Gavril Zmicală – Ipostaze

Centrul de Cultură Palatele Brâncovenești / Galeria Ghețărie
Vernisaj: 16 iulie 2016, ora 18.00.

Gavril ZmicalaCentrul de Cultură Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului în parteneriat cu Primăria Municipiului București vă invită la expoziția „Ipostaze”, semnată Gavril Zmicală.

Fie că își găsesc sursa de inspirație în zona urbanului sau a mitologicului, personajele lui Gavril Zmicală sunt veritabile metafore portretistice. Artistul clujean surprinde emoțiile cu un mare rafinament, explorând latura psihologică și potențând fiecare personaj cu o narațiune. Astfel, iau naștere povești laice, mistice, ludice, tradiționale, nonconformiste.
Fiecare personaj devine purtătorul unei imagini simbolice care facilitează descifrarea poveștii. Pești stilizați, mere, recipiente cu lavandă, podoabe capilare – toate devin elemente cheie în identificarea personajelor și în citirea subiectelor. Pe alocuri, chipul comportă stilizări tocmai pentru ca elementul iconofor care vine să desăvârșească povestea, să iasă în evidență. Gavril Zmicală accentuează trăsăturile feței printr-un modelaj ferm. Toracele personajelor este modelat sumar, solemn, într-o notă hieratică, iar capetele dau o ușoară senzație de izocefalie.
Personajele lui Gavril Zmicală devin câteodată pretexte pentru experimentarea texturilor, glazurilor, materialelor neconvenționale și a decalcomaniilor la 750°C. Orice gest de pe suprafața gresiei rămâne imprimat în memoria materialului. Docilă, aceasta se supune amprentării ceramistului care-i modelează epiderma în diferite „Ipostaze”.

Gavril Zmicală a absolvit secția de ceramică de la Academia de Arte Vizuale, Ioan Andreescu, Cluj-Napoca în 1989; din 1993 este membru UAP (Uniunea Artiștilor Plastici din România). La începutul anilor ’90, Gavril Zmicală a început să predea sculptura la liceul Romul Ladea, Cluj-Napoca. Din 2013 este unul dintre organizatorii Bienalei Internaționale de Ceramică de la Cluj. Gavril Zmicală a susținut expoziții personale în Austria, Viena; Olanda, Groningen (2000), Cluj-Napoca și București; a participat la expoziții de grup la Koblenz în Germania (1995); Mino, Japonia (1996); București și Cluj-Napoca (1990-2016).

Raluca Băloiu, curatoare

Arina Ailincăi – Corpul dislocat

Centrul Cultural Palatele Brâncovenești vă invită la expoziția ceramistei Arina Ailincăi, Corpul dislocat, sâmbătă, 16 aprilie 2016, de la ora 17.00.
Arina Ailincăi- Corpul dislocatArtista clujeană Arina Ailincăi aduce în expoziție fragmente de corp pe care le asamblează/ dezasamblează. Ea își asumă un joc derridean raportându-se mereu la întreg chiar și atunci când își gândește lucrările în paradigma deconstrucției. Observă/redă/studiază fragmente pe care mereu le contextualizează.
Motto-ul vizual “body in pieces” este reîntregit constant. Prin această reîntregire aparentă, Arina contracarează ideea de fragmentaritate, stagnând astfel imaginea mutilării, dislocării, eviscerării.
La nivel formal, sculptura ceramică de factură expresionistă este contrabalansată de scriitura imprimată/incizată pe lucrare. Urma memoriei este trasată de alfabetul vizual personal care oscilează între jocul lejer al literelor până la comasarea și condensarea lor. Un gestualism pictural completează fiecare piesă ceramică. Intervalul spațial abstract este configurat între fragmente. Dacă nu interpune plăci de plexiglass, ceramista gândește spațiul asemenea unei părți din lucrare, amintind de Lucio Fontana.
În personala de la galeria Ghețărie, Palatele Brâncovenești, alături de reprezentările corporale din ceramică vor fi expuse fotografii. Lucrările din gresie sau paper clay vor face pandant cu fotografiile primelor performance-uri din tabăra de sculptură din Delta Dunării (1987). Atunci s-a produs apropierea Arinei de reprezentarea corporală, după ce până în ’87, apetența pentru tematica abstractă era evidentă.
Subiectul Dislocării este transpus nu doar în ceramică, dar și în zona fotografiei și a performance-ului pentru a contura o imagine cât mai diversă.
(Raluca Băloiu, curatoare)

Dorința mea este de a “scrie” un poem tridimensional despre condiția umană. Aș vrea să exprim aspecte ale specificității noastre, ale balansului între corpul fizic, efemer, fragil, erodat de timp, vulnerabil. Mă interesează relația corpului uman cu lumea intangibilă a interiorității noastre profunde, relație care funcționează ca parte complementară.
Scriitura prezentă ca fundal, pe suprafața sau interiorul corpului, devine o istorie personală și universală, sau chiar un palimpsest al existenței umane prezente și trecute.
Diminuarea contrastului între detaliile naturaliste exterioare și scriitura metaforică diluează linia fină care separă imaginarul de real.
Sinteza limbajului vizual bi/tridimensional încărcat de înțelesuri direcționează privitorul spre propriul lăuntru, dar îl determină să investigheze și în afara sa. (Arina Ailincăi, ceramistă)

Titu Toncian – Călătoria 60

Ghețărie / Centrul Cultural Palatele Brâncovenești Mogoșoaia
13 septembrie – 25 octombrie 2015

Titu ToncianDuminică, 13 septembrie 2015, la ora 17, la Ghețărie (Palatele Brâncovenești) Titu Toncian, artist ceramist şi experimentalist al Generaţiei ’80, Profesor Universitar Doctor la secția de ceramică-sticlă-metal, Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, prezintă la ceas aniversar expoziția Călătoria 60.

Curatoriată de Raluca Băloiu, expoziția va fi deschisă publicului de doamna Doina Mândru.

„Titu Toncian este unul dintre cei mai reprezentativi exponenți ai Generației ’80, printre artiștii transilvăneni. Numele său a devenit treptat cunoscut în perioada în care activitatea Atelierului 35 al Uniunii Artiștilor Plastici și Expozițiile Naționale ale Tineretului se constituiseră, în bună parte, prin inițiativele curajoase ale câtorva oameni, în singurele forme “la suprafață” ale unei reale efervescențe creatoare, altfel aflată în condiția de “underground”, datorită cenzurii ideologice. […] Titu Toncian era, pe atunci, unul dintre ceramiștii interesanți, formați la solida și, totodată, experimentala școală clujeană – materialul ceramic își depășea condiția de obedientă plămadă pentru obiecte funcționale și plăcute, pentru a deveni substanță investigatoare a formei organice, investită și cu valențe cromatice – acest “medium”, ceramica, era, așadar, un loc de întâlnire între sculptură și pictură. […] Nu s-a limitat, însă, la teritoriul ceramicii, de-alungul anilor ’80 realizând și fotografie/film experimental, mail-art, desenând și pictând.” (Adrian Guță, Portret de optzecist, text publicat în revista Tribuna, nr 3/1994).

Faţetele Hiperconectivităţii

Galeria Galateea
11.02 – 05.03. 2015

Fatetele HiperconectivitatiiExpun: Regina Alfery/ Michael Schreiber, Bianca Boeroiu, Gabriel Brojboiu, Lucia Lobonț, Romana Mateiaș, Adela Bonaț Mărculescu, Adrian Moise, Alexandra Mureșan, Ileana Oancea, Aniela Ovadiuc, Anca Sânpetrean, Oana Maria Stoica.
Curatori: Raluca Băloiu și Simona Antoniu.

Miercuri, 11.02.2015, ora 19.00, performance de Alex Buescu, scenografie Dear Sender, video Andreea Gheorghieș (http://vimeo.com/119123095).

Expoziţia „Faţetele Hiperconectivităţii” face parte dintr-un amplu program curatorial de artă vizuală, iniţiat de Asociaţia Many Colors ȋn anul 2012 și realizat ȋn parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici din Romȃnia. Ediţia din acest an urmărește extinderea platformei de comunicare artistică ȋn plan local și internaţional, facilitȃnd schimbul de idei dintre artiști și publicul larg.

Mijloacele media ne invadează spațiul personal, atunci când le utilizăm în exces. Rețelele de socializare ca facebook-ul sau twitter-ul iau în stăpânire spațiul real. Tipul de mesaj diseminat prin aceste mijloace este creat după modelul oralității interpersonale. Oralitatea virtuală creează un sistem de comunicare fără mesaj, care nu impune un tip de reflecție, doar mecanisme de reacție imediate. Consecințele acestui tip de comunicare sunt transformarea gesturilor și a reacțiilor în stereotipuri. Oare își poate stăpâni omul contemporan toate acele manifestări care-l scot din firesc, degenerându-l, depersonalizându-l?

Prin tematica aleasă ne propunem să aflăm ce provocări vizuale creează hiperconectivitatea ca mijloc de comunicare prin intermediul unui sistem tehnologic artificial.

Termenul “hiperconectivitate” s-a născut din studiile canadienilor Anabel Quan-Haase și Barry Wellman asupra comunicării mediate de multiplele mijloace de comunicare (de rețelele de socializare, de telefon, precum și de alte servicii de acest gen). Raluca Băloiu

Ioana Sisea – Disimulare

Galeria Galateea
1 august – 2 septembrie 2014

Vernisaj: miercuri, 6 august 2014, ora 19:00.
Invitat: artistul francez Franz Gallo.

Ioana Sisea - Disimulare„Disimulare” este o colecție, o vitrină de stări, chipuri și fațete. Ioana Maria Sisea portretizează, amalgamează, analizează polaritatea personalității, investigând natura duală a structurii umane. Nimic nu este esență pură, doar un alter ego, probabil incorigibil, dar inconturnabil. Orice chip are imprimat un semn, o pată, o cicatrice, dar orice pată are și o suprafață imaculată, neprofanată. Expoziția propune o desfășurare vizuală a plurivalenței ființei umane, o dezbatere sinceră despre recunoaștere și asumare.
Măștile Ioanei Sisea înfățișează suma tuturor aspectelor egoului, nu doar a celor acceptate, ci în egală măsură a celor deloc remarcabile, contestabile, indezirabile. Între pată și imaculat, între colorat și incolor, între formă și diform, Ioana Sisea jonglează cu expresivitatea. Măștile distorsionate se coagulează în organisme, în pulsații, în ritualuri magice, în lavă vulcanică. Pe măștile fine, lise, elegante, Ioana intervine parțial cu incizii asupra porțelanului, adăugându-i vigoare. Asemeni personajului principal ce tranzitează culoarul hotelului din filmul lui Jean Cocteau, „Le sang d’un poète“, chipurile pe care le privește tânăra artistă, nu sunt altceva decât jocuri fictive ale fiecăruia dintre noi, spectatorii săi. (Raluca Băloiu, curator)

Ioana Maria Sisea este una dintre artistele tinere, dar foarte apreciate atât în România cât și în afara ei. Lucrările Ioanei Sisea se află în colecții particulare din Elveția, Londra, Paris și București. Ioana Sisea a absolvit studiile masterale în cadrul secției de Grafică de la UNArte. Ulterior, a câștigat o bursă privată în Londra unde a locuit timp de doi ani. A avut expoziții în Elveția (Geneva) 2012, Olanda (Utrecht) 2010 și România (Sala Brâncuși, Palatul Cotroceni) 2010.

Raluca Băloiu este curator, critic de artă și referent de specialitate al galeriei Galateea. A publicat articole de specialitate (cronică de artă) în Revista Arta, Suplimentul Cultural al Ziarului Financiar (Ziarul de Duminică), Radio România Cultural, Revista Forma (Deva), Mixul de Cultură și Time Out. Raluca Băloiu a absolvit Facultatea de Istoria și Teoria Artei (licența în 2006, masteratul în 2009). A colaborat cu Lia Perjovschi la Arhiva de Artă Contemporana în cadrul proiectului Public space Bucharest (2007). A fost selectată pentru workshop-ul de critică de artă al Bienalei Tinerilor Artiști (ediția a treia, octombrie 2008), coordonat de Adam Budak. A colaborat la realizarea unor proiecte de dans contemporan cu Forumul Cultural Austriac, în 2008 și cu ArtLink în cadrul Festivalului de Teatru, Dans și Imagine, Temps d’images (director festival, Miki Braniște). A curatoriat expozițiile NE-finisat, Identități informale, Forme empatice şi Between ceramics & technology (expoziţie desfăşurată în cadrul EBienale, Bienala Festivalului George Enescu).