Expoziţia Şcoala de Artă de la Cluj la Galeria de Artă Contemporană SOKÓL, Nowy Sacz, Polonia

29 august – 21 septembrie 2014

În cadrul programului de colaborare dintre judeţul Cluj şi regiunea Malopolska din Polonia, Muzeul de Artă Cluj-Napoca va prezenta în perioada 29 august – 21 septembrie 2014 la Galeria de Artă Contemporană SOKÓL din oraşul Nowy Sacz, expoziţia „Şcoala de Artă de la Cluj”.
Vor fi expuse lucrări de Abódi Nagy Béla, Petre Abrudan, Gheorghi Apostu, Catul Bogdan, Teodor Botiş, Victor Ciato, Petru Feier, Radu Fulger, Teodor Harşia, Nicolae Maniu, Florin Maxa, Miklóssy Gabor, Mohi Sándor, Ioan Aurel Mureşan, Paul Sima, Tóth László, Mircea Vremir din patrimoniul muzeului şi din creaţia curentă a artiştilor Ioana Antoniu, Marius Bercea, Radu Comşa, Adriana Elian, Adrian Ghenie, Kőmives Andor, Ciprian Mureşan, Radu Pulbere, Şerban Savu, Ioan Sbârciu, Radu Şerban.
Au colaborat galeriile Plan B Cluj / Berlin şi Blain / Southern Londra.

Expoziţia îşi propune să ofere o imagine concentrată a specificului artei clujene din perioada 1950 şi până în prezent, cunoscută fiind ascensiunea acesteia în mediile artistice internaţionale din ultimii ani. Astfel, o carte apărută anul trecut la editura Phaidon, Art Cities of the Future: 21st-Century Avant-Gardes, plasează Clujul între cele 12 oraşe unde se realizează arta viitorului. În revista Flash Art, un articol a lansat formula Şcoala de Artă de la Cluj, referindu-se la prezenţa tot mai dinamică a artiştilor clujeni în arta internaţională, dar şi la o anumită caracteristică a acestora, respectiv interesul pentru arta figurativă. Artiştii clujeni au manifestat întotdeauna o preferinţă pentru arta figurativă, iar o privire retrospectivă în istoria picturii locale confirmă acest lucru.

Un element important în această istorie îl reprezintă existenţa învăţămîntului artistic superior din anul 1950 până în prezent, deşi pentru o scurtă perioadă, între anii 1926-1931, o şcoală de artă a mai funcţionat la Cluj. Chiar dacă o bună parte din această istorie s-a consumat în perioada comunistă, artiştii au încercat să se sustragă modelelor propuse de ideologia comunistă şi să dezvolte o artă adevărată, legată de multe ori de evoluţiile artistice din lume. Succesul răsunător al tinerilor artişti de azi a fost pregătit de generaţiile anterioare, de climatul cultural bogat al Clujului, artiştii-profesori din învăţământul universitar de artă clujean având o influenţă decisivă în crearea unui anumit profil artistic al oraşului.

La vernisaj va participa domnul Vákár István, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj şi domnul Leszek Zegzda, preşedinte al Comisiei regionale de cultură,  doamna Monika Wiejaczka, director al departamentului de cultură şi patrimoniu, doamna Magdalena Jaskowska, membru al Comisiei de cooperare internaţională a regiunii Malopolska, şi o delegaţie din partea Muzeului de Artă Cluj-Napoca.
Călin Stegerean, director

Foto: Muzeul de Artă Cluj-Napoca – jozsef.rosta@gmail.com

Centrul artistic de la Baia Mare

Tradiţia, avangarda şi
„noul clasicism”

Muzeul de Artă Cluj-Napoca, instituţie de cultură aflată în subordinea Consiliului Judeţean Cluj, vă invită să luaţi parte joi, 10 martie 2011, de la ora 18.oo, la vernisajul expoziţiei-eveniment Centrul artistic de la Baia Mare: tradiţia, avangarda şi „noul clasicism”. Lucrări din patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca. Expoziţia va fi deschisă publicului în perioada 10 martie – 10 aprilie 2011.

Fondul lucrărilor selectate pentru expunere, aflat în patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca, susţine un discurs expoziţional concludent, cu privire la aria tematică sintetizată prin conceptul curatorial al dialecticii dintre „noul clasicism” şi avangardă, respectiv referitor la binomul tradiţie-inovaţie. Deoarece acest binom a reprezentat o provocare majoră pentru artiştii înşişi, expoziţia vizează acest raport nu numai în sens dihotomic, ci şi ca un veritabil dialog creator, care se reflectă în lucrările artiştilor selectaţi din patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca: Hollósy Simon, Thorma János, Eugen Pascu, Ziffer Sándor, Klein József, Nagy Oszkár, Jándi Dávid, Szolnay Sándor, Réti István, Arthur Garguromin Verona, Dimitrie N. Cabadaief, Alexandru Phoebus, Tasso Marchini, Marius Bunescu, Petre Abrudan, Octav Angheluţă, Traian Bilţiu-Dâncuş, Emil Cornea, Petru Feier, Lucian Grigorescu, Teodor Harşia, Letiţia Muntean, Ferenczy Károly, Koszta József, Ács Ferencz, Bene József, Börtsök Samuel, Mikola András, Mohi Alexandru, Krizsán János, Aurel Popp, Kószta József, Perlrott Csaba Vilmos.

Alegerea conceptului curatorial propus, respectiv a tematicii dialogului dintre tendinţele estetice tradiţionaliste şi tendinţele estetice novatoare din cadrul Centrului artistic de la Baia Mare, corespunde nu doar cu specificul lucrărilor selectate din fondul Muzeului de Artă Cluj-Napoca, ci şi cu necesitatea de a observa comparativ diferitele etape de evoluţie ale Centrului artistic de la Baia Mare. Aceste etape stilistice au fost identificate în lucrări care le exprimă plenar, în primul rând printr-o diversitate a genurilor artistice, cum este peisajul, (auto)portretul şi natura statică, şi, în al doilea rând, printr-o diversitate a tehnicilor artistice, cum este uleiul pe pânză, pastelul sau guaşa. În acelaşi timp, expoziţia Centrul artistic de la Baia Mare: tradiţia, avangarda şi „noul clasicism”. Lucrări din patrimoniul muzeului de artă Cluj-Napoca reprezintă – pentru toate categoriile de public – o reală oportunitate de a se familiariza, din perspectiva inedită a coexistenţei şi a întrepătrunderilor dintre tradiţie şi inovaţie, cu lucrări de o certă valoare artistică, a căror influenţă este semnificativă atât pentru evoluţia picturii moderne din Ungaria, cât şi pentru evoluţia picturii moderne româneşti. Prin urmare, un alt palier pe care îl include conceptul curatorial propus este dialogul creator dintre două spaţii culturale distincte, dar reunite prin aceleaşi deziderate estetice, filtrate de către personalităţile diferiţilor reprezentanţi ai Centrului artistic de la Baia Mare. În acest sens, lucrările selectate sunt reprezentative şi pentru noul context de după încheierea primului război mondial, când, în anul 1919, Thorma János a redeschis şcoala de artă. Din acest moment, se înregistrează un număr tot mai însemnat al discipolilor aparţinând spaţiului cultural românesc, care au frecventat colonia artistică de la Baia Mare până în deceniul cinci al secolului al XX-lea şi care au avut un rol tot mai important în configurarea identităţii vizuale a renumitului centru artistic.

Lucrările din patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca, selectate în funcţie de trăsături stilistice comune, îşi revelează noi valenţe estetice, fie din perspectiva dihotomiei, fie din aceea a sintezei dintre elementele stilistice de factură tradiţionalistă şi cele caracteristice avangardei istorice. (SURSA: Muzeul de Artă Cluj-Napoca şi Modernism.ro)
Vezi aici: Catalogul expoziției (pdf)