Spectacolul SubPământ / Muzeu în mişcare

Turneu în oraşele industriale din judeţul Hunedoara

Echipa proiectului Teatrul SubPământ. Valea Jiului după 1989 vă invită la spectacolul „SubPământ”cu reprezentaţii în judeţul Hunedoara:

17 octombrie – Teatrul de Artă din Deva, orele 20.00
18 octombrie – Casa de Cultură, Hațeg – orele 18.00
19 octombrie – Casa de Cultură, Brad – orele 18.00
20 octombrie – Clubul Copiilor, Petrila – orele 14.30
21 octombrie – Casa de Cultură, Baru Mare – orele 17.00

Teatrul SubPământ. Valea Jiului după 1989 este un proiect de observaţie şi analiză a existenţei cotidiene a unor comunităţi afectate decisiv de schimbările politice şi sociale care au avut loc începînd cu anii ’90. Proiectul îşi propune să documenteze situaţia economică, viaţa şi munca minerilor în post-socialism.
Teatrul SubPământ este un proiect de reconstrucţie performativă a poveştilor-document care fundamentează istoria comunităţilor din Valea Jiului, aflate la limita dintre supravieţuire, migraţie, dispariţie şi posibilă reconstrucţie.

Perioada post-1989 a transformat fundamental configurația comunităților din Valea Jiului, atât la nivelul relațiilor de viață socială, de muncă și de putere, cât și la nivelul raporturilor interpersonale. Aceste comunități s-au redefinit din perspectiva noilor structuri socio-politice care au adus în Valea Jiului închiderea treptată sau reducerea activității celor mai multe mine, disponibilizări, privatizarea și delapidarea principalelor fabrici din zonă, incursiuni repetate și manipulate ale minerilor spre București. Rata șomajului a crescut, oportunitățile de angajare s-au dovedit din ce în ce mai precare, situația economică, calitatea vieții și stima de sine a locuitorilor, în special a muncitorilor, au scăzut constant. Imaginea locuitorilor și a zonei a fost deteriorată decisiv odată cu așa-numitele „mineriade”,care au generat o dublă percepție negativă.

Spectacolul „SubPământ” are la bază o cercetare în Valea Jiului, coordonată de Mihaela Michailov (dramaturg), Vlad Petri (fotograf), David Schwartz (regizor). Cercetarea a avut mai multe direcţii – ateliere, discuţii libere şi interviuri cu mineri, soţii de miner, cu pensionari şi copii, cu paznici de mină, lideri de sindicat, oameni care trăiesc din furtul de cărbune.
„Sub Pământ” este un spectacol-arhivă de poveşti-mărturii ale unor comunităţi pe cale de dispariţie. Spectacolul îşi propune revalorizarea poveştilor, a problemelor şi culturii unor categorii sociale deseori ignorate în teatrul românesc de după 1989: comunităţile muncitoreşti.
Spectacolul face parte din proiectul Sub Pământ – Muzeu în mişcare, în cadrul căruia spectacolul este jucat în teatre şi case de cultură din patru zone industriale din Transilvania, afectate decisiv de schimbările post-1989 (Baia Mare, Hunedoara, Roşia Montana, Valea Jiului).
După fiecare reprezentaţie, are loc o discuţie cu publicul, ca parte integrantă a spectacolului.
La toate reprezentaţiile spectacolului intrarea este gratuită.

Echipa proiectului:
Alice Monica Marinescu, Katia Pascariu, Alexandru Potocean, Andrei Şerban, Bobo Burlăcianu, Adrian Cristea, Vlad Petri, Ana Colţatu, Ştefania Ferchedău, Cătălin Rulea
Coordonatori: Mihaela Michailov şi David Schwartz.
Parteneri: Asociaţia Alburnus Maior, Dianei 4, Teatrul de Artă Deva, Teatrul Municipal Baia Mare, Clubul Copiilor Petrila.

Contact:
Mihaela Michailov +40722682349, mihaela_michailov@yahoo.com
David Schwartz +40724353559, davey_schwartz@yahoo.com
Mai multe informaţii pe: www.teatrusubpamant.wordpress.com

mânia.Ro

Pamfletul unui cabaret politic

Singura stare de libertate care ni se mai permite azi, e cea politică; or, paroxismul unei libertăţi politizate e tocmai sclavia.

Prin inversarea aparent banală a literelor ce compun numele statului-mamă, România, devenită, astfel, „mânia.Ro”, se lasă o puternică amprentă asupra conştiinței naţionale, iar asta nu face decât să contureze şi să evidențieze o denunțare, redată printr-un adevăr general valabil – starea de spirit actuală și aspirația la schimbare; o revoluție prin evoluție.

Da, instigăm!

Pornind de la ideea că un spectacol nu ar trebui să-i cauzeze spectatorului o identificare emoțională cu personajele, ci, mai degrabă, să provoace o reflectare rațională asupra sinelui și o viziune critică asupra actului scenic, am pus la punct un proiect de „scuturare a României”, menit să provoace o revoltă împotriva batjocurii la care suntem supuşi, şi pe care, din păcate, o acceptăm. O facem prin spectacol, având, totuşi, în vedere faptul că experiența emoției printr-un catharsis climatic ar putea lăsa publicul satisfăcut. Nu ne dorim asta. În schimb, ne dorim ca publicul să adopte o perspectivă critică, spre o identificare a exploatării și nedreptății sociale, și pornind de la teatru, să fie instigat să producă o schimbare în lumea exterioară. Realitatea spectatorului, ca şi cea a spectacolului, este, deasemenea, construită şi, prin urmare, modificabilă.

Apelând la unul din cele mai importante principii a lui Brecht, ceea ce el numea Verfremdungseffekt – efectul de distanțare – , încurajăm spectatorul să mediteze, printr-un detașament critic, asupra dilemelor morale ce îi sunt prezentate, cu accent pe rațiune și obiectivitate, și nu pe emoție.
În ordine ca publicul să fie critic și intelectual implicat în spectacol distanțarea este necesară, iar publicul detașat. În această idee, spectacolul mânia.Ro nu e unul „culinar”, ci un apel la rațiune.

Prin adresarea directă a actorului spre public, precum şi prin muzica live (clape, chitară şi trompetă) integrată în spectacol, vrem să amintim publicului că suntem aici cu toţii, încă vii, şi că ne zbatem în direcţia greşită, că ne autodistrugem, dacă nu ne adunăm să producem o schimbare împreună. Trecând de la subiecte strâns legate de communism, politică sau dragoste, nu facem decât să subliniem 66 de ani de conştiinţă naţională, de suferinţă, de minciună, de dorinţă de schimbare, niciodată concretizată în nimic.
Tindem, aşadar, să explorăm forma teatrală ca un forum pentru idei politice și crearea unei estetici critice, o revitalizare pentru un nou uz social – un teatru ca experiment colectiv, radical diferit față de teatrul ca expresie sau experiență, un teatru epic, politic, o confruntare – un teatru-documentar.

Omul portretizat pe scenă e la fel de semnificativ precum o funcție socială. În acest context, centrală e, nu relația cu el însuși, nici relația lui cu Dumnezeu, ci relația lui cu societatea. Atunci când apare, statutul lui social apare împreună cu el. Conflictele lui morale, spirituale și sexuale sunt conflicte cu societatea. (Alina Frâncu)
mânia.Ro

După texte de Mihnea Blidariu
Scenariul: Alina Frâncu
Regia: Simina Zan
Cu: Paul Socol
Muzica live: Mihnea Blidariu, Andrei Puiu