Arta din România în atenţia curatorilor occidentali

Text de Daniela Niculete
Sursa imaginilor: Revista Arta, Nr.16-17, anul IV, foto: Noima.

Începând cu acest an 2016, sculptorul Constantin Brâncuşi este sărbătorit oficial pe data de 19 februarie (140 de ani de la naştere), iar Ziua Brâncuşi este declarată sărbătoare naţională. Cu această ocazie conştientizăm anual puterea creativă şi spiritul artistic de care nu ducem lipsă în România.

Confirmarea se pare ca vine şi din partea curatorului şi istoricului de artă vienez Denise Parizek directoarea galeriei Schleifmühlgasse 12-14 care scrie trei articole, în noul număr tipări tal revistei ARTA, despre artiştii și galeriile de artă contemporană din România care îşi fac tot mai des simţită prezenţa pe scena artei occidentale.
Articolele remarcă numele pictorului Adrian Ghenie şi a grupului NOIMA format din pictorii Sorin Scurtulescu, Andrei Rosetti, Ciprian Bodea, Cosmin Frunteş, Dan Gherman. Iar galeriile româneşti care au participat la târgul de artă contemporană din Viena în 2015 sunt prezentate într-un articol separat.

Galeriile care i-au atras atenţia curatoarei Denise Parizek sunt: Galeria Baril din Cluj, Ivan Gallery din Bucureşti, Jecza Gallery din Timişoara, Plan B din Cluj și Berlin, Galeria Anca Poteraşu din Bucureşti, 418 Gallery din Bucureşti.
Cele trei articole ne confirmă din nou că artiştii enumeraţi mai sus, cu expoziţii realizate la cel mai ridicat nivel, şi galeriile din România prezente la târgul Vienna Contemporary au succes şi o poziţionare tot mai bună în lumea actuală a artei internaţionale.

Natură critică | workshop de scriere critică

Platformă de informare despre arta contemporană românească

În perioada 22-28 februarie, Revista ARTA organizează un workshop de scriere critică destinat tinerilor noștri colaboratori, prezenți și viitori.

În urma apelului adresat criticilor de artă debutanți, în august 2015, am primit numeroase propuneri de recenzii și texte tematice despre artă contemporană de la studenți sau tineri absolvenți, dintre care am selectat câteva pentru publicare în revista online. În fiecare din aceste cazuri, echipa redacțională a lucrat împreună cu noul colaborator la elaborarea textului. Am realizat astfel că este nevoie de o pregătire intensă pentru ca un student sau tânăr absolvent să devină un critic cu o voce asumată.

Workshop-ul organizat de revistă are ca scop formarea tinerilor colaboratori care s-au alăturat recent echipei, a celor care își doresc să ni se alăture, dar este și o invitație adresată celor care ar vrea să își încerce mâna la critică de artă. Nu este necesar ca participanții să fi terminat o facultate de profil, și nu există nici limită de vărstă. Încurajăm participarea tinerilor curioși, deschiși, opinionați și îndrăzneți, care vor să-și formeze un discurs critic și să fie activi pe scena de artă contemporană din România.
Workshop-ul este organizat împreună cu Muzeul Național de Artă Contemporană, care în 2016 găzduiește proiectul curatorial inițiat de Diana Marincu și Anca Mihuleț, „Punctul alb și cubul negru”. Participanții vor fi invitați să producă un text critic ca răspuns la acest proiect. Cel mai bun dintre aceste texte va fi premiat și publicat în Revista ARTA online.

În decursul unei săptămâni vor avea loc o sesiune de introducere, trei sesiuni de pregătire, și una de feedback la textele produse de participanți. Cele trei sesiuni de pregătire vor fi conduse de: Magda Cârneci, redactor-șef al Revistei ARTA; Daria Ghiu, critic de artă și curator; și Cristina Bogdan, redactor online al Revistei ARTA. Vor fi acoperite aspecte precum: cercetarea și pregătirea unei cronici; realizarea de interviuri cu artiști și curatori; redactarea textului de cronică. Sesiunile vor avea loc după-amiaza, în spațiul de la etajul 4 al muzeului. Participanții trebuie să fie disponibili pe tot parcursul acestei săptămâni.

Pentru a vă înscrie la workshop, vă rugăm să trimiteți un mail cu o scurtă prezentare a pregătirii și motivației voastre, pe adresa cristina.bogdan@revistaarta.ro până la data de 14 februarie 2016.

Revista ARTA nr.11

Comunicat de presă

Consecventă cu programul ei inițial de a scana tematici de interes stringent pentru actualitatea artistică, ARTA abordează acum zona feminismelor din câmpul vizual românesc, est-european și parțial occidental. Vorbim de feminisme la plural pentru că, după feminismul combativ și angajat politic al anilor 1970, ceea ce a urmat a fost o desfășurare din ce în ce mai diversificată și mai nuanțată a unei multitudini de dezbateri sociale, culturale, regionale, post-coloniale și naționale în interiorul problematicii centrale legate de gen și de politici sexuale a feminismului paradigmatic.

În dosarul coordonat de criticul de artă și curatorul Olivia Nițiș, un prim set de texte dezbat aspectele teoretice ale evoluției curentelor feministe în lumea anglo-saxonă, de unde feminismul a plecat, și în lumea central-est-europeană în care ne situăm noi. Urmează o serie de texte care recuperează istoria foarte recentă și nu foarte consistentă cantitativ dar substanțială ideatic-vizual a atitudinilor feministe din arta românească a ultimilor 20 de ani. În fine, o secțiune finală a dosarului pune în lumină evoluții foarte recente și alternative la mainstreamul feminist, care au în vedere poziționările queer, ecologiste, cotidianiste și de stânga ale tinerei generații. În restul revistei, sunt deasemenea prezentate cîteva plasticiene românce reprezentative sau simptomatice sau starea cîmpului vizual de la noi: Wanda Mihuleac, Silvia Radu, Șerbana Drăgoescu, Florica Prevenda, Laura Covaci, Ioana Ciocan, Marina Albu, Veda Popovici.

Fără să fie exhaustiv, acest număr din ARTA intenționează să dea pulsul unui fenomen cultural și artistic ce devine din ce în ce mai vizibil în România. După un număr pionier al revistei Artelier din 1999/2000 dedicat aceluiași subiect, după expozițiile cu subiect feminist din 2013, numărul 11 din ARTA confirmă la 15 ani distanță vitalitatea unui domeniu de reflecție care, fără să fie central în dezbaterile de idei locale, a contribuit mult la rafinarea umană și estetică a sensibilității noastre actuale și la integrarea producției vizuale românești într-un context internațional mai larg.

Revista costă 25 de lei și se poate achiziționa de la librăriile Cărturești și Humanitas din toată țara și de la sediul UAP din București (persoană de contact Lili Mititelu).

ARTA nr. 11

Comunicat de presăConsecventă cu programul ei inițial de a scana tematici de interes stringent pentru actualitatea artistică, ARTA abordează acum zona feminismelor din câmpul vizual românesc, est-european și parțial occidental. Vorbim de feminisme la plural pentru că, după feminismul combativ și angajat politic al anilor 1970, ceea ce a urmat a fost o desfășurare din ce în ce mai diversificată și mai nuanțată a unei multitudini de dezbateri sociale, culturale, regionale, post-coloniale și naționale în interiorul problematicii centrale legate de gen și de politici sexuale a feminismului paradigmatic.

În dosarul coordonat de criticul de artă și curatorul Olivia Nițiș, un prim set de texte dezbat aspectele teoretice ale evoluției curentelor feministe în lumea anglo-saxonă, de unde feminismul a plecat, și în lumea central-est-europeană în care ne situăm noi. Urmează o serie de texte care recuperează istoria foarte recentă și nu foarte consistentă cantitativ dar substanțială ideatic-vizual a atitudinilor feministe din arta românească a ultimilor 20 de ani. În fine, o secțiune finală a dosarului pune în lumină evoluții foarte recente și alternative la mainstreamul feminist, care au în vedere poziționările queer, ecologiste, cotidianiste și de stânga ale tinerei generații. În restul revistei, sunt deasemenea prezentate cîteva plasticiene românce reprezentative sau simptomatice sau starea cîmpului vizual de la noi: Wanda Mihuleac, Silvia Radu, Șerbana Drăgoescu, Florica Prevenda, Laura Covaci, Ioana Ciocan, Marina Albu, Veda Popovici.

Fără să fie exhaustiv, acest număr din ARTA intenționează să dea pulsul unui fenomen cultural și artistic ce devine din ce în ce mai vizibil în România. După un număr pionier al revistei Artelier din 1999/2000 dedicat aceluiași subiect, după expozițiile cu subiect feminist din 2013, numărul 11 din ARTA confirmă la 15 ani distanță vitalitatea unui domeniu de reflecție care, fără să fie central în dezbaterile de idei locale, a contribuit mult la rafinarea umană și estetică a sensibilității noastre actuale și la integrarea producției vizuale românești într-un context internațional mai larg.

Revista costă 25 de lei și se poate achiziționa de la librăriile Cărturești și Humanitas din toată țara și de la sediul UAP din București (persoană de contact Lili Mititelu).

ARTA 8-9 / 2013 – Sculptura azi

A apărut numărul NOU al Revistei Arta.Cum se văd pe sine sculptorii și cum mai e percepută sculptura pe scena culturală românească de azi ? Deși atinsă și ea, precum alte genuri artistice, de bulversările estetice din ultimii peste 20 de ani, sculptura pare ușor ieșită din atenția publică, dacă nu e vorba de monumente de un gust discutabil comandate de puterea politică. Legată de condiția ei materială constrângătoare dar și de o relație aparent ”atemporală” cu spațiul, sculptura pare să fi dezvoltat un raport mai complicat, mai tensionat, cu modernismul și postmodernismul. Și totuși, după anii 1965-1989, care au dat nume importante ale genului la noi, sculptura românească a cunoscut o transformare constantă și o evoluție expandată pînă în prezent, cu nume noi și formule provocatoare, despre care vrea să dea seama, succint – prin prezentări panoramice și eseuri, prin anchete de artă, cronici de expoziție și de carte semnate de aproximativ 30 de colaboratori – acest număr dublu din ARTA.