De vorbă cu Ştefan Câlţia

Muzeul de Artă Cluj-Napoca

Sub genericul „De vorbă cu Ştefan Câlţia” vă invităm sâmbătă, 26 aprilie 2014, ora 17.00 la prezentarea cărţii „I II III IV V VI VII poveşti cu Ştefan Câlţia” în ambianţa expunerii lucrării monumentale „Lumea ca teatru” a artistului. Evenimentul îşi propune să instituie un dialog între public şi Ştefan Câlţia, la care va participa ca invitat Adrian Papahagi, alături de Matei Câlţia, Alexandra Mihali, curatori ai expoziţiei şi Călin Stegerean, director al Muzeului de Artă Cluj-Napoca.

Ştefan Câlţia (n. 1942) este unul dintre cei mai importanţi artişti români contemporani. Lucrările sale sunt prezente în expoziţii din ţară şi străinătate, făcând parte din numeroase colecţii publice şi private din lume. Muzeul de Artă Cluj-Napoca oferă ocazia singulară de a cunoaşte una din cele mai importante 10 lucrări ale artistului Ştefan Câlţia, tripticul de mari dimensiuni „Lumea ca teatru”, care aparţine din anul 1998 unui colecţionar din Olanda.
Tripticul prezintă una din temele sale majore purtând cu sine personaje şi poveşti ce se regăsesc şi în alte lucrări din repertoriul artistului. Începută în anul 1987, pornind de la poezia „Glossa” de Mihai Eminescu, lucrarea este o reflexie vizuală a lumii din acea epocă. Într-un cortegiu de personaje şi suprapuneri de planuri, artistul Ştefan Câlţia ne conduce către întrebari precum: Cine e regizorul? Cine sunt actorii? Cine joaca şi cine e jucat?
Lucrarea va fi expusă la Muzeul de Artă Cluj-Napoca în perioada 25-27 aprilie a.c.
Tripticul „Lumea ca teatru” ajunge la Cluj-Napoca însoţit de lansarea cărţii „I II III IV V VI VII poveşti cu Ştefan Câlţia”, carte ce documentează parcursul expoziţional iniţiat de curatorul Matei Câlţia împreună cu opt tineri curatori, absolvenţi şi masteranzi ai Universitaţii Naţionale de Arte Bucureşti. Cartea surprinde şapte expoziţii, cu şapte lucrări de mari dimensiuni ale artistului Ştefan Câlţia şi tot atâtea conferinţe ale unor personalităţi ale vieţii culturale româneşti, precum Horia-Roman Patapievici, Nicolae Sabău sau Dan C. Mihăilescu.

Evenimentul de la Muzeul de Artă Cluj-Napoca este continuarea unui itinerariu expoziţional care a început cu expoziţia şi lansarea de carte de la Baia Mare, îngrijită de Mara Florean, director general şi Alexandra Mihali curator la Muzeul de Artă Florean (22 martie – 6 aprilie 2014). Călătoria tripticului şi a cărţii a continuat la Galeria Arcade 24 din Bistriţa în prezenţa criticului de artă Oliv Mircea (8 – 22 aprilie 2014) şi îşi va continua povestea în cadrul Festivalului Internaţional de Teatru din Sibiu (6 – 15 iunie 2014).

Ce este Istoria Conceptuală. Definiţii, interpretări, naraţiuni

Muzeul de Artă Timişoara, în colaborare cu Centrul de Studii Avansate în Istorie Timişoara şi Universitatea de Vest Timişoara vă invită vineri, 1 noiembrie 2013, de la ora 10.00, în Sala Baroc a Muzeului de Artă Timişoara (MArT) din Piaţa Unirii nr.1, la dezbaterea internaţională pe tema „Ce este Istoria Conceptuală. Definiţii, interpretări, naraţiuni”.

Vor participa Javier Fernandez Sebastian, Victor Neumann, Adrian Cioroianu şi Sorin Antohi. Moderatorul dezbaterii este Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă Timişoara.

Cu această ocazie, vor fi prezentate publicului câteva lucrări de pictură inedite, ale maestrului Ştefan Câlţia, din colecţia Dr. Ina Cosoroabă. Microexpoziţia prefaţează ampla expoziţie retrospectivă dedicată de artist Timişoarei, pe care MArT o va organiza şi găzdui în cursul anului 2014.

 Prefaţă la ampla retrospectivă personală programată pentru anul 2014 şi dedicată Timişoarei

Artist complex şi novator, format la şcoala de artă a Timişoarei sub coordonarea lui Iulius Podlipny şi la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti sub îndrumarea lui Corneliu Baba, maestrul Ştefan Câlţia are rar întîlnita capacitate de a transmite mesaje despre realitatea lumii înconjurătoare, fără a picta realitatea. Precizia desenului, rigoarea şi tehnicile tradiţionale de reprezentare a obiectelor şi personajelor, precum şi virtuozitatea în mînuirea culorilor au însoţit permanent demersul creator al artistului. Pictura lui Câlţia e o combinaţie între vechi şi nou, dar mai ales o reinterpretare a vechilor teme cu mijloacele artistice de astăzi. În cazul său avem de-a face cu unul dintre fascinantele mesaje plastice, respectiv cu o relaţie liberă între universul artistului si mediul înconjurător. De unde, absenţa dogmatismului, a simbolurilor fixe şi a obsesiilor esenţialiste. Miturile, arhetipurile şi ritualizarea imaginarelor origini ale omenirii – trăsături ale medievalităţii – sînt lăsate în seama idealiştilor  incurabili. În schimb, cum ar fi gîndit Ionesco, e valorificată şansa de a amplifica în mod radical grotescul şi caricatura pînă în locul unde începe tragicul. Urmărind tablourile lui Câlţia ai impresia că nu găseşti nici începutul şi nici sfîrşitul lucrurilor. Descoperi însă drama umană, căutările şi rătăcirile labirintice ale fiinţei umane, metamorfozele ei fizice şi spirituale. Tablourile lui Câlţia stimulează imaginaţia privitorului, dar invită şi la o meditaţie asupra destinului omenesc. Andreas Heider – unul dintre criticii de artă ce a observat contradicţiile şi originalitatea acestei opere – spunea că personajele jumătate oameni şi jumătate animale din tablourile lui Câlţia nu dau întotdeauna impresia că sînt serioase, aşa cum, în realitate, ele sînt. Artistul trimite către tenebros şi absurd, către mascarade părînd a explica tragedia globală a omenirii prinsă într-un imens păienjeniş autoconstruit din care nu are scăpare. Libertatea lui Câlţia este vizibilă peste tot. Parcă dintr-un colţ al fiecărui tablou zărim chipul artistului zîmbind ironic şi îngăduitor după ce şi-a formulat mesajul ambiguu. Fără interpretare este imposibil să înţelegem fabulosul şi absurdul acestei arte. Victor Neumann