O Teofanie în piatră și duh. Să reînviem Schitul românesc de la Iordan

La inițiativa artistei Silvia Radu,
Uniunea Artiștilor Plastici din România organizezază o expoziție cu caracter caritabil pentru refacereaSchitului românesc de la Iordan.

În perioada 19 – 23 mai 2017, Institutul Cultural Român va găzdui, la sediul din Aleea Alexandru, lucrările unor artiști importanți, dorind astfel să ofere sprijin proiectului demarat de U.A.P.

Vernisajul va avea loc vineri, 19 mai 2017, ora 16.00, în prezența cunoscutului istoric și critic de artă, Doina Mândru.

Reprezentanța Patriarhiei Române la Locurile Sfinte – Ierusalim a demarat o campanie de strângere de fonduri pentru proiectul de la Iordan. Artista Silvia Radu dorește să facă cunoscut acest proiect tuturor celor care iubesc Țara Sfântă, reușind să implice artiști din toată țara, dispuși să își ofere lucrările pentru această cauză.

Artiștii ale căror lucrări se regăsesc în acest proiect sunt:

Dacian Andoni, Gheorghe I. Anghel, Ion Anghel, Jeno Bartos, Zamfira Bârzu, Ilie Boca, Ciprian Bodea, Mihai Bojin, Dan Covatăru, Gheorghe Caruțiu, Florin Ciubotaru, Cosma Dumitru, Dan Gherman, Dimitrie Grigoraș, Valeriu Gonceariuc, Constantin Flondor, Irina Florescu, Cosmin Frunteș, George Hristea, Gheorghe Iacob, Viorica Iacob, Anca Irinciuc, Felicia Ionescu, Lucian Liciu, Nicoleta Liciu Grivincea, Petru Lucaci, Viorel Marginean, Olga Morarescu Marginean, Manuel Mănăstireanu, George Mircea, Mircea Roman, Alexandru Papuc, Horea Paștina, Sandu Păsat, Dragos Pătrașcu, Ștefan Pristavu, Carmen Poenaru, Florica Prevenda, Dionis Pușcuță, Silvia Radu, Eugen Raportoru, Andrei Rosetti, Constantin Rusu, Neculai Păduraru, Mihai Sârbulescu, Sorin Scurtulescu, Ioana Șetran, Silvia Tiperciuc, Constantin Tofan, Vasile Tolan, Daniela Țurcanu, Bogdan Vlăduță, Beti Vervega, Gheorghe Zărnescu.

Cu gândul la Paul..

„Cu gândul la Paul…” este un eveniment dedicat maestrului Paul Gherasim. Vernisajul are loc marți, 6 decembrie, ora 19.00, la Galeria Romană.

În fiecare an, în preajma marilor Sărbători creștine, respectiv Paștile și Nașterea Domnului, maestrul Paul Gherasim se îngrijea ca iubitorii artei să primească o bucurie: organiza o expoziție în care se regăsea iubirea – a sa și a artiștilor din Grupul Prolog – pentru Dumnezeu. Anul acesta, în vară, Paul Gherasim a plecat la Domnul.

Paul Gherasim a fost mentor spiritual pentru mulți semeni. Nu și-a făcut o profesie din acest har al său, ci vorbea cui avea plăcerea să-l asculte.  A fost și îndrumător pentru colegi de breaslă. Nu i-a „învățat”, ci i-a făcut  „să vadă”. Pentru că „atunci când faci școală văzând, îți dai seama de neputința ta. Și văzând cât ești de neputincios, te smerești”. Arta lui Paul Gherasim este ca o declarație de smerenie. Paul    Gherasim a simțit că arta din România are nevoie de această smerenie. Așa s-a născut Grupul Prolog.

Cu iubire, dor și prietenie, 28 de pictori care l-au cunoscut pe Paul Gherasim, care l-au admirat, l-au   iubit, i-au împărtășit viziunea și gândurile, au stat în preajma lui și s-au îmbogățit sufletește, vor expune la Galeria Romană „Cu gândul la Paul…”.

O expoziție care își propune să dăruiască bucurie iubitorilor de artă, acum, în preajma Sărbătorii Nașterii Domnului, așa cum făcea maestrul Paul Gherasim.
Pe data de 6 decembrie, odată cu vernisarea expoziției dedicată maestrului Paul Gherasim, şi în deschiderea căreia va vorbi dl. Vladimir Bulat, critic de artă,  va fi lansat și volumul „Murmurul poeziei”, carte îngrijită de domnul Paul Gherasim şi Marius Pandele,  apărută la editura Predania, cu sprijinul fundaţiei “Catena pentru Artă”.

Expoziția este deschisă până pe 21 ianuarie 2017, iar programul de vizitare este:
Luni-vineri: 10:00-18:00.
Sâmbătă: 10:00-15:00.
la Galeria Romană, Bd. Lascăr Catargiu nr.1, Bucureşti. (Piaţa Romană).

Prietenii maestrului: Constantin Flondor, Horea Paștina, Ion Grigorescu, Christian Paraschiv, Matei Lăzărescu,  Mihai Sârbulescu, Valentin Scărlătescu, Diet Sayler, Gheorghe Iacob, Viorica Iacob, Silvia Radu, Ariana Nicodim, Andrei Rosetti, Alexandru Antonescu, Dinu Ritivoi, Dinu Săvescu, Ștefan Sevastre, Dragoș Alexandru, Militza Sion, Bogdan Vlăduță, Cristian Dițoiu, Valeriu Paladi, Ruxandra Grigorescu, Teodor Zbârnea, Dan Mohanu, Ilinca Angelescu, Adela Petrescu, Marius Pandele.

Revista ARTA nr.11

Comunicat de presă

Consecventă cu programul ei inițial de a scana tematici de interes stringent pentru actualitatea artistică, ARTA abordează acum zona feminismelor din câmpul vizual românesc, est-european și parțial occidental. Vorbim de feminisme la plural pentru că, după feminismul combativ și angajat politic al anilor 1970, ceea ce a urmat a fost o desfășurare din ce în ce mai diversificată și mai nuanțată a unei multitudini de dezbateri sociale, culturale, regionale, post-coloniale și naționale în interiorul problematicii centrale legate de gen și de politici sexuale a feminismului paradigmatic.

În dosarul coordonat de criticul de artă și curatorul Olivia Nițiș, un prim set de texte dezbat aspectele teoretice ale evoluției curentelor feministe în lumea anglo-saxonă, de unde feminismul a plecat, și în lumea central-est-europeană în care ne situăm noi. Urmează o serie de texte care recuperează istoria foarte recentă și nu foarte consistentă cantitativ dar substanțială ideatic-vizual a atitudinilor feministe din arta românească a ultimilor 20 de ani. În fine, o secțiune finală a dosarului pune în lumină evoluții foarte recente și alternative la mainstreamul feminist, care au în vedere poziționările queer, ecologiste, cotidianiste și de stânga ale tinerei generații. În restul revistei, sunt deasemenea prezentate cîteva plasticiene românce reprezentative sau simptomatice sau starea cîmpului vizual de la noi: Wanda Mihuleac, Silvia Radu, Șerbana Drăgoescu, Florica Prevenda, Laura Covaci, Ioana Ciocan, Marina Albu, Veda Popovici.

Fără să fie exhaustiv, acest număr din ARTA intenționează să dea pulsul unui fenomen cultural și artistic ce devine din ce în ce mai vizibil în România. După un număr pionier al revistei Artelier din 1999/2000 dedicat aceluiași subiect, după expozițiile cu subiect feminist din 2013, numărul 11 din ARTA confirmă la 15 ani distanță vitalitatea unui domeniu de reflecție care, fără să fie central în dezbaterile de idei locale, a contribuit mult la rafinarea umană și estetică a sensibilității noastre actuale și la integrarea producției vizuale românești într-un context internațional mai larg.

Revista costă 25 de lei și se poate achiziționa de la librăriile Cărturești și Humanitas din toată țara și de la sediul UAP din București (persoană de contact Lili Mititelu).

ARTA nr. 11

Comunicat de presăConsecventă cu programul ei inițial de a scana tematici de interes stringent pentru actualitatea artistică, ARTA abordează acum zona feminismelor din câmpul vizual românesc, est-european și parțial occidental. Vorbim de feminisme la plural pentru că, după feminismul combativ și angajat politic al anilor 1970, ceea ce a urmat a fost o desfășurare din ce în ce mai diversificată și mai nuanțată a unei multitudini de dezbateri sociale, culturale, regionale, post-coloniale și naționale în interiorul problematicii centrale legate de gen și de politici sexuale a feminismului paradigmatic.

În dosarul coordonat de criticul de artă și curatorul Olivia Nițiș, un prim set de texte dezbat aspectele teoretice ale evoluției curentelor feministe în lumea anglo-saxonă, de unde feminismul a plecat, și în lumea central-est-europeană în care ne situăm noi. Urmează o serie de texte care recuperează istoria foarte recentă și nu foarte consistentă cantitativ dar substanțială ideatic-vizual a atitudinilor feministe din arta românească a ultimilor 20 de ani. În fine, o secțiune finală a dosarului pune în lumină evoluții foarte recente și alternative la mainstreamul feminist, care au în vedere poziționările queer, ecologiste, cotidianiste și de stânga ale tinerei generații. În restul revistei, sunt deasemenea prezentate cîteva plasticiene românce reprezentative sau simptomatice sau starea cîmpului vizual de la noi: Wanda Mihuleac, Silvia Radu, Șerbana Drăgoescu, Florica Prevenda, Laura Covaci, Ioana Ciocan, Marina Albu, Veda Popovici.

Fără să fie exhaustiv, acest număr din ARTA intenționează să dea pulsul unui fenomen cultural și artistic ce devine din ce în ce mai vizibil în România. După un număr pionier al revistei Artelier din 1999/2000 dedicat aceluiași subiect, după expozițiile cu subiect feminist din 2013, numărul 11 din ARTA confirmă la 15 ani distanță vitalitatea unui domeniu de reflecție care, fără să fie central în dezbaterile de idei locale, a contribuit mult la rafinarea umană și estetică a sensibilității noastre actuale și la integrarea producției vizuale românești într-un context internațional mai larg.

Revista costă 25 de lei și se poate achiziționa de la librăriile Cărturești și Humanitas din toată țara și de la sediul UAP din București (persoană de contact Lili Mititelu).

Silvia Radu – Grădina cu îngeri

Expoziţie retrospectivă

Palatul Mogoşoaia

Expoziţia cunoscutei artiste Silvia Radu, sculptor şi pictor de mare talent, cuprinde peisaje inedite din Vama Veche datând din anii ’80-’90, numeroase sculpturi în porţelan, bronz, gips, icoane în argint şi bronz, toate întruchipări ale bucuriei artistei de a se împărtăşi din frumuseţea spirituală a lumii.

„Cu decenii în urmă, artista modela chipuri serene, peplumuri suav învolburate şi le colora puternic în roşu sau albastru, asemeni marmorelor chryselephantine din vechime; acum topeşte planurile bronzului în calmul unei lumini iradiante, de sursă incertă, mai mult lăuntrică. Peste gipsurile albe, îngeri cu chipuri prieteneşti şi aripi imense, suplinind trupul, pensula intervine fulgurant adăugând palpitul strălucitor al culorii ca expresie a luminii din care se împărtăşesc imaterialele făpturi. Curajul artistei, sinceritatea ca şi siguranţa gestului sunt la cote maxime în aceste intempestive şi atât de personale întruchipări ale bucuriei.

Silvia Radu a avut mereu darul să o trăiască şi curajul să o împărtăşească, şi prin sculptura sa, surprinzând, de fiecare dată, prin prospeţimea expresiei. Regăsim acest viguros aplomb al expresiei plastice în picturile executate în ulei, guaşe sau acuarele înfăţişând marea la Vama Veche, flori sau peisaje din colinele valahe. În ele nu primează, cum ne-am aştepta, tactilitatea, volumul, materialitatea, ci tocmai culoarea, vibraţia ei în lumină, tuşa alertă. Mânuită cu fervoare şi supleţe, tuşa ei construieşte planurile largi ale imaginii, defineşte sumar detaliile, alcătuind o ţesătură de culoare, un desen în sine, vibrant, suprapus planului ori figurii.
Poate că bogăţia acestei picturi derivă din chiar obişnuinţa sculptorului care modelează adăugând detalii, dar cum ansamblul este bine stăpânit, sigur ne aflăm în faţa unui pictor deplin iar explicaţia fervorii este chiar bucuria de a se împărtăşi prin culoare din frumuseţea deplin spirituală a lumii. A o revela curajos, într-un context  tot mai confuz în valori şi mai superficial în expresie, rămâne o probă de înaltă conştiinţă şi măiestrie artistic”. (Doina Mândru)

Silvia Radu s-a născut în satul Pătroaia, jud. Dâmboviţa pe data de 30 iunie 1935. Este absolventă, în 1960, a Institutului de Arte Plastice „N. Grigorescu” Bucureşti. A avut numeroase expoziţii atât în ţară, cât şi peste hotare. A expus la Bienala de la Veneţia în 1979, a avut o amplă retrospectivă la Sala Dalles din Bucureşti, în 1989, iar în 1998 participă la expoziţia de la Muzeul Mucsarnok din Budapesta, organizată de Sorin Dumitrescu. În 2003 a expus la Muzeul de Artă din Cluj, împreună cu soţul ei, Vasile Gorduz, iar în 2006 la Muzeul de Artă din Constanţa. În 2010 are expoziţie personală la Academia de Studii Economice din Bucureşti, iar în 2011, împreună cu Vasile Gorduz, expune la Muzeul de Artă din Chişinău.
Printre lucrările monumentale ale artistei Silvia Radu pot fi amintite – „Legenda Meşterului Manole” din Parcul Herăstrău, Bucureşti, Statuia Sfântului Gheorghe din Piaţa Sfântul Gheorghe din Timişoara, Statuia comemorativă pentru eroii neamului din satul Potlogeni.Este deţinătoare a numeroase premii şi distincţii. În anul 2003 obţine, împreună cu Vasile Gorduz, Premiul Prometheus, Opera Omnia, oferit de Fundaţia Anonimul.

Expoziţia poate fi vizitată până pe data de 24 iulie 2013.