Silviu Oravitzan – Iscălitură pe lumină

Expoziție de pictură și sculptură

Galeria Horeb, Cluj-Napoca
Vernisaj: 27.03. 2014, ora 18.00.

Silviu Oravitzan- Iscalitura pe luminaJoi seara, la ora 18.00, Galeria Horeb (Cluj-Napoca, Str. Tarnavelor nr. 4) vă invită la deschiderea expoziției intitulată „Iscălitură pe lumină” un eveniment special de Paști semnat de artistul Silviu Oravitzan. Artistul este cunoscut în Cluj prin lucrarea iconostasului de la Biserica „Schimbarea la față”.

Invitat pentru deschiderea expoziției este teologul Radu Preda. Curator Florin Gherasim.
Expoziția de pictură și sculptură are 30 de lucrări care ilustrează tema Crucii și a Luminii, invitând publicul să parcurgă drumul de la Moarte la Înviere.

Expoziția poate fi vizitată de publicul larg până pe data de 4 mai 2014. Programul galeriei este de marți până vineri între orele 11.00 și 16.00 și duminica între 10.00 și 13.00.

Anniversaire

Salon de artă și design
Prima ediție

Galeria de artă contemporană și design Galateca
30 noiembrie 2013 – 11 ianuarie 2014

ANNIVERSAIRE_Salon-de-arta-si-design

Vineri, 6 ianuarie, orele 19:30 Galateca celebrează 1 an de expoziții și evenimente dedicate artei  contemporane și designului printr-un eveniment dedicat. Între 30 noiembrie 2013 și 11 ianuarie 2014 Galateca  îmbină într-un mod creativ mai multe tipuri de artă și design, de la gravuri, pictură în guașă și ulei, desene, sculpturi, până la design de obiect într-un salon de artă contemporană și design „Anniversaire”. Conceptul original transformă spațiul galeriei într-o casă, în care obiectele de artă și cele de design se întâlnesc și se pun în valoare reciproc. Astfel, lucrări ale unor renumiți artiști contemporani, precum Mircea Roman, Aurel Tar, Simon Henwood, Predrag Popara, Mircea Nechita, Vlad Tenu vor intra într-un dialog imaginativ cu obiecte de design de la branduri recunoscute (Muuto, Ango, Pols Potten sau Leitmotiv), într-un scenografie originală.

În completarea salonului, Galateca continuă seria camerelor de autor cu trei nume reprezentative pentru arta românească contemporană: Daniela Făiniș, Marian Zidaru și Silviu Oravitzan.

Galeria Galateca în luna decembrie anunță mai multe evenimente asociate salonului. Astfel, pentru iubitorii de modă și de design am pregătit 3 weekend-uri speciale în care se va  lansa noua colecție de la Seletti și colecțiile capsula UnaCaLuna sau Le petit indigent. „Anniversaire”, primul salon de artă contemporană și design creat de Galateca, este un nou concept foarte dinamic și sugestiv, ce se dorește să devină o tradiție în care obiectele de artă și design se pun în valoare reciproc.
Galeria Galateca este o galerie de artă aplicată. Un proiect în evoluție, a cărui rădăcină s-a ancorat în tradiția spațiului gazdă: Biblioteca Centrală Universitară Carol I. A plecat de la carte și a ajuns la c’arte. A pornit de la cuvântul tipărit și dorește să ajungă la cele mai noi forme de comunicare în artă.

Silviu Oravitzan

Muzeul Ţăranului Român şi Palatul Mogoşoaia

Silviu OravitzanMuzeul Național al Țăranului Român, Centrul Cultural Palatele Brâncovenești și Muzeul de Artă din Timișoara organizează vernisajele expoziției Oravitzan în zilele de joi, 16 mai 2013, ora 18,  la Muzeul Țăranului Român, și duminică, 19 mai 2013, ora 18,  la Centrul Cultural Palatele Brâncovenești.

Expoziția de la Muzeul Național al Țăranului Român va fi deschisă din 17 mai până în 23 iunie 2013, de marți până duminică, între orele 10 și 18, în sălile Irina Nicolau, Oaspeți și Foaier.

Silviu Oravitzan - invitatie

Expoziția de la  Palatul Mogoșoaia poate fi vizitată din 20 mai până în 30 iunie 2013, de marți până duminică, între orele 10 și 18, în sala Holul cu mozaic.

De la semn la SEMNificaţii

Duminică, 11 martie 2012, la Centrul Cultural „Palatele Brâncoveneşti”  Mogoşoaia a avut loc vernisajul expoziţiei SEMNificaţii. Artiştii expozanţi sînt, în ordine alfabetică: Onisim Colta, Sorin Dumitrescu, Marin Gherasim, Silviu Oravitzan şi Dan Palade, iar curator este Doina Mândru. Prin asocierea enunţată, dimensiune şi lucrări expuse este vorba despre unul dintre cele mai importante evenimente din sfera vizualului din ultimii ani. Expoziţia va fi deschisă pînă pe 15 mai 2012.

Legătura cu sacrul ocupă locul principal în creaţia lui Onisim Colta. Formele sale discoidale sugerează ciclicitatea, reverberaţia, perfecţiunea, consonanţa. Elementele morfologice, folosirea constantă a obiectului ready made sau ieşirea în volum sînt soluţii purtătoare de mesaj, alese într-un proces de sinteză intelectuală. Temele ţin de cosmogonie, cuvînt, numerologie, onomastică, de forme geometrice simbolice, în fapt, de capacitatea acestora de a include şi a fi incluse în alte forme.

O discuţie despre lucrările lui Sorin Dumitrescu din anii ’70, expuse cu această ocazie la Mogoşoaia şi aduse dintr-o colecţie particulară din Viena, nu poate porni decît de la hipersemn. Forţa acestora este atît de măiastru direcţionată încît lumina pare că radiază dinspre artefact spre exterior. Formele propuse, aşezate riguros în plan, tind să depăşească inerţia şi să ocupe întreg spaţiul, nu doar al galeriei, ci al întregii lumi, în curs de constituire. Privitorul are sentimentul că devine parte a unui „strop din lumina creată în ziua dintîi”, pentru a face referinţă la versul lui Lucian Blaga din Lumina.

Marin Gherasim este un veritabil restaurator, nu atît al imaginii, cît al valorii simbolice a acesteia. Din anumite puncte de vedere, Gherasim a fost şi a rămas întotdeauna un expresionist, dincolo de discreţia acordurilor tonale constituite în marcă a picturii sale. Se vorbeşte despre dimensiunea bizantinistă, dar, credem noi, poziţionarea în context teologic şi în general în orice sistem de comunicare transmisibil verbal trebuie disociată de imagini care, indiferent din ce raţiuni au fost create şi cu cîtă evlavie, au dreptul să existe dincolo de ceea ce le atribuim noi, creator sau receptori. Se poate vorbi însă despre transcendenţa operei prin care se recomandă maestrul absidelor.

Silviu Oravitzan propune un lexic de forme şi de simboluri constituite în dogmă artistică, care se suprapune în mare măsură peste cea creştină. Lumina, crucea, cercul şi centrul sînt, deopotrivă, semne grafice şi legături cu sacrul. Semnatarul introduce în discurs două posibile chei de lectură. Prima derivată din verdictul dat de judecătorul White în procesul intentat lui Brâncuşi, vizavi de Măiastrele sale, considerate de vameşii americani „import mascat de metal“, pe motiv că nu seamănă cu păsările adevărate. Cuvîntul artistului este deasupra celui al terţilor. Al doilea aspect ţine de viaţa şi independenţa de conţinut a formelor şi este o referire la lucrarea prof. W.J.T. Mitchell, What Do Pictures Want?. În expoziţia SEMNificaţii ne întîlnim totuşi cu artistul, nu cu teologul Oravitzan.

Dan Palade abordează problema sacrului de pe poziţii hieratice, geometrice şi minimaliste. Prezent în expoziţie cu lucrări din recenta serie a „cărţii de muncă”, realizate pe suporturi de tablă, lemn ori pînză, artistul continuă temele dezvoltate în ultimul deceniu, ale orizontalei, odihnei, transfigurării. Naturile statice industriale sînt reduse la chintesenţă pînă în punctul în care fragmentul de cisternă ori de baraj poate fi recunoscut de privitorul nespecialist, dar, în acelaşi timp, rămîn valabile relaţionarea formelor cu pătratele lui Malevici sau cu liniile frînte ale lui Klee; aceasta este marea inovaţie a lui Palade.

Din punctul de vedere al semnatarului, legăturile cu sacrul nu au fost niciodată întrerupte, ci mai degrabă ruptura este declamată periodic prin diverse platforme culturale. Respingerea transcendenţei reprezintă, de fapt, substituirea modelelor viabile cu unele simpliste, lejere, confortabile.
(Mihai Plămădeală)
Citiţi articolul integral pe Observator Cultural
Despre această expoziţie a scris criticul de artă Mihai Plămădeală, în Observator cultural nr. 616, 15-21 martie 2012.
Vedeţi şi SEMNificaţii

SEMNificaţii

Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti

Duminică, 11 martie 2012, ora 16.00, Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti invită publicul la o incitantă expoziţie despre semn şi reconstrucţie arhetipală în viziunea a cinci remarcabili artişti contemporani. Pe multilple căi Sorin Dumitrescu, Marin Gherasim şi Silviu Oravitzan (şi nu erau singurii) porneau, la jumătatea anilor ’70, pe urmele lui Mircea Eliade ori Petre Ţuţea, sau însoţindu-l pe Nichita Stănescu, la redefinirea relaţiei artistului cu sacrul ca o căutare a centrului, dar şi ca o nevoie de descifrare a temeiurilor lumii şi, implicit, ale artei. Demersul lor avea, în ciuda cenzurii, un larg şi profund ecou în toate mediile artistice. Teatrul lui Marin Sorescu, muzica lui Tiberiu Olah sau ceramica lui Costantin Bulat ţinteau celeaşi esenţe.

Peste decenii, Onisim Colta şi Dan Palade vor continua demersul intelectual şi etic, în egală măsură, dar în spiritul unui discipolat liber, redefinind arhetipurile, fiecare în felul şi cu mijloacele sale. Astfel, Palade va dezvolta o fertilă reconsiderare a profanului care devăluie – în chiar sfera peisajului industrial – nebănuite valenţe emoţionale în care materia picturală converteşte metafizic subiectul.
Curatorul Doina Mândru a invitat criticul Mihai Plămădeală să prezinte acest eveniment care se desfăşoară la parterul şi în cuhnia palatului Mogoşoaia.