Salonul sticlei – TRANSPARENȚE 2017

Decernarea premiilor

Filiala Arte Decorative a Uniunii Artiștilor Plastici din România are onoarea să vă invite marți, 13 iunie 2017, ora 18  la decernarea premiilor Salonului sticlei – TRANSPARENȚE 2017 –  la Galeria ORIZONT nr 23 A, București.

Curatorii expoziției: Cătălin  Hrimiuc, Lucian Butucariu

NOMINALIZĂRI:

Premiul Transparențe/Salonul Sticlei 2017
Nominalizați:
Vladimir Cioroiu
Mihai Hlihor
Ioana Stelea

Premiul special al juriului
Nominalizați:
Victor Săraru
Valeriu Semenescu
Mihai Țopescu

Premiul pentru Tineret
Nominalizați:
Alina Dobrică
Ana Maria Maioru
Gabriela Elena Velea

Premiul pentru Debut
Nominalizați:
Sorin Andronescu
Ana Bradu
Silvana Constantin
Dan Marincovici
Ștefan Szabo

Premiul Special pentru Critică și Cercetare în domeniul Artei Sticlei.
Aurelia Mocanu (critică de artă, jurnalistă, realizatoare radio).

Andrei Florian și Eugen Moritz – Noi doi

Proiect expozițional de ceramică, sticlă, fotografie, în parteneriat cu UAD și UAP Cluj.
Muzeul de Artă Ioan Sima Zalău
Vernisaj: 17 martie 2015, ora 15.00.

Andrei Florian-Eugen Moritz - Noi doi

„Noi doi” – proiect expoziţional iniţiat de artiştii Andrei Florian și Eugen Moritz, dascăli ai Universității de Artă şi Design Cluj în parteneriat cu Uniunea Artiştilor Plastici din România, Filiala din Cluj-Napoca, va fi deschisă în perioada 17 – 30 martie 2015 la Muzeul de Artă Ioan Sima Zalău.

Proiectul expoziţional „Noi doi” este iniţiat de artiştii plastici clujeni Andrei Florian şi Eugen Moritz, dascăli de 25 de ani a Universității de Artă şi Design Cluj, într-un valoros parteneriat cu Uniunea Artiştilor Plastici din România, Filiala Cluj. Apartenenţa protagoniștilor la aceste prestigioase instituţii de profil este o garanţie a nivelului artistic, al valorii abordării conceptuale şi realizării exponatelor prezentate și cu această ocazie de acest cunoscut tandem de plasticieni clujeni.

Andrei Florian

Andrei Florian

Aducerea împreună în faţa publicului din Zalău a două domenii ale artelor vizuale diferite atât prin paleta mijloacelor de exprimare cât şi prin natura radical deosebită a materialelor specifice cu care operează, respectiv obiectul din ceramică şi sticlă pe de o parte şi imaginea foto sau pictată pe de alta, este o reală provocare. Se reunesc aici tridimensionalul concret al reprezentării obiectual simbolice, realizate în ceramică şi sticlă, al obiectelor de mare fineţe, ce desconspiră prin tematică lumea simbolurilor profunde abordate de artistul ceramist Andrei Florian, cu bidimensionalul imaginilor preluate în tehnici foto-grafice, ce exprimă o rafinată opțiune artistică încărcată spiritual, parțial prelucrate în procedee digitale și reconsiderate apoi plastic prin surprinzătoare reveniri pictate, al lucrărilor pictorului și artistului fotograf Eugen Moritz.

Întâlnirea acestor specii artistice sub genericul comun Noi Doi este puternic motivată de tematicile abordate. Titlul proiectului îşi are originile în evidenta și directa colaborare peste timp a celor doi expozanți în atmosfera complexului de ateliere care îi găzduiește. Componente lingvistice precum arhetip, arhetipal, arhaic, arhitectură, arhitecturare, tip, tipar, presupunând chiar acţiunea de arhetipare, dezvăluie chiar arealul simbolic al abordărilor plastice prezente. Complicitatea a două domenii, opuse la prima vedere, evidenţiază generos la o privire mai atentă, multiplele legături şi interferenţe existente în spatele aparenţei, independent sau dincolo de vechea şi deja consacrata legătură profesională şi de prietenie a protagoniştilor proiectului.

Titlurile şi ciclurile de lucrări expuse contribuie la edificarea unei atmosfere pătrunse de un profund uman, atemporal și lipsit de vârstă, epocă, apartenenţă culturală sau geografică. Ele evocă omul şi lumea complexă şi profundă a simbolurilor sale de mare profunzime, materializate în formule concrete sau mai diafane sau adeseori chiar fluide, conforme imagistic unor memorii personale deschise şi extrem de imaginative.
Expresia transparenţei diafane a sticlei, punctată de dozata şi rafinata concreteţe a lumii obiectului tridimensional, zămislit din materii ceramice pline de o căldură definitorie, dublate de intensa lor incărcătură simbolică, contribuie la imaginea generică a universului expoziţional creat, cu valori pe care le recâştigă la rându-i, alături de imaginile a căror compoziţie precisă este subliniată de accente de culoare, dispuse cu har şi parcimonie, în câmpuri variabile ca intensitate, suprafaţă sau textură. Multitudinea dualităţilor iscate, precum: concret-nedefinit, opac-translucid, plin-gol, culoare-nonculoare, tridimensional-bidimensional, fără a fi strident sau ireconciliabil opuse, creează aici o atmosferă benefic-armonică, graţie unei relaţii bipolare de o inextricabilă complementaritate. Această stare evocă imaginea unei lumi primordiale, aproape uitate, aceea a unui spaţiu infinit presărat cu ispititoare portaluri ce trezesc ispita unor treceri de nerefuzat.

Eugen Moritz

Eugen Moritz

Se crează astfel o coexistenţă armonică între componentele acestui spaţiu, fie ele graţioase transparenţe tridimensionale sau mai concrete şi surprinzătoare suprafeţe imagistice, de mare varietate compoziţional cromatică.
Într-un astfel de spaţiu expoziţional ni se formulează cu generozitate luminoase şi calme evocări imagistice mentale, ce ne invită la o nemărginită şi activă meditaţie, ce transcende concreteţea şi platitudinea lumii cunoscute. Invadaţi de multitudinea simbolică ce plutește în aerul acestui spaţiu şi infinitatea de posibile conexiuni ce ne sunt oferite, ne autocreem şi ne transpunem apoi firesc într-o lume fascinantă, de o intimitate aproape palpabilă, pe care o putem părăsi apoi recuperaţi şi împăcaţi cu cinica şi implacabila proximitate a unui prezent ambiguu şi incertitudinile inevitabile ale viitorului.

Între tradiție și experiment: Muzeul de icoane pe sticlă din Sibiel

003Sibiel  (artavizuala21)Cu 10 ani în urmă, fiind profesor debutant, țineam un curs opțional de Pictură pe sticlă. La sfârșitul anului școlar am avut aproximativ 60 de lucrări, icoane pe sticlă, bine realizate cu elevii. Directorul școlii, Ioan Drașoveanu, alături de directoarea educativă Mariana Stoica și tâmplarul școlii s-au implicat și m-au susținut pentru a realiza o mare expoziție de icoane împreună cu elevii. Expoziția s-a mutat din holul școlii generale la Galeria de artă. A fost un succes. Nu știu câți dintre elevii mei au rămas cu ceva în urma acestui curs despre iconografie, eu, însă, am avut multe de învățat.

Muzeul de icoane pe sticlă Sibiel

Muzeul de icoane pe sticlă Sibiel

În acest week-end am trecut prin Sibiel. Aveam cunoștințe despre muzeul de Icoane pe sticlă din acest sat Transilvan, situat la 22 de km de Sibiu, dar nu mi-am făcut până acum timp să îl vizitez. Colecția muzeului este cea mai mare de acest gen din lume. Sunt expuse peste 700 de icoane pictate pe sticlă între veacurile al XVIII-lea și al XIX-lea în principalele centrele de pictură, cum ar fi, de exemplu, Nicula, Sebeș, Alba-Iulia, Mărginimea Sibiului, Făgăraș, Șcheii Brașovului sau Bucovina.

artavizuala21 se ocupă, în principal, de arta contemporană, de experimentul artistic și pluralitatea tehnicilor de investigare a vizualului. Ca absolvent al secției Ceramică-Sticlă am fost, însă, interesat de imaginile „zugrăvite” cu o emoționantă sinceritate, icoane prin care ţăranul român îşi exprimă concepţiile de viaţă. Icoanele pe sticlă nu țin doar de tradiție și nu sunt doar un obiect de cult protector, ci un document plastic ce reflectă lumea spirituală a satului românesc. Am scris despre tehnicile și metodele făuririi unei icoane în Sentimentul teologic al frumuseţii și, Andrei Rosetti, în Din bucătăria unui atelier de iconografie…

Biserica Sfânta Treime din Sibiel

Biserica Sfânta Treime din Sibiel

Dar, să revin, la mica noastră călătorie în timp. Satul Sibiel are ceva aparte încă din momentul în care te apropii, este comunitatea în care „ieși din timp și istorie și intrii în timpul și istoria devenite eternitate” (Ioan Alexandru – Prefața Sibiel, Sibiu, 1979).

Părintelei Zosim Oancea

Părintele Zosim Oancea

Muzeul se află în curtea bisericii Sfânta Treime din Sibiel, construitǎ din 1765 ca biserică unită. Lăcașul a fost pictat între anii 1774 și 1775 de meșterii zugravi Stan și Iacob. Pictura, înnegrită de fumul lumânărilor, a fost acoperită cu 5 straturi de var. Fresca a fost readusǎ la luminǎ între anii 1964 – 1965 de preotul Zosim Oancea (arestat în 1948 datorită convingerilor sale, condamnat la zece ani de închisoare și eliberat în 1957), la sosirea sa în Sibiel. Cu un naos unic, cu nișe semicirculare și fresce care împreunǎ cu motivele biblice și liturgice în stil bizantin preiau motive occidentale baroce, biserica din Sibiel este, astǎzi, monument istoric național.

Biserica Sfânta Treime din Sibiel (interior)

Biserica Sfânta Treime din Sibiel (interior)

Constituită cu începere din anul 1969, operǎ a pǎrintelui Zosim Oancea şi a comunitǎţii din Sibiel, bucurându-se de susţinerea unor instituţii şi donatori privaţi români şi strǎini, colecţia muzeului prezintǎ cei mai importanţi pictori de icoane. Fuziunea tradiţiilor orientale cu tehnicile occidentale și cele tradițional românești transformă icoanele din primele decenii ale secolului al XVIII-lea într-un gen al artei cu un farmec particular.

002Sibiel  (artavizuala21)

004Sibiel (artavizuala21)Perspectiva lipsește, caligrafia desenului trădează facilitate de meșter și personajele biblice poartă, de cele mai multe ori, straie tradițional românești. Această preponderență zonală a anumitor sfinți, precum sfântul Ilie care gonește peste nori într-o căruță trasă de armăsari pentru a aduce prosperitate regiunilor agricole, mi se pare un un gen pictural fascinant. Pentru țărani, pictatul icoanelor nu reprezenta, ca în centrele specializate din Austria și Boemia, de unde tehnicile acestui meșteșug bizantin au fost importate în Transilvania, o ocupație principală. Icoanele pe sticlă transilvănene au avut o soartă ciudată: au fost iubite de țărani și disprețuite de orășeni. Abea din secolul al XX-lea s-a modificat optica estetică asupra picturii, așa zis „naive”, pe sticlă. Cei ce au înțeles această artă au fost puțini.

Sibiel (artavizuala21)Pǎrintele Zosim Oancea este cel căruia îi datorǎm acest extraordinar muzeu care merită vizitat. Colecția face o incursiune în istoria picturii țărănăști pe sticlă, o pictură care stă la baza inspirației Salonului Independendenților din 1886 și a manifestului cubist a lui Pablo Picasso din 1907. (Grigore Roibu)

Expoziție Licență / Master

Galeria Orizont
Vernisaj: luni, 30 iunie, ora 18.00

expo master orizont

Uniunea Artiştilor Plastici din România şi Universitatea Naţională de Arte Bucureşti, Facultatea de Arte Decorative şi Design vă invită la Expoziţia de Licenţă/Master a Departamentelor Arte Textile – Design Textil și Ceramică – Sticlă -Metal, eveniment ce se va desfășura la Galeria Orizont în perioada 30 iunie – 11 iulie 2014.

Prezintă rectorul Universităţii Naţionale de Arte Bucureşti – Prof. univ. dr. Cătălin Bălescu.

Salonul sticlei 2014

Galeria Simeza / 14 – 25 mai 2014

salonul sticlei 2014 poster

Uniunea Artiştilor Plastici din România, Filiala Arte Decorative Bucureşti vă aşteaptă la „Salonul Sticlei 2014”. Expoziţia va fi deschisă în perioada 14 – 25 mai 2014, la Galeria Simeza din Bucureşti. Participă artişti sticlari din capitală şi din ţară.

Vernisajul va avea loc în data de 14 mai, ora 18.00.