Faţetele Hiperconectivităţii

Galeria Galateea
11.02 – 05.03. 2015

Expun: Regina Alfery/ Michael Schreiber, Bianca Boeroiu, Gabriel Brojboiu, Lucia Lobonț, Romana Mateiaș, Adela Bonaț Mărculescu, Adrian Moise, Alexandra Mureșan, Ileana Oancea, Aniela Ovadiuc, Anca Sânpetrean, Oana Maria Stoica.
Curatori: Raluca Băloiu și Simona Antoniu.

Miercuri, 11.02.2015, ora 19.00, performance de Alex Buescu, scenografie Dear Sender, video Andreea Gheorghieș (http://vimeo.com/119123095).

Expoziţia „Faţetele Hiperconectivităţii” face parte dintr-un amplu program curatorial de artă vizuală, iniţiat de Asociaţia Many Colors ȋn anul 2012 și realizat ȋn parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici din Romȃnia. Ediţia din acest an urmărește extinderea platformei de comunicare artistică ȋn plan local și internaţional, facilitȃnd schimbul de idei dintre artiști și publicul larg.

Mijloacele media ne invadează spațiul personal, atunci când le utilizăm în exces. Rețelele de socializare ca facebook-ul sau twitter-ul iau în stăpânire spațiul real. Tipul de mesaj diseminat prin aceste mijloace este creat după modelul oralității interpersonale. Oralitatea virtuală creează un sistem de comunicare fără mesaj, care nu impune un tip de reflecție, doar mecanisme de reacție imediate. Consecințele acestui tip de comunicare sunt transformarea gesturilor și a reacțiilor în stereotipuri. Oare își poate stăpâni omul contemporan toate acele manifestări care-l scot din firesc, degenerându-l, depersonalizându-l?

Prin tematica aleasă ne propunem să aflăm ce provocări vizuale creează hiperconectivitatea ca mijloc de comunicare prin intermediul unui sistem tehnologic artificial.

Termenul “hiperconectivitate” s-a născut din studiile canadienilor Anabel Quan-Haase și Barry Wellman asupra comunicării mediate de multiplele mijloace de comunicare (de rețelele de socializare, de telefon, precum și de alte servicii de acest gen). Raluca Băloiu

EGO//4

Galeria Orizont
(Bucureşti, Bd. Nicolae Bălcescu, nr. 23 A)

11 – 24 octombrie 2013
Vernisaj: 11 Octombrie 2013, ora 18:00.

Artiștii expozanți sunt: Simona Antoniu (sculptură), Petronela Berlea (pictură), Mirela Iordache (pictură), Irinel Moldoveanu (sculptură).
Curator – Mirela Iordache.
În deschidere va prezenta criticul de artă – Raluca Băloiu.

Mirela Iordache – Furia galbenă

„Patru artiști din generația tânără problematizează imaginea corpului printr-un tip de discurs conceptual, autoreferențial. Mirela Iordache și Petronela Berlea mizează pe o reprezentare hiperrealistă, în straturi fragmentare; iar Simona Antoniu și Irinel Moldoveanu scot în evidență procesele psihologice și sociale existente în societatea de consum”.

Mirela Iordache – Fragment dintr-o lume

Mirela Iordache recurge la fragmentaritate pentru a aduce în atenția privitorului memoria afectivă a propriului corp.

Petronela Berlea

Petronela Berlea pune accentul pe studiul senzualității și delicateței feminine, într-un univers împovărat de melancolie. Imaginile acromatice compun în fragmente, degradarea corpului uman.

Simona Antoniu – Gând

Simona Antoniu aduce în discuție o lume iluzorie, creată de societatea de consum. Îndepărtat de autenticitate, noul sistem își impune propriul „adevăr” și aduce cu sine un altul, în care lumea este reinterpretată, iar informația este revalorizată ca marfă.

Irinel Moldoveanu – Perdea

Irinel Moldoveanu pune accentul pe fluctuația permanentă de imagini, specifică societății consumiste. Corpul atrofiat devine marionetă într-un sistem de control și constrângeri urbane, profesionale, birocratice. (Raluca Băloiu)

Between ceramics & technology

Galeria Galateea
12.09 – 28.09 2013

Joi, 12 septembrie 2013, ora 18.00, la galeria Galateea va fi vernisată expoziția Between ceramics & technology, în cadrul EBienale, bienala Festivalului George Enescu.
Expun: Simona Antoniu, Ion Cojocaru, Miruna Coman, Bianca Dezsi, Mihaela Giura, Alexandra Mureșan, Tudor Păsat, Aniela Ovadiuc.
Curator: Raluca Băloiu

Tributar tematicii ediției din acest an a bienalei, discursul plastic îmbină noile media cu ceramica, interogând teme apăsătoare ale societății contemporane: comunicarea, mesajul și subiectivitatea percepției, într-o eră a tehnologiei.
Selecția de la galeria Galateea – instalații cinetice, printuri digitale pe porțelan și scurtmetraje – activează interacțiunea dintre ceramică și noile tehnologii, invitând privitorul să participe activ la aflarea unor noi chei de citire.
Raluca Băloiu, manager galeria Galateea

The Wall / Galeria Orizont

Expoziţie de artă contemporană
12 – 27 iulie 2013

The Wall, expoziţie internaţională de artă contemporană desfăşurată în cadrul proiectului
Human Evolution/Involution.

Artisti: Adela Bonaţ, Adrian Moise, Alberto Mariani( Italia), Andrei Berindan, Aniela Ovadiuc, Georgiana Cozma, Irinel Moldoveanu, Marcel Scutaru, Maria Pop Timaru, Mirela Iordache, Simona Antoniu, Yasemin Ylimaz (Germania).
Curator: Simona Antoniu
Prezintǎ: Raluca Băloiu

Într-o eră tehnologizată, imaginea ecranată a individului, îl pune pe acesta în imposibilitatea percepției, autocunoașterii, autoevaluării. Omul nu vede dincolo de sine, ci se privește doar pe sine, fără a se vedea. Vederea implică un act de conștientizare, receptare, asimilare; privirea permite doar o ecranare.

Absența arhetipului, deconstrucția imaginii referențiale duce la înstrăinare, alienare, demitizare. Human involution se manifestă în lipsa unor repere, pe un teren arid, în care tehnologia deține supremația imaginii. Lumea actuală se raportează doar la imagine, într-o nefireascǎ iconolatrie. Excesul de imagine, de frumos artificial, de tabloid, transformă omul într-un surogat – și aici invit cititorul să vadă cele două instalații ale lui Irinel Moldoveanu și Adrian Moise. Imaginea mediatică uniformizează, depersonalizează, omul devine astfel un număr, un cod de bare, un produs așa cum vedem în instalațiile Georgianei Cozma. Corpul captiv este subliniat de prezența virulentă a grilajului și de sintagma postmodernistă a corpului văzut ca fragment.
Angrenarea în cotidian transformă individul într-un simplu mecanism, lipsit de gândire, simțire, trăire. Fluxul vieții cotidiene ne duce la martirizare fără asimilarea realității – vezi sculptura Mariei Pop Timaru. Când însă, realitatea mercantilă intersectează un spațiu metafizic, este accentuată însingurarea, înstrăinarea, alienarea. Alăturări bizare de obiecte și acțiuni inopinate, compun pânzele lui Andrei Berindan.
Deconstrucția și demitizarea imaginii are în contrapartidă, discursul dezvoltării personale prin raportarea la spiritual, cultural, religios – Human evolution.

Restabilirea relației pe verticală (cu divinitatea), în schimbul celei pe orizontală (cu falșii idoli) este urmărită de Simona Antoniu și Marcel Scutaru în cele două compoziții minimaliste. Reinstaurarea unui astfel de raport atrage după sine și raportarea la un model absolut. Dacă Simona tratează într-un spirit ludic toată compoziția, Marcel se îndreaptă mai mult către ideea de imagine arhetipală, spre kenoza imaginii.
Reîntoarcerea la firesc prin contopirea cu natura o regăsim în lucrarea Anielei Ovadiuc. Într-un teluric metafizic, artista imaginează o relaționare între persoană și mediu, acesta din urmă semnalându-și prezența prin amprentarea la modul literal. Tipul de relație, dintre personaj și spațiu, o întâlnim și în sculptura minimalistă a italianului Alberto Mariani. Personajele sale minuscule, nedefinite, depersonalizate, poziționate pe socluri masive, supradimensionate, se află într-un proces de o gravitate contemplativă a vieții.
Granița dintre interior (individ) și exterior (mediu) este „persoana”, așa cum o înfățișează Adela Bonaț în lucrările sale cu sevă conceptuală.
Receptarea și redarea emoțiilor o regăsim în pânzele hiperrealiste ale Mirelei Iordache. Chiar dacă este un discret și fin observator fără a acuza actul de furie și încordare, exhibarea membrelor și fragmentaritatea corpului trădează o anume intoleranță a acestor manifestări.
Melancolia și exuberanța diferitelor trăiri se descifrează în lucrarea video a nemțoaicei Yasemin Ylimaz (Germania).

Artiștii invitați în expunere au ca numitor comun imaginea pe care o clădesc în funcție de una dintre cele două direcții menționate, și în jurul căreia problemtizează/ironizează, construiesc/deconstruiesc, mitizează/demitizează. (Raluca Băloiu)

Toţi oamenii preşedintelui

Galeria Simeza
10 – 22 martie 2013

Marţi, 12 martie 2013, ora 18.00, va avea loc la Galeria Simeza (din Bucureşti), vernisajul expoziţiei de pictură, grafică, sculptură şi obiect, „Toţi oamenii preşedintelui”.
Expun: Simona Antoniu, Andrei Berindan, Simion Buia, Matei Crişan, Győri Kinga, Mirela Iordache, Alina Manole, Elisabeth Ochsenfeld, Cosmin Petru Paulescu, Corina Sârbu, Florin Şuţu, Mihai Ungureanu, Florentina Voichi.

Proiectul „Toţi oamenii preşedintelui” nu are legătură cu politica şi implicit, cu nici un conducător de stat din România ori din altă ţară, nici cu vreo perioadă istorică anume. Rolul principal este jucat pe „scena simezei” de oameni (i pe care curatorul i-a numit doar în contextul de faţă, ai preşedintelui), ridicaţi la rang de subiect în cadrul unei expoziţii internaţionale.

Portretul este departe de a-şi fi epuizat ipostazele de rostire artistică în secolul al XXI-lea. Subordonat aproape în întregime noului val figurativ, acesta a fost abordat în pictura ultimelor decenii ca temă şcolară, pretext de introspecţie, sau, în cazul autoportretului, ca manifestare a vanităţii artistului. Ceea ce se întâmplă din punct de vedere vizual în expoziţia „cu oameni” de la Simeza şi în ce măsură aparţin aceştia preşedintelui, nu poate fi povestit în cuvinte; trebuie văzut.
Curator, coordonator de proiect, Mihai Plămădeală