Colorând griul – Starea de spirit

Casa Artiştilor din Tel Aviv, Israel

„Colorând griul – Starea de spirit”
Artiști: Radu Belcin, Dragoș Burlacu, Francisc Chiuariu, Ana Maria Micu, Cătălin Petrișor, Flavia Pitiș, Bogdan Rața și Aurel Tar
Curator: Cosmin Năsui
Manager de proiect: Oana Ioniță
Casa Artiștilor din Tel Aviv

Alharizi 9, Tel Aviv, Israel
Vernisaj: 24 noiembrie 2011, ora 20.00.
Expoziție: 24 noiembrie – 18 decembrie 2011.

„Colorând griul – Starea de spirit” este cea de-a doua expoziţie a seriei românești „Colorând griul” curatoriată de Cosmin Năsui, cu artiștii Radu Belcin, Dragoș Burlacu, Francisc Chiuariu, Ana Maria Micu, Cătălin Petrișor, Flavia Pitiș, Bogdan Rața și Aurel Tar. Primul proiect, prezentat la Bienala de Artă Contemporană de la Moscova 2011, propunea o afirmație comună de generaţie emergentă de artişti contemporani români privită ca un nou val. Acest al doilea proiect curatorial particularizează noi artiști și o componentă conceptuală aprofundată: o stare de spirit generată de gri şi de colorarea lui din punct de vedere social, istoric şi artistic și este expus la Casa Artiștilor din Tel Aviv în perioada 24 noiembrie-18 decembrie 2011.

Această nouă expoziție prezentă la Tel Aviv, „Colorând griul – Starea de spirit”, organizată de ICR Tel Aviv și Năsui Colecție privată & Galerie, reprezintă o privire asupra identității est-europene aflate în tranziție. Conceptul identității uniformizate, pierdute, regăsite, reconcepute configurează în arta contemporană românească noi caracteristici specifice după o tranziție de peste 20 de ani. Tranziția generează firesc starea mentală a griului, care începe acum să se coloreze prin idei precizate și concepte clare, „purificate” prin culoare, în contextul actual.

Regimul comunist a privilegiat alcătuirea unei identități a clasei muncitoare construită prin omogenizarea categoriilor sociale. De cele mai multe ori forțarea acestei construcții a generat ca prim pas pierderea identității și, odată cu renunțarea la orice manifestare a personalității, uniformizarea la scară largă a societății.
Aceste salturi identitare în istoria recentă au determinat apariția mai multor „generații de sacri­ficiu” în deceniile ’70, ’80, ’90, care s-au confruntat cu parcurgerea unor realități și probleme ale unui prezent mereu amânat şi ale unui viitor perpetuu neprogramat. Realitatea era întotdeauna în altă parte, iar raportarea se făcea la modele occidentale de succes, dar deja consacrate și depășite. Fiecare „generație de sacrificiu” ajungea în momentul de maturizare să conștientizeze eșecul idealurilor generațiilor precedente și neputința de a le atinge pe cele proprii.
Identitățile provizorii s-au perenizat și ca atare au produs o confuzie identitară pe mai multe straturi. Din punct de vedere formal, acest proces apare sugerat în artele vizuale post-2000, prin lipsa portretului și ascunderea elementelor feței în compozițiile figurative. Astfel de discur­suri artistice devin specifice expunerii identității în prezentul estic.
Aceste aspecte complexe ale preocupării legate de identitate pot fi observate în reprezentă­rile din arta contemporană românească recentă: există un număr considerabil de artiști – Adrian Ghenie, Mircea Suciu, Francisc Chiuariu, Dragoș Burlacu, Radu Belcin, Bogdan Rața, Mirela Moscu, Răzvan Boar, Robert Fekete și alții – în a căror artă funcţionează același mecanism de redare a portretului, prin ștergerea totală ori parțială a elementelor anatomice ale feței. Fără ochi, nas, gură un portret devine un suport al oricărei imagini sau individualități.

Din punct de vedere stilistic, arta contempo­rană românească a ultimilor ani și-a redescoperit apetitul pentru un realism îmbrăcat în hainele la modă ale neorealismului. Cumva firesc aflat în vecinătatea binomului istoric, teritoriul neoro­mantismului este explorat de artiști precum Radu Belcin și Flavia Pitiș. Ana Maria Micu pornește nemijlocit de la obiecte aflate în preajma ei, fie lucruri banale coti­diene, fie propriile ei lucrări. Dragoș Burlacu a ajuns la un procedeu de repre­zentare vizuală prin care simplifică narațiunea și figurația pentru a surprinde emoția legăturilor dintre personaje. Personajul colectiv din toate compozițiile lui Francisc Chiuariu este compus din numeroasele fețe ale trecătorilor. Aurel Tar se opreşte asupra detaliilor inte-racţiunilor şi mixajelor culturale ale globalizării. Identitatea locală, dar și multiculturalismul alcă­tuiesc fondul pe care Tar își construiește discursul artistic. Lucrările artiștilor Cătălin Petrișor și Bogdan Rața prezintă diferite aspecte ale realităților unei lumi postpolitice, postgenetice, postnucleare, postcrize, postpetrol care a traversat aceste etape înspre minunatele realități virtuale.
Mai multe detalii despre concept aici.
Expoziția este acompaniată de un album. Volumul Colorând griul – Starea de spirit are 128 de pagini și conține conceptul curatorial în română, engleză și ebraică și nouă portofolii ale artiștilor, alături de o secțiune de scurte biografii. Volumul va fi lansat oficial în România în cadrul Târgului internațional de carte Gaudeamus București și va fi accesibil gratuit începând cu 23 noiembrie a.c. în rețele de librării naționale. O selecție a albumului poate fi răsfoită aici.
Autor: Cosmin Năsui, curator și critic de artă
Editură: Vellant
Cartea-album dedicată expoziției este tipărită cu sprijinul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național. SURSA: Modernism.ro