10:00–13:00; 14:00–18:00.

Să ne gândim la acele momente când, în frig, încercam să facem pixul să scrie: îi suflam în vârf, îi răsuceam rezerva cu pastă între degete și, pe urmă, încercam să scoatem semne. Mai întâi apăreau șanțurile imprimate în hârtie, apoi liniile, cercurile, crics-cracsurile trasate deja de pasta însăși. Apariția liniei colorate era o adevărată bucurie, o mică realizare. Era începutul a ceva.

Desenele Dianei Oțet – fie decupate din caiete tematice (Coșmaruri și vise, Călătorii, Notițe și planuri, Nefericire lină), fie foi grafice mai ample – îmi amintesc de această operațiune de la care, în prima fază, nu aveam alte aşteptări decât ca pixul să scrie.
Ulterior, când instrumentul își dovedește rostul, primul semn trasat poate fi sămânța de gând care deschide o gamă largă de posibilități.
Astfel, Diana exploatează desenul în multiple ipostaze: scris, adnotare, analiză, studiu (anatomic, geometric, microscopic). Observarea și contemplarea realității imediate, ale lucrurilor, evenimentelor și ființelor apropiate duc spre interogarea mecanismelor aflate dincolo de acestea.
Observațiile grafice sunt călăuzite în zona cercetării începuturilor (ființelor, formelor), desenatorul căutând să înțeleagă acea ordine misterioasă care pare să se afle în spatele tuturor lucrurilor și viețuitoarelor.
Observatorul atent îşi pune la contribuție atât sensibilitatea, cât și spiritul de observaţie specific științelor naturii pentru a remodela în desenul său traseele devenirii și ale coagulării. Desenul devine act de cunoaștere și, ca atare, se leagă strâns de viața însăși, ba chiar se transformă într-un mod de a trăi, așa cum am învățat de la „desenatori” precum Leonardo da Vinci, Paul Klee sau Ștefan Bertalan. (Székely Sebestyén György)

Diana Oțet (1987) trăiește și lucrează la Cluj. În prezent este doctorandă la secția de grafică a Universității de Artă și Design din Cluj.

Pe Vârful Câmpului

Galeria Quadro
24 septembrie–12 octombrie 2012
Vernisaj: 24 septembrie, ora 19:00

Teodora AXENTE | Radu BĂIEŞ | BELÉNYI Szabolcs István | Gabriel BICA | KUDOR DUKA István | Laura PRAŢA | SZÉKELY–KIRÁLY Bogdan Ioan | TODOR Tamás
Curator: SZÉKELY Sebestyén György | Iniţiatorul proiectului: Vlad IFTIME
Manager de proiect: SOÓ ZÖLD Balázs

Vă invităm cu drag luni, 24 septembrie, ora 19:00, la vernisajul expoziţiei Pe Vârful Câmpului.
Veţi avea ocazia să descoperiţi lucrări din creaţia unora dintre cei mai primiţători tineri artişti clujeni.
Masteranzii şi doctoranzii Universităţii de Artă şi Design din Cluj sunt pictori cu pregătire tehnică temeinică, care abordează pictura în maniere diferite, chiar dacă activează în domeniul picturii figurative. Expoziţia prezintă lucrări realizate în tabăra de creaţie organizată împreună cu Pensiunea Cai de Vis de la Vârfu Câmpului (Lunca Siretului, judeţul Botoşani) în februarie 2012, din dorinţa de a susţine tineri creatori.
Rezultatul acestor zile de creaţie îndrumate de coordonatorul artistic Kudor Duka István este subiectul expoziţiei şi al catalogului Pe Vârful Câmpului. 7 pictori clujeni realizat de Galeria Quadro.

Vă aşteptăm cu drag!

Catalogul expoziţiei poate fi consultat în variantă electronică, pe site-ul www.galeriaquadro.ro.
Pentru mai multe informaţii în legătură cu expoziţia, vă rugăm să contactaţi personalul Galeriei Quadro:
Telefon: 0264-431-105, 0745-341-380, 0743-122-886.
E-mail:office@galeriaquadro.ro, georgiana@galeriaquadro.ro
Galeria Quadro, Cluj 400009, str. Napoca nr. 2–4, etaj I., 64
Program de vizitare: luni – vineri |11:00–14:00; 15:00 – 19:00.

Expoziţie de artă interbelică clujeană

BOEMA
Tânăra artă clujeană interbelică
Perioada: 23 mai – 1 iulie 2011.
Luni-vineri, între orele 11.00-18.00.

Galeria Quadro din Cluj-Napoca (strada Napoca, nr. 2-4, etaj I, ap. 64) vă invită la vernisajul expoziției „BOEMA: Tânăra artă clujeană interbelică”, luni, 23 mai 2011, de la ora 18:00. Expoziția va fi deschisă de istoricii de artă: Ioana Vlasiu și Székely Sebestyén György.

Expoziţia de faţă – prima care îşi propune prezentarea artei clujene interbelice – aduce în faţa publicului lucrările emblematice ale acestei generaţii, alături de câteva lucrări ale profesorilor, cei care au adus disciplina artei moderne la Cluj. Multe dintre opere sunt expuse pentru prima oară după 80 de ani, provenind din importan…te colecţii din ţară şi străinătate. Astfel, printre cele peste 60 de lucrări, se pot vedea şi Dejunul de Tasso Marchini – prezentată în expoziţia din 1933, Iréne de Fülöp Antal Andor sau Hristos pe Cruce de Eugen Gâscă – capodopere ale artei din România. În expoziţie figurează şi capodopera lui Catul Bogdan După-amiază de vară împrumutată generos de Complexul Muzeal din Arad. Pe lângă cele peste 60 de opere de artă, vor fi prezentate scrisori cu valoare documentară, fotografii şi publicaţii de epocă, menite să sugereze atmosfera culturală specifică perioadei.

BOEMA. Tânăra artă clujeană interbelică

În 1925 se înfiinţează la Cluj Şcoala de Arte Frumoase, ai cărei tineri profesori – Anastase Demian, Catul Bogdan, Aurel Ciupe şi Romul Ladea – se întorseseră de curând de la Paris. Cunoaşterea  îndeaproape a artei moderne şi entuziasmul lor încadrat în marea efervescenţă  culturală de după Unire, au permis  ca în câţiva ani -sub îndrumarea lor – să ia naştere o nouă generaţie de artişti,  iar Clujul să devină unul dintre centrele artistice de prim rang ale ţării.

Aceşti artişti – avându-l ca figură tutelară pe pictorul carismatic de origine sârbo-italiană Tasso Marchini, care moare prematur în 1936 la doar 29 de ani – s-au prezentat în 1933 cu o expoziţie colectivă şi cu deviza de „tineri ardeleni”. Momentul în care această generaţie s-a manifestat a coincis în mod nefast cu închiderea şcolii clujene şi culminarea Marii Crize.

Câţiva ani mai devreme, în 1929, o parte dintre aceşti studenţi la Arte Frumoase au încercat  închegarea unei grupări artistice. Ei s-au adunat la „sediul” – chiria de două camere  a unora dintre  ei – de pe strada Piezişă nr. 17, înfiinţând aşa-numita societate Boema.
Ce a fost Boema? Aparent era o societate în toată regula: avea preşedinte (Ghiţă Naghi), „secretar” sau „decan” (Ştefan Gomboşiu), responsabil cu aprovizionarea (Eugen Gâscă), bucătar (Ştefan Gomboşiu), Mecena (Romul Ladea). Cu toate acestea nu a reprezentat o grupare instituţională, ci semăna mai degrabă cu acel spirit ludic al curentului Dada conform căruia artiştii îşi încărcau propria viaţă transformând-o într-un spectacol autoironic, folosind formule pompoase, care mascau şi accentuau deopotrivă mizeria cotidiană. Ironia şi umorul au fost instrumentele de bază folosite de tinerii nevoiaşi pentru domolirea greutăţilor zilnice, deşi pâinea de pe masă care apare în naturile lor statice era de fapt doar o coajă, iar chiriaşii au învăţat să facă supă şi din coaja de cartofi.
Idealismul, talentul şi aspiraţiile lor au născut acea prietenie, solidaritate şi etos menite să înfrunte condiţiile grele. Dedicarea pentru arta modernă s-a împletit cu un solid cult al prieteniei, ce se poate citi în lucrările lor.
Privită printr-un filtru existenţial, în care sărăcia era compensată de o mare libertate spirituală, arta acestei generaţii va defini pentru mult timp caracteristicile acestui centru artistic regional: limbajul modernist temperat şi înclinaţia spre valorile umane şi existenţiale – un crez adesea religios al vieţii. Este şi un moment de sincronizare, în care aceste tendinţe comunicau cu necesitatea generală a artei moderne de a reinstaura imaginea şi preocuparea pentru om.

Expoziţia de faţă – prima care îşi propune prezentarea artei clujene interbelice – aduce în faţa publicului lucrările emblematice ale acestei generaţii, alături de câteva lucrări ale profesorilor, cei care au adus disciplina artei moderne la Cluj. Multe dintre opere sunt expuse pentru prima oară după 80 de ani. Astfel, printre cele peste 60 de lucrări, se pot vedea şi Dejunul de Tasso Marchini – prezentată în expoziţia din 1933 –, Iréne de Fülöp Antal Andor sau Hristos pe cruce de Eugen Gâscă, capodopere ale artei din România.
SURSA: Modernism.ro