Spirit și Solidaritate, opțiuni expoziționale întru amintirea lui Dan Hăulică

Galeria Dialog
Deschiderea: joi, 17 septembrie, ora 18:00

Un vis împlinit întru amintirea lui Dan Hăulică

La un an de la trecerea în neființă a renumitului critic de artă Dan Hăulică, Centrul Cultural ArtSociety, în colaborare cu Academia Română, Catena pentru artă, Centrul Cultural „Mihai Eminescu” al Primăriei Sectorului 2, Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic împlinesc dorința marelui om de cultură de a organiza o amplă expoziție cu operelor artiștilor a căror activitate a urmărit-o și încurajat-o de-a lungul timpului. Vernisajul „Spirit și Solidaritate, opțiuni expoziționale întru amintirea lui Dan Hăulică” are loc joi, 17 septembrie, ora 18:00, la Galeria Dialog din cadrul Primăriei Sectorului 2.

Elementul dominant al acestui proiect îl constituie experiența de o viață a criticului de artă, Dan Hăulică, eminentă personalitate a culturii române contemporane, președinte de onoare al Asociației Internaționale a Criticilor de Artă și ambasador al României la UNESCO.

Nume precum Horia Bernea, Ion Alin Gheorghiu, Geta Brătescu, George Apostu, Ion Nicodim, Aurel Cojan, Wanda Sachelarie Vladimirescu, Vasile Gorduz, Marin Gherasim, Ovidiu Maitec, Georgeta Năpăruș, Ion Pacea, Constantin Flondor, Mircea Spătaru, Neculai Paduraru, Silvia Radu, Constantin Flondor, Ilie Boca, Sultana Maitec, Constantin Blendea și multe altele vor colora simezele Galeriei Dialog din incinta Primăriei Sectorului 2. Expozitia urmărește să (re) pună în valoare un grup semnificativ de creatori, artiști plastici remarcați la timp de critică de specialitate, dar mai puțin cunoscuți publicului actual și prea puțin reprezentați în muzeele din țară.

„Ne-am propus să oferim publicului o experiență marcantă prin amploarea și temeinicia manifestării noastre, o expoziție de anvergură, adunând laolaltă peste 65 de lucrări de înaltă valoare artistică, în deplină consonanță cu selecția sugerată, dar nepusă în practică de regretatul Dan Hăulică, al cărui gust pentru perfecțiune, pentru fatidicele metafore ale absolutului, nu poate fi negat nici de cei care nu l-au agreat.” (Ruxandra Garofeanu, curatorul expoziției).

Expoziția va putea fi vizitată până pe 1 februarie 2016.

A murit sculptorul Constantin Lucaci

7 iulie 1923 – 19 iulie 2014

Uniunea Artiştilor Plastici din România anunţă cu profundă mâhnire trecerea în nefiinţă a celui care a fost sculptorul Constantin Lucaci, profesor şi laureat al Premiului Herder.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Marţi, 22 iulie 2014, orele 15.00, prietenii, cunoscuţii, şi admiratorii îşi pot lua rămas bun de la maestrul Constantin Lucaci, care va fi depus la Atelierul său din strada Ermil Pangrati nr. 33, sector 1 Bucureşti. Ceremonia funerară religioasă va avea loc miercuri, 23 iulie, începând cu ora 11.00, la Biserica Nașterea Maicii Domnului, din București, Calea Dorobanţilor, nr.166, sector 1. Înmormântarea va avea loc miercuri, la Cimitirul Străuleşti 2, în jurul orei 13.00.

„Întrebată din scurt: cine ar putea scrie o pagină despre Constantin Lucaci, recent intrat în nefiinţă? m-am gândit instantaneu nu la lumea din care a făcut parte ca sculptor, ci mai degrabă la scriitorii Francisc Păcurariu şi Constantin Chiriţă, la istoricul literar Romul Muntean, la fotograful Aurel Mihailopol, la doctorul Balaban, care a şi semnat prefaţa unui album apărut la Meridiane în 1977 sau, mai recent, la Pietro Amato, padre Amato, cel datorită căruia o bună parte din lucrările sale se află expuse într-un muzeu din Italia.Toţi sau aproape toţi dispăruţi dintre noi.

Sigur că există rânduri semnate şi de criticii Ion Frunzetti, Costantin Prut, Mircea Deac, Marina Preutu, Mircea Toca, C.R.Constantinescu etc., dar acest bănăţean, născut la Bocşa (la 7 iulie 1923) şi familiarizat cu uzinele din Reşita, înainte de a face studii aprofundate de artă în spaţii academice, s-a simţit atras dintotdeauna de lumea literelor şi a muzicii cu care a consonat în chip aparte.
Creativitatea şi munca neîntreruptă au stat pe prim plan în cei aproape 70 de ani de activitate pe tărâmul artelor plastice. A părăsit figurativul destul de repede pentru a se consacra exclusiv oţelului inoxidabil, singurul material pe care l-a găsit capabil să exprime conexiunea fiinţei umane cu cosmosul.

“Evident, Lucaci nu a avut primul idea unor forme în care să se vada spaţiul –timp al gândirii einsteiniene de la care se revendică imagistica sculpturii contemporane. Dar forma de manifestare a interesului pentru o asemenea întreprindere curajoasă are trăsături proprii…”(Ion Frunzetti).

Nenumăratele sculpturi cinetice, fântâni de mare anvergură, care dau personalitate unor orase ale ţării, precum Vaslui, Drobeta Turnu-Severin sau Constanţa, alte monumente de for public sau zecile de sculpturi din muzee şi din propriul atelier, dovedesc , fiecare în parte, nota de mister pe care o conţin. Individualitate puternică,cu o forţă de muncă urieşească,escaladând cu îndrăzneală obstacolele, perseverând în finalizarea ideilor, nelăsându-se niciodata învins,

Fântână în Brăila (foto Wikipedia)

Lucaci a avut parte cam de tot ce şi-a dorit: expoziţii în ţară şi peste hotare, premii naţionale şi internaţionale, funcţii importante în sânul breslei artiştilor plastici, comenzi sociale etc.
Din tinereţe şi până la apusul vieţii a avut legături fertile cu Italia, unde şi-a desăvârşit studiile la Accademia din Perugia, unde a păstorit timp îndelungat Bienala Dantescă de la Ravenna şi unde îi este expusă o parte importantă a creaţiei.
Astfel visul de tinereţe s-a împlinit. Călătoria spre lumină, spre infinitul vieţii, care nu i-a îngăduit multe clipe de odihnă, continuă. În alt ritm.

Drum bun Constantin, Ginu, cum îi spuneau apropiaţii, Lucaci!”
Ruxandra Garofeanu

Persona / Galeria Galateea

Galeria Galateea prezintă un desant portretistic şi vă aşteaptă miercuri, 13 februarie 2013, ora 19.00, la vernisajul expoziţiei intitulată „Persona”.

Participanţi: Arina Ailincăi, Lucia Lobonţ, Gavril Zmicală (Cluj); Gloria Grati (Timişoara); Simona Antoniu, Liana Axinte, Cristina Bolborea, Adela Bonaţ, Daniela Făiniş, Raluca Glodean, Nicolae Moldovan, Irinel Moldoveanu, Monica Pădureţ, Silvia Radu, Ion Stendl (Bucureşti).

Curatori: Aniela Ovadiuc, Simona Tănăsescu
Prezintă: Ruxandra Garofeanu

Traiectorii stilistice diferite vin să definească un palimpsest portretistic în expoziţia Persona. Într-un firesc dezarmant, ceramişti şi sculptori îşi portetizează egoul, lăsând privitorul să se familiarizeze cu transparenţa sau din potrivă, cu opacitatea egoului lor.
Un desant portretistic cu tipologii subiective, portrete kabukiene şi studii de expresie poate fi văzut în perioada 13 februarie – 12 martie la galeria Galateea.
Adela Bonaţ investeşte portretizările sale cu un hieratism anacronic (portrete pe palimpsest). Pe plăci din ceramică incizate şi pictate, Cristina Bolborea traduce în imagini, expresii. Arina Ailincăi împumută din expresivitatea kabukiană a teatrului japonez. Silvia Radu conturează un portret etrusc. Gavril Zmicală ne conduce către inconfundabilul său stil epurat. Nicolae Moldovan ne aduce în atenţie o formă minimalistă. Monica Pădureţ desenează forme ludice lapidare. Daniela Făiniş portretizează expresionist, Liana Axinte marşează pe expresivitatea modelajului, iar Ion Stendl alege expresivitatea figurativă. Simona Antoniu modelează un portret pop art, cu sevă conceptuală; iar Raluca Glodean modelează un profil antichizant. Irinel Moldoveanu aduce în atenţie un portret cu inserţii formale, cubiste; iar Gloria Grati ponderează un eclectism al formei portretistice. Lucia Lobonţ expune o instalaţie de portrete japoneze, care amintesc de arta ukio-e, de pulsaţia efemeră a cotidianului.
Text: Raluca Băloiu

Raluca Băloiu,
Manager Galeria Galateea
(Calea Victoriei 132, sector 1, Bucureşti)
tel:+40 21 317 38 14,
mobil: +40 745 355 941
www.galeriagalateea.blogspot.com

Artistul şi puterea

Ipostaze ale picturii româneşti în perioada 1950 – 1990

Biblioteca Naţională a României
Vernisaj: 27 septembrie 2012, ora 18.00.

În debutul toamnei, arta românească se pregăteşte pentru un eveniment unic, un proiect de anvergură menit să scoată la lumină 40 de ani de artă suprimată, creaţii dizidente ale acelora dintre artiştii români care au refuzat să se conformeze dictaturii comuniste.

40 de ani de artă românească ies din anonimat

În data de 27 septembrie 2012, sub patronajul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, Centrul Cultural ArtSociety vernisează la Biblioteca Naţională a României, la orele 18.00, impresionanta expoziţie „Artistul şi Puterea. Ipostaze ale picturii româneşti în perioada 1950 – 1990”, curatoriată de doamna Ruxandra Garofeanu, în colaborare cu domnii Dan Hăulică şi Paul Gherasim (consultanţi de proiect).
Miza proiectului este demontarea ideii că în perioada comunistă s-a creat doar artă tributară regimului şi descoperirea unui patrimoniu necunoscut, a unei arte libere, creată în acei ani cu preţul unei constante persecuţii.

Expoziţia va aduna 600 de opere de artă şi peste 300 de artişti şi va cuprinde mai multe secţiuni, dedicate atât maeştrilor consacraţi, cum sunt Andreescu, Luchian, Ressu, Dărăscu, Ghiaţă, dar şi expresioniştilor, cubiştilor, oniricilor şi cuprinde două secţiuni speciale dedicate grupurilor (Prolog, Sigma, 9+1, Tabăra Tescani, Tabăra Poiana Mărului, grupul 1+1+1 etc.) şi artiştilor postbelici care s-au manifestat vădit împotriva URSS.

Timp de două luni, până în data de 2 decembrie 2012, în spaţiul generos de peste 2200 de metri pătraţi al Bibliotecii Naţionale vor fi expuse lucrări cu o istorie aparte, provenite din 26 de muzee naţionale, numeroase colecţii private din România şi Franţa şi diverse ateliere bucureştene şi de provincie.
Mai mult despre proiect pe Artmark
SURSA: artmark.ro