Primii câştigători de la WAF 2011

12 clădiri din întreaga lume au fost anunţate azi ca fiind câştigătoarele primei zile a World Architecture Festival 2011.
Iată categoriile:

World Holiday Building of the Year
Raas, Jodhpur, India
Proiect: The Lotus Praxis Initiative, India
Proiectul, un boutique-hotel de lux, amplasat în vechiul oraş Jodhpur, combină structuri de secol 17 şi 18, ce au fost atent restaurate folosind tehnici şi materiale tradiţionale, cu experienţa serviciilor contemporane.

World Production, Energy, & Recycling Building of the Year
Waste Treatment Facility, Barcelona, Spania
Proiect: Batlle & Roig Architects, Spania
Una din trăsăturile remarcabile ale acestui proiect este că îşi propune o integrare cât mai eficientă în mediul înconjurător.

World Villa of the Year
InBetween House, Nagano, Japonia
Proiect: Koji Tsutsui & Associates, Japonia
Amplasată în regiunea muntoasă Karuizawa a Japoniei, această casă de 178 de metri pătraţi a fost construită pe un teren nivelat artificial, creat în urmă cu 30 de ani şi lăsat în paragină.

World Landscape Project of the Year
A Mother River Recovered – The Sanlihe Greenway, Qian’an, China
Proiect: Turenscape, China
Proiectul reprezintă transformarea unei gropi de gunoi într-un peisaj ecologic ce cuprinde atât alei pentru pietoni şi biciclişti, cât şi zone pentru relaxare.

World Transport Building of the Year
Kurilpa Bridge, Brisbane, Australia
Proiect: Cox Architecture / Cox Ryaner Architectects, Australia
Kurilpa Bridge asigură un nou mijloc de traversare a râului Brisbane pentru pietoni şi biciclişti dar în acelaşi timp, oferă localnicilor un nou spaţiu public şi un veritabil simbol pentru artă, ştiinţă, tehnologie şi viaţă sănătoasă.

World House of the Year
Small House, Sydney, Australia
Proiect: Domenic Alvaro, Australia
Această casă verticală şi ultra-compactă a fost creată cu scopul de a testa un model de dezvoltare pentru viaţa urbană centrală ca alternativă la apartamentele de lux.

World Civic and Community Building of the Year
Saint Nicholas Antiochian Orthodox Christian Church, SUA
Proiect: Marlon Blackwell Architect
Biserica este rezultatul transformării unei clădiri existente, cu funcţiunea de magazin de feronerie, într-o sală de aşteptare pentru un sanctuar adiacent, situat pe acelaşi sit. Structura iniţială simplă a primit un nou înveliş.

World New & Old Building of the Year
Puzzle Piece, Insulele Canare, Spania
Proiect: Romera y Ruiz Arquitectos, Spania
Proiectul reprezintă un acoperiş pentru o curte interioară dintr-o grădiniţă, menit să protejeze locul de joacă al copiilor, de soare şi ploi. Acoperişul are forma unei piese de puzzle, fiind prevăzut cu goluri ce permit pătrunderea luminii.

World Learning Building of the Year
Sainsbury Laboratory, Cambridge, Marea Britanie
Proiect: Stanton Williams, Marea Britanie
Sainsbury Laboratory este un centru de cercetare de  11.000 de metri pătraţi, amplasat în grădina botanică a Universităţii Cambridge, ce oferă cercetătorilor de renume internaţional un mediu de lucru de cea mai înaltă calitate. Designul îmbină cerinţele ştiinţifice cu nevoia pentru un obiect arhitectural ce răspunde peisajului în care se află.

World Office Building of the Year
Media-ICT, Barcelona, Spania
Proiect: Cloud 9, Spania
Proiectul a avut drept client Consortium of the Zona Franca CZFB and @22Barcelona, un cartier experimental al oraşului. Arhitecţii au fost extrem de interesaţi de modelul unui oraş digital, bazat pe informaţie, comunicare şi tehnologie, pornind de la ideea unui oraş în care cunoaşterea, valoarea adăugată şi patentele sunt cele care contează.

World Culture Building of the Year
Shima Kitchen, Tonosyotyo, Japonia
Proiect: Architects Atelier RYO ABE, Japonia
Clădirea care adăposteşte un centru artistic şi un restaurant este acoperită cu o structură realizată din elemente de şindrilă carbonizată, pentru a crea iluzia unor pene ce sclipesc în bătaia vântului.

World Sport Building of the Year
Speedskating Stadium Inzell – Max Aicher Arena, Inzell, Germania
Proiet: Projektarbeitsgemeinschaft, Behnisch Architekten, Pohl Architekten, Germania
În această clădire destinată patinajului  viteză, spectatorii se pot bucura şi de panorame asupra alpilor bavarezi.

Material realizat de Reka Ţugui
SURSA: iglooblog

Valea Zălanului

Un exemplu de recuperare a patrimoniului

Cum în ultima perioadă s-a tot vorbit despre lansarea filmului „Wild Carpathia”, în care Prinţul Charles al Marii Britanii promovează locurile uitate ale României, ne-am gândit să vă prezentăm pe blog un alt proiect al Alteţei Sale, prin care acesta contribuie la recuperarea vastului patrimoniu al ţării noastre.

Reşedinţă Regală în Valea Zălanului

Fascinaţia prinţului Charles pentru Transilvania s-a născut cu ocazia primei sale vizite pe aceste meleaguri, în anul 1998. Începând cu acel moment, s-a implicat într-un proiect menit să protejeze un mod de viaţă care a supravieţuit trecerii timpului, un peisaj cultural care încă mai poate fi salvat. Soluţia sa a fost promovarea turismului sustenabil şi recuperarea arhitecturii tradiţionale. De-a lungul anilor, a cumpărat mai multe gospodării tradiţionale, pe care le-a restaurat cu mare grijă şi le-a transformat în case de vacanţă care în lipsa lui adăpostesc turişti, de cele mai multe ori veniţi de peste hotare. În 2008, a achiziţionat un vast domeniu în Valea Zălanului, o mică aşezare izolată în pădurile Covasnei, cu un peisaj de poveste şi o istorie fascinantă. În 1694, familia Kalnoky din Valea Crişului construia aici prima fabrică de sticlă din Transilvania, în care a fost confecţionată ulterior sticla colorată pentru ferestrele bisericii Sf. Mihail din Cluj şi Bisericii Negre din Braşov. În 1860 fabrica a fost distrusă de un incendiu şi nu s-a mai reconstruit, iar azi doar câteva obiecte se mai păstrează în Muzeul Naţional Secuiesc şi în colecţia personală a localnicului Karácsony Zoltán.

Ansamblul construit în urmă cu două veacuri de judele satului se compune din două gospodării: „casa de sus” şi „casa de jos”, aflate la capătul estic al aşezării, pe un deal, la marginea pădurii Zălanului. Gospodăria de sus, ce cuprinde casa, şura, grajdul şi un şopron de lemne formează o incintă cu rol de protecţie împotriva animalelor sălbatice, mai ales a urşilor care din când în când vin să se hrănească cu fructele din livada ce înconjoară casa.
Deşi ultimul proprietar al ansamblului s-a îngrijit de „ogradă” atât cât îi permitea vârstă înaintată, clădirile aveau nevoie de urgente lucrări de consolidare şi reparaţii. Cu o experienţă de 10 ani în domeniul conservării arhitecturale în Marea Britanie şi cu referinţe din partea unor prestigioase organizaţii, s-a considerat că arhitectul cel mai potrivit pentru acest proiect era Silvia Demeter-Lowe, iar pentru coordonarea lucrărilor a fost ales contele Tibor Kalnoky, despre ale cărui proiecte de restaurare în Micloşoara s-a vorbit pe larg într-un număr trecut al revistei.

Casa din Valea Zălanului era construită din bile de fag, cu o tencuială mixtă, cu mortar de var şi de pământ, pe un suport de laţi de brad sau ramuri de alun. Lipsa unui sistem de drenaj corespunzător împreună cu degradările de la nivelul şarpantei şi învelitorii au dus în cele din urmă la probleme structurale: bilele de la nivelul soclului şi cele de la nivelul streşinii, precum şi capetele câtorva dintre căpriori putreziseră complet. Şura avea probleme similare şi din pricina poziţiei sale, întregul volum începuse să se încline periculos de mult către vale. Grajdul avea probleme cu învelitoarea şi cu infiltraţii de umezeală provenite din apa pluvială ce stagna la baza clădirii. Deoarece în ultimii ani acest spaţiu nu a mai fost curăţat corespunzător, existau şi mari probleme cu eflorescenţe şi formări de salnitrat, care au deteriorat zidăria de cărămidă.
Tema de proiectare prevedea reabilitarea gospodăriei şi conversia acesteia într-o casă de oaspeţi cu un nivel ridicat de confort, satisfacător pentru pretenţiile regale. Cu toate acestea, s-a urmărit ca noile intervenţii să fie minime, pentru a nu altera specificul ansamblului şi al clădirilor. De asemenea, reabilitarea a implicat mai multă „conservare” şi mai puţină „restaurare”. Singurul obiect asupra căruia s-a intervenit în mod considerabil a fost grajdul care, prin noua funcţiune (zonă de living, dining şi bucătărie), a cerut modificări ale planimetriei şi crearea de noi goluri. Cu toate acestea, impactul asupra aspectului exterior a fost minim, deoarece păstrarea aspectului original a fost esenţială pentru acest proiect.

Sustenabilitatea a fost un alt principiu care a ghidat lucrările din Valea Zălanului. Majoritatea materialelor sunt de provenienţă locală: ţigla şi cărămida făcute manual provin din Băţani, plăcile ceramice din Sighişoara (Siceram), varul bulgări din Vârghis (produs de către localnici în mod tradiţional în „cămeniţe” boltite), lutul, nisipul, bălegarul, paiele şi pleava au fost achiziţionate din sat sau din cele vecine, iar o parte din lemnul necesar reparaţiilor precum şi unele elemente arhitecturale (uşi, ferestre, trepte, podele) au fost „reciclate” din construcţii aflate într-o stare avansată de degradare, care nu mai puteau fi salvate. Singurul material străin a fost izolaţia ecologică din fibră lemnoasă adusă din Germania, folosită la conversia grajdului. Aceste plăci izolante (Gutex de la NaturalPaint) au o serie de avantaje: fiind permeabile la vapori, permit clădirii să respire; pentru că au un strat de cauciuc natural la faţa exterioară, nu necesită utilizarea de membrane; au o greutate redusă; montajul se face cu uşurinţă; lemnul este de provenienţă certificată; utilizează adezivi care nu conţin substanţe nocive etc.

Deşi clădirile au fost atent restaurate, acest lucru nu s-a făcut în defavoarea confortului. Toate facilităţile lumii moderne sunt prezente pentru a asigura confortul necesar vieţii regale. Întreaga amenajare se datorează familiei Kalnoky, cunoscută deja pentru atmosfera minunată creată în ansamblul de la Micloşoara. Interioarele combină o colecţie remarcabilă de obiecte tradiţionale cu piese de mobilier restaurate şi tablouri aduse de însăşi Alteţa Sa, toate reunite într-un spaţiu caracterizat de armonie, farmec rural şi confort.

Prin proiectele de restaurare pe care le-a iniţiat în Transilvania, Prinţul Charles nu şi-a creat doar oaze de relaxare personale. El speră să poată astfel asigura locuitorilor zonei posibilitatea de a-şi păstra valorile autentice. Făcând referire la arhitectura tradiţională, Alteţa Sa afirma că aceasta „e profund legată de loc şi nu ţine de timp”.
(Text: Reka Ţugui, Foto: Şerban Bonciocat)
Proiect: Context Architecture
Autor: arh. Silvia Demeter-Lowe
Coordonator: Count Kalnoky Estate
Articol publicat în numărul 117 al revistei igloo.
www.transylvaniancastle.com

Filmul „Wild Carpathia” va fi difuzat începând cu 30 octombrie, pe postul de televiziune Travel Channel. Prezentatorul filmului, Charlie Ottley se aventurează în inima Carpaţilor şi ne oferă o perspectivă unică asupra bogăţiei şi diversităţii regiunii, plimbându-se pe crestele înalte ale munţilor, explorând ruinele mistice ale vechilor civilizaţii dacice şi descoperind comunităţile izolate din zonă, ale căror tradiţii şi mod de viaţă parcă s-au oprit în timp.
SURSA: iglooblog
Vedeţi trailerul filmului aici.
Urmăriţi filmul (cu subtitrare în limba română) aici.

Marile Premii Europa Nostra 2011

Pe data de 10 iunie 2011, în sala de concerte „Concertgebouw” din Amsterdam, în faţa a 1500 de spectatori, a avut loc ceremonia de decernare a Premiilor Uniunii Europene pentru Patrimoniul Cultural.

Şase din cei 27 de câştigători anunțați în luna aprilie au fost răsplătiţi cu Grand Prix-urile acordate în fiecare an, cu scopul de a răsplăti cele mai importante realizări aduse în slujba patrimoniului. Premiile au fost decernate în prezenţa comisarului European pentru Educaţie, Cultură şi Multilingvism Androulla Vassiliou şi Plácido Domingo, tenor de renume mondial şi preşedinte al Europa Nostra. „Fără competenţe combinate şi eforturile multor profesionişti şi voluntari şi fără implicarea tinerilor, patrimoniul din Europa nu are un viitor. Aceste premii celebrează dragostea, pasiunea, grija şi angajamentul pentru menţinerea frumuseţii şi sufletul Europei”, spune Plácido Domingo.

Iată cele 6 proiecte:

1. Categoria Conservation

Station Antwerpen Centraal, Antwerp, Belgia

Premiul acordat acestui proiect recunoaşte transformarea excepţională a gării din Antwerp prin care i-a fost redată gloria de care se bucura în secolul al XIX-lea.

Preindustrial buildings in Ademuz / Sesga, Ademuz, Valencia, Spania

Proiectul de conservare a structurilor vernaculare din această localitate spaniolă este remarcabil deoarece păstrează în memoria colectivă modul în care se trăia odinioară. Restaurarea şi punerea în valoare a acestora poate fi o sursă de inspiraţie pentru zone rurale similare din întreaga Europă.

The Hackfall woodland garden, Grewelthorpe, North Yorkshire, Marea Britanie

Domeniul Hackfall, cu clădirile sale ruinate amplasate într-un peisaj romantic s-a bucurat de un amplu proces de restaurare întreprins de o echipă de profesionişti din diverse domenii şi voluntari entuziaşti.

2. Categoria Research

Architectural heritage of the buffer zone in the walled city of Nicosia, Cipru

Studiul cu privire la toate clădirile din zona protejată de ONU a Nicosiei a fost apreciată unanim de juriu ca fiind o reuşită de excepție. Proiectul la care au colaborat cercetători atât din zona greacă a Ciprului cât şi din cea turcă, este un exemplu pentru zonele sensibile ale Europei.

3. Categoria Dedicated service

Szymon Modrzejewski, Uście Gorlickie, Polonia

Timp de 23 de ani, Simon Modrzejewski a demonstrat că mormintele şi cimitirele din regiunile Bieszcady şi Beskid Niski din sud-estul Poloniei constituie o parte semnificativă din patrimoniul cultural al zonei şi că restaurarea lor permite celor ce trăiesc azi să stabilească o legătură mult mai apropiată cu moştenirea trecutului.

4. Categoria Education, training and awareness-raising

Weald & Downland open air museum, Chichester, West Sussex, Marea Britanie

Muzeul în aer liber Weald & Downland a fost distins cu un Grand Prix Europa Nostra pentru crearea unui centru de pregătire în conservarea clădirilor istorice, unde sunt instruite viitoarele generații de specialiști.

Mai multe detalii despre câștigători găsiți pe www.europanostra.org.
(Material realizat de Reka Țugui)
SURSA: igloo.blog