Kusztos Endre 90

Proiecție de film și expoziție
Galeria Quadro
Premiera: 27 septembrie 2015, ora 19:00

Kusztos Endre 90
Evenimentul marchează cea a de-a nouăzecea zi de nașterea a graficianului și pictorului Kusztos Endre (Ghindari, 27 septembrie 1925 – Târgu Mureș, 14 februarie 2015).

Comemorăm artistul cu prezentarea filmului – portret: Moștenirea lui Kusztos Endre (2015, 50’) în regia lui Bálint Arthur, a cărui cadre au fost realizate cu ocazia ultimei vizite la Cluj al artistului (11-13 februarie a.c.), cu prilejul expoziției maestrului său, Miklóssy Gábor la Galeria Quadro.
Conform scenariului, filmarea ar fi continuat la Sovata cu vizitarea locurilor importante pentru creația lui Kusztos Endre.  Moartea subită a artistului a împiedicat acest lucru, astfel încât  locuința și gara mică din Sovata – unde a realizat multe lucrări în ultimii ani de viață – sunt evocate prin filmări de amator, din anul 2011.
În film, Székely Sebestyén György dialoghează cu artistul, după moartea acestuia, filmarea fiind completată cu aprecierile istoricului de artă asupra operei.

Dunatáj Alapítvány a fost însărcinat cu realizarea filmului, de către Magyar Művészeti Akadémia.
În completarea proiecțiilor de film, o mică expoziție este menită să prezinte arta lui Kusztos Endre. Selecția constă din lucrări în mare parte inedite, făcând partedin două grupe: pe de o parte o serie de acuarele din 1947, pe de alta parte, lucrările mature și degajate din ultimii cinci-zece ani de viață. Pietrele de hotar ale începutului și încheierii operei, accentuează consecvența și profunzimea unei concepții romantice despre viață, în centrul căreia se află natura și omul.
Cei interesați sunt așteptați la proiecții și în data de 30 septembrie și 2 octombrie de la ora 17:00. Expoziția se poate vizita până în 3 octombrie.

100 de ani de artă românească în arhiva Radu Bogdan

Proiecția filmului Struma, la Muzeul Țăranului Român
7 septembrie 2012

Fundaţia Radu Bogdan organizează primul eveniment al proiectului „100 de ani de artă românească în arhiva Radu Bogdan”, finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional în sesiunea AFCN II / 2012, secţiunea Arte vizuale şi noile media.

Cu ocazia acestei comemorări, în cadrul proiectului „100 de ani de artă românească în arhiva Radu Bogdan”, prima acțiune: Spre neuitare: Struma, va avea loc la Muzeul Naţional al Ţăranului Român în data de 7 septembrie 2012, la ora 19,00.
Proiecția filmului Struma, regizat de Radu Gabrea, după un scenariu de Stelian Tănase, în care apare şi istoricul şi criticul de artă Radu Bogdan, prezintă povestea vasului cu același nume, scufundat  în ziua de 25 februarie 1942, având la bord peste 750 de evrei originari din România. Un amănunt pe care doar apropiaţii lui Radu Bogdan îl cunosc, este că acesta a refuzat îmbarcarea pe vasul fantomă în ultimul moment, deşi avea un bilet cumpărat. Avea, la acea dată, 22 de ani. Dacă s-ar fi urcat pe acest sicriu plutitor, după cum singur l-a numit, întregul său lăsământ nu ar mai fi existat. Documentele pe care le-a adunat, de atunci și până la venerabila vârstă de 91 de ani la care s-a stins, se află acum în proprietatea fundației care îi poartă numele.

Proiecţia va fi însoţită de o dezbatere moderată de Mădălina Mirea, preşedintele Fundaţiei Radu Bogdan. Pentru mai multe informaţii email: contact@fundatiaradubogdan.org.

Cea de-a doua acțiune este digitalizarea și expunerea pe situl fundației a circa 2000 de documente din această prețioasă arhivă, iar în luna noiembrie, la Institutul Cultural Român, vom prezenta rezultatele acestui proiect, care se desfășoară în perioada 15 august – 15 noiembrie.

Partenerii Fundației Radu Bogdan în derularea proiectului 100 de ani de artă românească în arhiva Radu Bogdan sunt: Asociaţia Operatorilor Culturali din România, Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Atelierul de Grafică, Institutul Naţional al Patrimoniului, Institutul Cultural Român.
Mai multe informaţii pe GraphicFront.ro
SURSA: GraphicFront.ro

Să nu ne răzbunaţi!

Mărturii despre suferinţele românilor din Basarabia

Lansare de carte şi proiecţie video

Joi, 24 mai 2012, de Înălţarea Domnului, la ora 18.00, în sala mică „Liviu Oros” a Casei de Cultură „Drăgan Muntean” din Deva vă invităm la o întâlnire cu monahul Moise – coordonatorul proiectului „Să nu ne răzbunaţi!” – o încercare de popularizare a mărturiilor despre suferinţele românilor în comunism.

Întâlnirea va cuprinde lansarea primului volum din ciclul omonim şi o proiecţie de film. Ambele materiale au ca subiect patimile trăite de românii din Basarabia.
Intrarea este liberă.

„Cu ani în urmă, m-am gândit să alcătuiesc un fel de Pateric cu figuri şi întâmplări deosebite din temniţele comuniste. Am citit memoriile celor trecuţi prin puşcării, am stat de vorbă cu foşti deţinuţi politici şi-am cercetat, săptămâni la rând, dosarele de la CNSAS.
Ulterior, un grup de oameni inimoşi a avut ideea construirii unei arhive video, cu filmări de nivel profesional, cu foştii deţinuţi politici. După aproape un an şi jumătate, s-au adunat sute de ore de filmare, cu mărturii foarte interesante.Viziunea Patericului s-a modificat substanţial şi cititorul are acum în mână o primă apariţie din seria „Să nu ne răzbunaţi!”. Sub acest titlu vor fi reunite cărţi cu mărturii (din interviurile filmate şi din ceea ce am adunat înainte) şi dvd-uri cu filme documentare. Acest prim volum ne pune în faţă drama celei mai pătimite părţi a pământului românesc, Basarabia.”
(monahul Moise)

Monahul Moise Iorgovan, de la Mănăstrirea Oașa, este coordonatorul cărţii Sfântul închisorilorşi al volumelor „Să nu ne răzbunaţi!”, acestea din urmă fiind rezultatul unui proiect de cercetare care povesteşte adevăruri zguduitoare din timpul regimului comunist, al deportărilor în Siberia şi despre ororile foametei din Basarabia anilor 1946-1947.

Pitoresc – Avancronică

Irina Botea și Nicu Ilfoveanu

Expoziţia foto-video, cu vânzare

Anca Poterașu Gallery (Bucureşti, strada Plantelor, nr. 56) devine spațiul artei neconvenționale odată cu Expoziția „Pitoresc – Povestea lui nea Nelu, călăuza de artiști”.

La început de an, Anca Poterașu Gallery le aduce pasionaților de artă un nou eveniment neconvențional: Expoziția Pitoresc, ce va fi găzduită de galerie în perioada 21 ianuarie – 2 martie 2012. De aceasta dată, galeria îmbracă haine de cinema și prezintă invitaților un vernisaj foto-video ce aduce în prim plan ideea de pitoresc.
Artiștii care și-au dat mâna pentru acest proiect sunt Irina Botea și Nicu Ilfoveanu. Colaborarea acestora este o premieră, mai ales pentru că cei doi abordează tehnici și tematici diferite. Special pentru această expoziție, spațiul galeriei va fi transformat într-un mini cinematograf intim, personalizat.

Materialul a prins viață în timpul unei excursii a celor doi în câteva sate părăsite din Apuseni. Deși plecaseră de la ideea unei lucrări despre culegătorii de fructe, cei doi artiști și-au găsit inspirația în persoana unui localnic – Nea Nelu (Ioana Pârva, ghid turistic și scriitor pentru revista turistică România Pitorească), care i-a condus prin sate și le-a făcut cunoscute poveștile locului.

Fragmente din această excursie care relatează în imagini povestea locurilor și a oamenilor, dar a mai ales a lui nea Nelu pot fi văzute în exclusivitate la Anca Poterașu Gallery. Documentarul explorează retorica turistică a României și înfățișează sate părăsite și peisaje post-industriale în munții Apuseni.


Anca Poterașu Gallery este o galerie de artă dedicată artei contemporane, ce își propune să susțină și să promoveze inițiativele artistice și proiectele curatorilor români. Anca Poterașu Gallery susține atât artiștii consacrați, cât și tinerele talente, pe care își propune să le promoveze în afara spațiului românesc.
Irina Botea (n. 1970) trăiește și lucrează la Chicago. Absolventă a School of Art Institute of Chigago, MFA în 2006 și a Universității Naționale de Arte București, BFA în 2001, MFA în 2002.  În ultimii 10 ani, Irina Botea utilizează diverse medii – video digital, film, instalație video, performance, fotografie — pentru a inspecta dinamica mediului politico-social și potențialul de transformare a acestuia.
Nicu Ilfoveanu (n. 1975) lucrează în domeniul fotografiei, filmului şi instalației. În 2000 a absolvit departamentul foto-video al Universităţii Naţionale de Artă din București, în prezent fiind asistent universitar în cadrul aceluiași departament. Parte din stilul său de lucru consistă dintr-o selecție de box-camere – cutii mecanice ce nu se supun voinței și aparate care trădează în mod constant speranța fotografilor de a înregistra exact ceea ce văd. În film a construit conceptul de Stampare Metrică – un mod de a imprima imagini pe peliculă, trăgând cu diferite frecvențe de înregistrare și modelând astfel materialul într-un ritm poetic.
Pentru mai multe detalii:  Anca Poterasu Gallery