Despre desen şi gravură. Conferinţă Mircia Dumitrescu

Sala Dalles
Miercuri, 9 octombrie 2013, ora 10:30

Mircia-GF-3

Aproape că nu mai contează gustul și preferințele fiecăruia dintre noi, dar e important contactul cu lucrările unui artist dedicat 100% meseriei sale de gravor (și sculptor), cu profesionalismul, forța, asumarea până în adâncul ființei a acestui drum. Mircia Dumitrescu este graficianul care iubește peste orice această meserie făcută cu creierul și cu mâna zilnic antrenate, un om extrem de generos dar și modest, un dascăl înnăscut de la care am învățat să gândim și să iubim lucrul bine făcut. De la el ni se trage plăcerea (obsesivă) pentru carte. Și mai avem multe de învățat și povești de auzit de la acest artist format în, probabil, cea mai importantă perioadă a școlii românești de grafică.

Mircia-GF-4Mircia Dumitrescu expune împreună cu medicul chirurg Horia Mureșian și cu poetul Eugen Suciu | sala Dalles, până pe 15 octombrie.
În cadrul expoziției va avea loc miercuri, 9 octombrie, 10.30, conferința Despre desen și gravură și vineri, 11 octombrie, 11.00, prezentarea albumului Mircia Dumitrescu vol II. (Ciprian Isac)

Mai multe despre Mircia Dumitrescu pe wikipedia şi pe www.mircia.ro
SURSA: GraphicFront.ro

Marin Gherasim – Zidirea

Sala Dalles
Bucureşti, Bd. Nicolae Bălcescu nr. 18

10.05.2013 – 08.06.2013
Vernisaj: 10 mai 2013, ora 18.00.

Marin Gherasim

Expoziţia reuneşte lucrări din cele mai relevante serii ale artistului, lucrări cu teme dintr-o zonă conceptuală, neo-bizantină/neo-ortodoxă a artei româneşti, abordate formal în tradiţia modernismului târziu şi a neo-modernismului. Majoritatea lucrărilor din aceste etape ale creaţiei sale explorează elemente ale arhitecturii sacre (absida, porţile împărateşti etc).
În paralalel cu expoziţia deschisă la Sala Dalles, ICR Londra expune o selecţie de 21 de lucrări, de asemenea din ultimii 20 de ani, în perioada 30 aprilie – 30 mai 2013.

Marin Gherasim (n. 1937, Rădăuți) a absolvit Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti în 1963 şi foarte curând a început să expună atât în galeriile bucureştene cât şi în afara ţării. În 1981, artistul a câştigat la Roma prestigiosul premiu Caravaggio. Împreună cu Horia Bernea, Florin Ciubotaru, Sorin Dumitrescu, Horea Mihai, Vasile Gorduz, Napoleon Tiron, Bata Marianov şi Doru Covrig, a fondat Grupul 9+1. În anul 2002, pictorul a primit Premiul Uniunii Artiştilor Plastici pentru întreaga carieră.

Cu sprijinul: Asociaţiei Amicii MNAC
Parteneri media: Igloo, Zeppelin, Sapte Seri, feeder.ro, Radio France Internationale.

Un martor pentru lumină

În semn de omagiu faţă de pictorul Horea Paştina.

Sala „Dalles” Bucureşti.
Vineri, 21 aprilie 2013, ora 18.00.

Un martor pentru luminăCu acest prilej va fi prezentată mapa „21 de picturi”, lucrări ale lui Horea Paştina, incluzând textele critice semnate de academicianul Dan Hăulică, preşedinte de onoare al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Artă şi de criticul Oliv Mircea.
Horea Paştina s-a născut la Alba Iulia, în septembrie 1946 şi a absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, secţia pictură, clasa profesorului Alexandru Ciucurencu. Din 1985, Horea Paştina a expus împreună cu grupul „Prolog”, al cărui co-fondator a fost, derulând o bogată activitate internaţională în expoziţii şi simpozioane.
Mai sunt invitaţi la întâlnire Radu Boroianu, secretar de stat la Ministerul Culturii, şi Mihai Oroveanu, directorul Muzeului Naţional de Artă Contemporană, instituţie parteneră a evenimentului.

O expoziţie – eveniment: Horea Paştina

„Atâta frumuseţe, folos şi rost în jur!”

Fragment preluat de pe Cotidianul.ro

Între 14 martie şi 14 aprilie, Sala Dalles găzduieşte o amplă retrospectivă Horea Paştina. Picturile, desenele oferă privitorului şansa de a plonja într-un univers fastuos şi familiar în acelaşi timp.

Horea Pastina - Gradina din strada rozmarinGrădini descoperite în lucrări de mici dimensiuni sau în monumentale pânze covârşite de verdele frunzişului, de albul candid sau de roşul intens al crinilor, surmontate de unduirea unui umbrar bănuit, ce te duce cu gândul la dvera unui altar. Uneori, în această lume mirifică, un fotoliu pare să suplinească absenţa omului pornit în descoperirea miracolelor naturii. Un calm desăvârşit, o secvenţă contemplativă care absoarbe privirea, care obligă spectatorul să „intre”, fie şi pentru câteva clipe, într-un univers uitat şi redescoperit. (Victoria Anghelescu)

Citiţi articolul integral pe cotidianul.ro
Vedeţi şi Horea Paştina / Sala Dalles

Horea Paştina / Sala Dalles

Expoziţie de pictură
14 martie – 14 aprilie 2013

În data de 14 martie 2013, începând cu ora 18:00, la Sala Dalles din București are loc vernisajul expoziției artistului plastic Horea Paștina. În deschidere sunt invitaţi Dan Hăulică, Președinte de Onoare al Asociației Internaționale a Criticilor de Artă și Mircea Oliv, critic de artă.

pastina

Horea Paștina s-a născut la Alba Iulia, în septembrie 1946 și a absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu“, Bucureşti, secţia pictură, clasa prof. Alexandru Ciucurencu. Artistul expune începând cu anul 1977, an în care devine şi membru al UAPR. Din 1985, expune împreună cu grupul Prolog, al cărui co-fondator este, având o bogată activitate internaţională, în expoziţii şi simpozioane. În 1990, Horea Paștina obţine o bursă la Horn, Austria. În prezent, este profesor la Universitatea de Artă din Bucureşti

Lacu Prodromu, Marea Lavra (Foto: Andrei Rosetti)

Lacu Prodromu, Marea Lavra (Foto: Andrei Rosetti)

„Pictura lui Horea Paștina a cultivat întotdeauna principiul auster al meditației, opus voluptății pe care natura ne-o așază în față. El citește dincolo de explozia de vitalitate, de puterea acaparatoare a viului, adăugând acestei lumi misterul cunoașterii. Ceva impalpabil, dar perceptibil, stratifică lumea vizibilă. Exista în arta lui Horea Paștina o temeinicie a lucrului, a observației, dar mai cu seamă descoperim rigoarea cu care supune analizei natura, obiectele din preajmă. El ne demonstrează că nu motivul este important în pictură, ci proiecția asupra lui, bogăția interioară cu care îl descoperim”.
(Maria Magdalena Crișan, Palatul Brâncovenesc, 2006)