KRoma

Salonul Artelor din  Baia Mare
12-21 septembrie 2012.

Consiliul Judeţean Maramureş, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare, vă invită miercuri, 12 septembrie, orele 13.00 la vernisajul expoziţiei de pictură a grupului „KRoma”, care va avea loc în Salonul Artelor (b-dul Independenţei nr. 4b) Baia Mare.
Expun: Marek Batorski, Cristian Ruţă-Fulger, Alina Szczepanek, Serge Vasilendiuc, Lech Wolski.

Ideea înfiinţării unui grup de artişti-colegi, cunoscuţi, prieteni mă frământa de mai multă vreme. Intenţia a fost de a reuni în jurul său persoane apropiate, cordiale cu care mă întâlneam, conversam, cu care călătoream, discutam despre artă, cu care m-am împrietenit. Ale căror concepţii şi viziuni asupra artei să-mi fie apropiate. Apropierea este esenţială în relaţiile interumane, este constructivă, creatoare. Cu atât mai mult, dacă foloseşti acelaşi limbaj, cel al ochiului (formei) şi al sufletului (culorii). Dacă simţi la fel.
Iniţial au fost discuţiile despre artă, uneori înflăcărate, cu mai vârstnicul decât mine Lech Wolski, pe înserate, la un pahar de vin roşu în sudul Italiei. Pe Marek Batorski l-am cunoscut la început, curând după stabilirea mea la Cracovia. Ne-a apropiat jazz-ul. Apoi l-am cunoscut prin ceea ce creează ca plastician, ca muzician. L-am cunoscut ca om. Reflectam totodată asupra înfiinţării împreună a unui grup artistic. M-am gândit şi asupra originilor mele. Nu cu mult timp în urmă, am aflat că la Cracovia s-au stabilit doi artişti-compatrioţi: Cristian Ruţă-Fulger şi Alina Szczepanek, nume anterior Şomândroiu. Împreună cu Cristian am realizat o expoziţie comună în urmă cu doi ani. Lucrările Alinei le văzusem într-o expoziţie personală cu puţin timp înainte. Lech şi Marek, Cristian şi Alina, şi eu care îi cunoşteam pe ei toţi… M-am gândit: ce ar fi dacă am forma un grup? Astfel a fost schiţat conceptul, care a dat contur viitorului grup. Am vorbit cu fiecare în parte, invitându-i să se alăture iniţiativei. Prin urmare din ideea întemeierii unui grup cracovian s-a ajuns la înfiinţarea unui grup internaţional; polono-român. L-am numit, nu fără motiv, „KRoma”.

De ce KRoma? „KRoma” e o denumire, o deviză. Este un acronim ce derivă din Cracovia [pol. Kraków] şi România. Grupul s-a constituit la Cracovia din artişti polonezi şi din artişti români stabiliţi în Polonia. Ce simbolizează? Expresia KRoma provine de la grecescul χρωμα [khroma] şi înseamnă culoare. KRoma este un grup de persoane pe care în ciuda deosebirilor de viziune existenţială, de educaţie, de tradiţie şi frontiere, în pofida diferenţelor de vârstă şi origine îi leagă pasiunea comună de a se exprima. Cu ajutorul raţiunii şi al inimii. Ochiului şi sufletului. Formei şi culorii. Fiecare dintre noi e diferit, are personalitatea sa, caracterul său specific. Suntem cinci individualităţi, iar aceste trăsături nu ne dezbină, ci ne completează. Fiecare dintre noi, ca şi creator este postmodernist, în sensul larg al cuvântului. Nu ne sunt străine înţelesurile sale. Şi acest lucru ne uneşte. Aşadar KRoma înseamnă postmodernism. KRoma e pâinea noastră cotidiană cu un strop de vin roşu. E catalizatorul ideilor. Liantul nostru. Datorită acestui fapt ne-am cunoscut, existăm, creăm şi expunem cu numele „KRoma”.

În diferite culturi şi tradiţii acest cuvânt are diverse semnificaţii. În limbile slave, cel mai frecvent, înseamnă călcâi de pâine, de exemplu în limba sorabă înseamnă contur, limită. Însă în contextul expoziţiei noastre înseamnă creaţie. Pentru noi „KRoma” reprezintă o deviză, un simbol, semnifică culoare, ochi şi suflet, postmodernism, înseamnă creaţia noastră… KRoma înseamnă KRoma. Cine în acestea se resimte, acela ca noi simte. Prin urmare este unul dintre noi, …deci suntem KRoma. (Serge Vasilendiuc, Cracovia, 27 ianuarie 2011)

Marek Batorski
Născut în 1967 în loc. Szczebrzeszyn (Polonia). Pictor, grafician, interpret de jazz. Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din Polonia, pedagog, doctor la Institutul de Artă al Universităţii Pedagogice din Cracovia. Ultimele expoziţii individuale: Galeria UAPP „Pryzmat” – Cracovia; „Casa Cracoviană” – Nürnberg; „Centrul Cultural Polonez” – München; BWA – Rzeszów; BWA – Olkusz; Galeria „Dwór Karwacjanów i Gładyszów” – Gorlice; Galeria „ZET” – Olomouc, BWA – Zakopane.

Cristian RuţăFulger
Născut în 1979 la Cluj-Napoca. Artist plastic, pictor, absolvent al Universităţii Naţionale de Artă din Bucureşti, secţia Artă Murală. Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, Filiala Interjudeţeană Cluj – Bistriţa. A luat parte la numeroase expoziţii individuale şi de grup, atât în străinătate cât şi în ţară.

Alina Szczepanek (Şomândroiu)
Născută în 1980 la Piteşti. Absolventă a Liceului de Artă din Piteşti şi a Universităţii Naţionale de Artă din Bucureşti, secţia Pictură, diplomă la clasa profesorilor Ştefan Câlţia şi Marin Gherasim. Încă din timpul studiilor şi în special după absolvire a participat la numeroase expoziţii individuale şi de grup, printre care la: Galeriile Teatrului Naţional din Bucureşti, Galeria „Nova”, Muzeul Etnografic şi Galeria „Galeria”. De cinci ani locuieşte în Cracovia, unde munceşte şi continuă să creeze.

Serge Vasilendiuc
Născut în 1972 la Bălţi. Artist plastic, fotograf, călător neostenit. Absolvent al Colegiului de Arte Plastice din Chişinău şi al Academiei de Arte din Iaşi. Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din Polonia, Filiala din Cracovia şi al Uniunii Artiştilor Plastici din România, Filiala Interjudeţeană Cluj – Bistriţa. Fost curator al Muzeului Naţional de Artă Cluj, pedagog, doctor la Institutul de Artă al Universităţii Pedagogice din Cracovia. De la jumătatea anilor nouăzeci întreţine legături strânse cu Polonia, iar în 2002 s-a stabilit în Cracovia. Fondator al grupului „KRoma”.

Lech Wolski
M-am născut în Cracovia în epoca indimenticabilului optimism. În capitală (Varşovia) tocmai a fost finalizat Palatul Culturii, iar în Nowa Huta cu cântec şi alai se ridicau străzile oraşului nou. La Academia de Arte Frumoase ne întâmpinau profesorii plini de entuziasm, care mi-au înmânat diploma în pictură la sfârşitul minunaţilor ani şaptezeci. După absolvirea facultăţii am început să pictez peisaje, însă din cauza vremii ploioase de la noi, care îmi perturba munca, am devenit atras de regiunea mediteraneană, unde agenţiile de turism garantează vreme bună pentru 360 de zile pe an. În aceste împrejurări l-am cunoscut pe Serge, cu care discutam mult despre fructe, vin şi desigur despre artă. Datorită lui am ajuns să cunosc ceilalţi membri ai grupului nostru.

Salonul anual al Filialei UAP Alba

Salonul anual al artelor vizuale al Uniunii Artiştilor Plastici, filiala Alba, are loc în perioada 15 – 30 ianuarie 2011, la Galeria de artă Forma din Deva, moment care marchează, în chiar Ziua Naţională a Culturii (15.01.2011), semnarea unui protocol de colaborare cu filiala UAPR din Deva.

Salonul artelor UAP Alba - vernisaj la galeria Forma

Galeria Municipală de Artă din Alba Iulia a fost ocupată în decembrie 2010 de o expoziţie „naţională” organizată de Traian Mârza, un artist plastic care a înfiinţat Asociaţia Profesională Alba Iulia. Artiştii care expun la Deva spun că nu au fost lăsaţi să organizeze Salonul Anual în decembrie 2010 la Alba Iulia datorită expoziţiei organizată de nou înfiinţata filială şi, de aceea, au ales oraşul cetăţii pentru a-şi prezenta activitatea. La Deva expun 36 de artişti plastici din judeţul Alba: 26 dintre aceştia fiind membri ai UAP, iar 10 se află în etapa premergătoare acceptării în Uniune. Este o expoziţie în care sunt puse laolaltă experienţa celor maturi cu energia tinerei generaţii de artişti plastici, unii membri ai UAP Alba, alţii urmând să devină membri.

Experimente artistice ale formelor tradiţionale

Este greu să vorbeşti despre un singur artist, cu atât mai mult despre o expoziţie colectivă care însumează preocupări artistice atât de diverse. De obicei, Saloanele anuale ale artiştilor dintr-un judeţ se înscriu, aşa cum a subliniat în deschiderea expoziţiei Nicoleta Bărbat, „între experimenalism şi tradiţionaism”. Mai mult, o expoziţie se spune că trebuie văzută şi nu comentată. Expoziţia de la Galeria Forma se înscrie în acest tipar al diversităţii stilistice, în care cuvintele sunt insuficiente pentru a descrie  multitudinea preocupărilor tuturor plasticienilor prezenţi. Pentru că nu îi cunosc personal pe artiştii din filiala Alba, care expun la Deva şi, desigur sunt subiectiv în aprecieri, voi face câteva consideraţii estetice asupra lucrărilor, dintr-un punct de vedere personal, opinii care pot fi supuse la rândul lor criticii.

La Galeria Forma din Deva expun următorii membri ai UAP Alba: Alexandru Antonescu, Crinela Antonescu, Mihai Ariciu, Livia Bar, Teo Bihari, Mircea Boeriu, Viorica Boitor, Ion Constantinescu, Eugen Cioancă, Dan Crecan, Horea Horhat, Mircea Epure, Nicolae Ispas, Noemi Kusztos, Ştefan Lipot, Florin Magda, Arina Muntean, Floare Muntean, Nicolae Muntean, Cristina Olievschi, Sorina Ţibacov, Alex Rădulesci jr., Sandu Rădulescu, Diana Ţuculescu, Gheorghe Urdea, Leontin Ţibacov – care sunt membri ai UAP. Artişti care expun la Deva şi care urmează să fie primiţi în filiala Alba a UAP: Narcis Borteş, Loys Gherasim, Radu Roşian, Luminiţa Bretoiu, Andreea Anghel, Horea Bartoc, Cătălin Cioancă, Sebastian Ispas, Victor Petric, Eugen Măcinic. (Afişul expoziţiei, imagine pentru care le mulţumesc organizatorilor expoziţiei că mi-au trimis-o la timp, se află la rubrica de Actualitate – News).

Văzând expoziţia cu ochiul unui ceramist şi cunoscând tradiţia pe care o are Alba Iulia în acest domeniu, privirea mi s-a îndreptat în special către lucrările tridimensionale aparţinând artelor focului. În primul rând, de remarcat sunt lucrările lui Eugen Cioancă, unul din fondatorii UAP Alba. Producţiile artistice cu tema clopotul şi troiţa, două elemente simbolice importante în crestinişmul ortodox, executate cu o mare fineţe tehnică, dar degajând în acelaşi timp un puternic sentiment spiritual, se înscriu în câmpul preocupărilor tradiţionaliste care experimentează lumea religioasă. De la formele ancestrale ale lui Eugen Cioancă intrii în lumea formelor onirice ale lui Cătălin Cioancă, care face parte din generaţia „tinerilor” ceramişti (fiind absolvent al Institutului de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din Bucureşti, secţia ceramică, în anul 1986). Formele portret sau siluetele umane ale acestuia sunt asemănătoare cu cele ale Zeului Toth (om cu cap de ibis), din arta Egiptului Antic. Patina aurie conferă ansamblului, tratat sculptural, o notă de preţiozitate. Leontin Ţibacov este cunoscut publicului devean prin intermediul expoziţiei de anul trecut (cu Sorina Ţibacov). El rămâne în registrul instalaţiilor ceramice în care combină materiale specifice artelor focului cu materiale non-convenţionale (lemn, sfoară), pentru a investiga ideia ciorapului ca obiect cu încărcătură simbolică.

În sculptura trdimensională din bronz Florin Magda propune o compoziţie în formă de spirală sub forma unei plante în ghiveci, care sugerează înălţarea. În acelaşi timp nu îşi ascunde viziunea ironică  în reprezentarea imaginii unui porc cu un măr auriu în gură. Ştefan Lipot abordează un registru a formelor abstact-simbolice, asamblate prin sudare, asemenea compoziţiilor conceptuale ale lui Picasso, care ridicau întrebarea dacă sunt sculptură sau obiect.

În pictură am remarcat compoziţiile lui Nicolae Muntean şi cele ale Vioricăi Boitor, care prin intermediul culorilor de pământ şi a griurilor colorate te atrag pur şi simplu, pentru a le privi şi a te încânta prin calitatea amestecului de culori obţinută. Într-un registru total diferit sunt picturile lui Dan Crecan, care folosind gesturi largi şi o pensulaţie liberă structurează dinamica compoziţiilor lui, ce se înscriu în rândul celor conceptualiste. Geometrizarea formelor şi organizarea petelor cromatice o găsim în compoziţiile lui Nicolae Ispas, inspirat fiind de simbolistica crucii şi a arhetipurilor bizantine.

Pentru a conchide, cu remarca făcută încă de la început că nu pot surprinde prin intermediul cuvintelor ceea ce ne oferă prin imagine şi formă plasticienii din Alba, pot spune că atât panotarea, cât şi lucrările sunt de o înaltă ţinută artistică, expoziţia confirmând multitudinea modalităţilor de exprimare al actului creativ contemporan din aşa zisele „oraşe de provincie”. (Grigore Roibu)

Expoziţia poate fi văzută începând din data de 18.02.2011 la Galeria Municipiului din Hunedoara.