ART BUNAVESTIRE 30

Expoziție colectivă retrospectivă

Comunicat de presă

Anul acesta se împlinesc 30 de ani de la fondarea în 1987 la Negrești-Oaș a unei grupări artistice care peste timp a devenit ”Grupul Art Bunavestire”. Cu fiecare an, prin calitatea crescândă a operei artiștilor săi și prin notorietatea invitaților lor, ce nu de puține ori a depășit granițele naționale, activitatea acestei grupări a devenit un ”fenomen” recunoscut la nivel regional iar mai apoi național.

Cei șapte artiști plastici fondatori au adus alături de ei pe parcursul celor treizeci de ani parcurși împreună, un număr de artiști români și străini importanți, ce depășește orice așteptare, colecția de artă contemporană a Muzeului cuprinzând un număr de peste 200 de lucrări donate de expozanți. Simezele Muzeului Țării Oașului, au devenit treptat, prin investițiile surprinzătoare făcute în semn de apreciere din partea edililor locali și instituțiilor de cultură județene, unele de nivel european, iar lăcașul în forma sa modernizată a fost consacrat cu numele ”Dr. Mihai Pop”, aparținând regretatului medic și director al spitalului local, unul dintre susținătorii de suflet și faptă al primelor manifestări.

Prin expozițiile anuale din ce în ce mai ample, devenite reprezentative în partea de nord vest a țării și calitatea artistică și umană a artiștilor nucleului de bază, au fost atrase aici personalități importante ale cronicii, istoriei și criticii de artă și ale vieții culturale românești, care au onorat prin prezența și discursul lor obiectiv toate vernisajele anuale. Între aceștia profesorii Dr. Gheorghe Arion, Dr. Nicolae Latiș, Dr. Ovidiu Pecican, Dr. Tiberiu Alexa, Dr. Laura Ghinea, esteticianul Corneliu Antim, Dr. Gheorghe Vida, Pavel Șușară cronicarul Augustin Cozmuța, poeții Ioan Nistor, George Vulturescu și Vasile Mic, au evidențiat cu fiecare ocazie acest fenomen devenit de nivel național.

Expoziția de la Muzeu de Artă Cluj-Napoca prezintă, pe simeze, o valoroasă selecție de lucrări (pictură, sculptură, grafică, arte decorative și instalație) selectate dintre operele donate de către artiștii participanți, de-a lungul celor trei decenii numărând aproape 90 de lucrări.

Vernisajul expoziției va avea loc sâmbătă, 26 martie 2016, la orele 18:00, în sălile de expoziții temporare (etaj) ale Muzeului de Artă Cluj-Napoca, în prezența multora dintre artiștii expozanți și a partenerilor instituționali de la Negrești-Oaș. Din partea muzeului va fi gazdă Florin Gherasim, muzeograf, curatorul expoziției.

Lucrările Expoziției aniversare „ART BUNAVESTIRE 30”, vor putea fi vizionate în perioada 26 martie – 10 aprilie 2016, săptămânal de miercuri până duminică inclusiv, în intervalul orar 10:00-17:00.

Conf. univ. Dr. Andrei Florian, UAD Cluj-Napoca,
membru fondator și organizatorul Retrospectivei „ART BUNAVESTIRE 30”

Membrii fondatori din 1987 ai grupului Bunavestire:
Corneliu Pop, Ioan Pop-Prilog, Ion D. Ion, Dorel Petrehuș, Andrei Florian, Iosif Șaitoș, Ioan Gosman, Remus Vârnav directorul Muzeului Țării-Oașului și regretatul dr. Mihai Pop, director de atunci al Spitalului din Negrești, al cărui nume este dat astăzi Galeriei de Artă Contemporană a Muzeului din Negrești-Oaș.

Pavel Şuşară: Libertatea artistului se află în limitele captivității în care trăim

Astăzi, 18 martie 2014, în Sala mică a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, criticul de artă Pavel Şuşară și-a lansat cărțile „Carcase de cristal” și „Sissi” și a vorbit într-o Conferință celor prezenți despre Arta Românească Contemporană ca produs a intersecției a două culturi, cea a Orientului și cea a Occidentului. Istoria artelor plastice româneşti este marcată de un paradox: cel al a spiritului şi a gândirii de factură occidental și, în același timp, oriental. Pictura şi sculptura se înscriu atât în estetica europeană a înnoirilor de limbaj, cât și a schematismul abstract al tradiției bizantine.
Spiritul artei româneşti, începând cu veacul al XIX-lea și al XX-lea, este unul european, dinamic, animat, cu vocaţia experimentului dată de mişcările avangardiste și diversele curente occidentale. Simbolicul, sinteticul și geometricul împrumută ideile şi conceptele vocabularului „de odinioară, în timp ce forme noi se impun fără a dobândi şi conţinuturi corespunzătoare, fără a fi pe deplin asimilate şi adaptate la condiţiile specifice locale”, spune Vasile Florea.

Pavel Șușară s-a născut pe data de 29 decembrie 1952, la Bănia, județul Caraș-Severin. Este absolvent al Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” în 1981. Pavel Șușară este critic și istoric de artă, monograf, poet, publicist și cercetător de istorie a artei al Institutului de Istoria Artei de pe lângă Academia Română. Specializat în istoria artei contemporane, este membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru al Asociației Internaționale a Criticilor de Artă, expert în artă și membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România.

Pavel Șușară: Arta nu spală vase, nu face mortar și nu face curat în grajd

Grigore Roibu: În timpul conferinței ați vorbit despre modalitățile prin care artistul, prin produsul creației sale, poate să influiențeze societatea. Ce cumpărăm de fapt atunci când afirmăm că am achiziționat un obiect de artă?

Pavel Șușară: Cumpărăm imaginea despre noi înșine. Acest lucru se poate vedea, cel mai bine, în practica acelei categorii ce a început să reînvie după anii ’90, cea a colecționarilor. Colecționarul nu produce el însuși imagine, ci încearcă să se definească făcând o selecție personală în ceea ce au creat ceilalți. Ambianța pe care el și-o făurește îi definește personalitatea: ce cunoștințe și repere culturale are, ce înțelege dintr-un tablou sau ce caută în imaginea dintr-un tablou. Colecționarul este, de fapt, nucleul comunității. Este, să zic așa, reprezentarea în mic a felului în care societatea înțelege să se manifeste față de artiștii cu care vine în contact. Cu cât o societate este mai conștientă de sine și are repere mai solide în cultură, în înțelegerea lumii, în ceea ce privește exigențele față de viitorului ei, relația cu artiștii, ca prezențe efective, și cu arta, ca produs social major, este mai profundă și mai eficientă. În principiu, factorul decizional, cel politic, trebuie să înțeleagă vectorul de mișcare a lumii pe care o administrează, ca manager, la un moment dat. Să înțeleagă multidimensionalitatea, necesitățile și funcțiile comunităților pentru a pune artistul la locul pe care trebuie să-l ocupe în societate.

– Ce ne puteți spune despre piața de artă din România?

– Este în consolidare. A pornit de la nimic și a ajuns undeva… aici, unde ne aflăm… Au apărut instituțiile indispensabile funcționării unei piețe cât de cât organizate. S-a trecut de la talcioc la magazin și, apoi, la nivelul de galerie sau casă de licitație. Există o categorie de oameni care au identificat obiectul de artă ca obiect de investiție. Tabloul, sculptura, desenul, obiectul decorativ încep să aibă o funcție concretă în imaginarul și spațiul privat al oamenilor. O dată însușite aceste lucruri există șansa ca ele să se consolideze și generațiile următoare să beneficieze de un sistem organizat, sistematizat. Copiii care cresc într-o casă cu o colecție de artă bine făcută, sistematizată, frumoasă, cresc într-o lume la care cei care nu au ambianța aceasta nu au cum să acceadă și să o înțeleagă. Această lume stimulează imaginația, creează ipoteze de viață care altfel nu le poți avea în mod real, ele fiind determinate. Arta nu are o funcție efectivă. Ea nu spală vase, nu face mortar, nu face curat în grajd, dar ea are un tip de funcționare eficientă în ceea ce privește construcția noastră ca oameni. Dacă nu am avea componenta asta am fi asemenea unor maimuțe, ceva mai vioaie în sistemul și capacitatea de relaționare. Arta ne face oameni pentru că ne dezvăluie natura, identitatea și specificul nostru.

– Vorbeați despre necesitatea libertății de exprimare pe care trebuie să o dobândească artistul contemporan. Cu toate acestea, artiștii, din cele mai vechi timpuri și până în prezent, au creat produse cu impact social dar destinate societății în care își desfășurau activitatea. Se poate spune despre artistul contemporan că a ajuns el la un stadiu de independență în care poate întoarece spatele instituțiilor statului de care a fost coordonat sau a depins atâta timp?

– În principiu artistul nu este cordonat de instituții. Asta în măsura în care acele instituții îi creează cadrul de funcționare, cadrul legislativ. Este necesar un cadru legislativ în care artistul să fie liber, să nu fie condiționat, să nu i se pună bariere în ceea ce face. Dar, dincolo de instituții sunt alte blocaje, blocaje de natură economică. Aici este cea mai dificilă problemă.

– Arta se dezvoltă atunci când în societate există un surplus de bunăstare. O societate bogată are oameni productivi și artiști pe măsură. Artiștii nu sunt neapărat persoane rebele lipsite de spirit comercial. Din acest motiv artiștii au depins, din cele mai vechi timpuri, de patroni, de instituții sau corporații…

– Da, așa este. Sugerez cititorilor artavizuala21 și tuturor prietenilor să citească „Pierdera măsurii” (n.r. de Hans Sedlmayr). Este o carte fundamentală despre desacralizarea artei. Ea a început prin a fi legată de Dumnezeu, de existența lui Dumnezeu, de instituția Bisericii, apoi de castel, de palat și, ușor-ușor a ieșit în stradă, a ieșit în istorie. Pe măsură ce artistul a devenit mai liber el a devenit și mai vulnerabil. Arta lui s-a descacralizat în sensul în care era pornirea inițială. Nu înseamnă că și-a pierdut sacralitatea, dar intenția nu mai este una de tip asumat sacru. De exemplu, Pablo Picasso are o dimensiune sacră care apare în toată opera lui prin momente de iluminare, momente mistice… El nu a făcut, însă, Răstignirea așa cum a făcut-o Andrea Mantegna.

– Arta actuală, cea de după anii ’90, este legată de politic mai mult ca niciodată?

– Permanent a fost legată de politic, într-un fel sau altul… A fost legată politic prin comandă, cererea pe care o primea, de exemplu, Velasquiez sau Rubens de la curtea regală. Acest tip de relație era un tip de legătură a artistului cu politicul. Mai mult, Rubens a fost ambasador.

– În aceste condiții putem vorbi de o libertate a artistului în societatea contemporană?

– Putem vorbi de o libertate a artistului în limitele captivității în care orice om care trăiește, nu trăiește singur. Chiar și dacă ar trăi singur ar fi dependent de ciclurile astronomice, de zi sau noapte, de anotimpuri, de ploaie sau secetă. Nu suntem liberi nici când trecem strada. Se face roșu la semafor și trebuie să ne oprim! Fără să conștientizăm, noi suntem determinați în pașii pe care îi facem pe stradă. Trecem pe spațiul care este marcat. Chiar și câinii au început să treacă pe zebră dobândind stereotipul acesta prin asociere cu oamenii. Libertatea, în definiția marxistă, este descrisă ca „necesitate înțeleasă”. Dacă înțelegem necesitatea mecanimului în care suntem putem fi liberi în limitele lui.

Formele fixe din poezie, cum ar fi rondelul sau haiku-ul, nu pot să depășească normele pe care le impune genul liric. Varietatea în care s-au scris rondeluri sau haiku-uri este, însă, halucinantă. Înăuntrul normei asumate omul poate fi liber. Chiar și în relație cu Dumnezeu suntem liberi. Ni s-a dat libertatea, problema este ce facem cu această libertate. Libertatea nu poate fi niciodată absolută. Libertatea absolută înseamnă să nu ținem seama de libertatea celor din jurul nostru. Libertatea mea se oprește acolo unde încalcă, de exemplu, libertatea ta. Fiecare dintre noi avem dreptul la libertate. Nu am libertatea să intru în casa cuiva. Acesta este un abuz. Ca să înțelegem libertatea trebuie să cunoaștem necesitățile noastre și să ne adaptăm nevoile noastre cu ale celorlalți.

– Vă mulțumesc.
Interviu realizat de Grigore Roibu

Conferință și vernisaj Pavel Șușară

Marți, 18 martie 2014, începând cu ora 10.00 are loc conferința criticului de artă Pavel Șușară în Sala mică a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” Deva.
Prezintă: scriitorul Dumitru Hurubă.

Tot marți, 18 martie 2014, ora 17.00, la Galeria de Artă „Forma” Deva are loc vernisajul expoziției Angela Tomaselli, eveniment prezentat de Pavel Șușară.

Pavel Șușară (n. 29 decembrie 1952, Bănia, județul Caraș-Severin) este un autor, critic și istoric de artă, monograf, poet, publicist și scriitor român, cercetător de istorie a artei al Institutului de Istoria Artei de pe lângă Academia Română. Specializat în istoria artei contemporane, Pavel Șușară este autorul unei monografii importante despre opera pictorului Corneliu Baba, dar și un poet având câteva volume de poezii publicate, pentru care a primit un premiu al Uniunii Scriitorilor din România în 1996. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, colaborator al postului de radio România Liberă, membru al Asociației Internaționale a Criticilor de Artă, expert în artă, atestat de Ministerul Culturii și membru al Uniunii Artiștilor Plastici.

Angela Tomaselli este născută în 1943 la Brezoi, Vâlcea, dintr-un tată italian şi o mamă jumătate nemţoaică, jumătate româncă. Absolventă a Institutului de Arte Platice „Nicolae Grigorescu” Bucureşti, secţia artă monumentală (prof. G. Popescu, Simona Vasiliu Chintilă, Ştefan Szönyi, Costin Ioanid, Eugen Schileru, Adina Nan), promoţia 1961-1967. Debutează în 1969 la Expoziţia Republicană de la Bucureşti. Din 1967 în 1970 este muzeografă la Muzeul de Artă Modernă şi Contemporană din Galaţi, iar din 1970 este profesoară la Liceul de Artă din Galaţi. Este membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România din 1971.

Antal Vasarhelyi – GRAFART

Galeria Simeza
Vernisaj: 12 martie 2014, ora 18.00.

Vă invităm la vernisajul expoziției de grafică GRAFART a artistului de origine română Antal Vasarhelyi, Președintele Asociației gravorilor și litografilor din Budapesta. Evenimentul va avea loc în data de 12 martie 2014, la Galeria „Simeza” (București, Bd. Gh. Magheru 20), la ora 18.00. Prezintă criticul de artă Pavel Șușară. Expoziția este organizată de UAP din România, Filiala de Grafică.

artFoRest 2013

Simpozion de Artă Contemporană

Muzeul de Artă Comparată Sîngeorz – Băi,
Domeniul Artistic „Dosul Gârciului” Sîngeorz – Băi

În perioada 1-15 august 2013, la Sîngeorz-Băi va avea loc Simpozionul de Artă Contemporană artFoRest, sub auspiciile Complexului muzeal Bistrița-Năsăud și Centrului județean pentru cultură Bistrita-Năsăud, organizat de Muzeul de artă comparată Sîngeorz – Băi și Fundația de artă contemporană „Maxim”.

Participanții ediției artFORest 2013, cu tema „NO LIMIT” sunt: Maria Balea – pictură, Gabriela Culic – pictură, Emil Cassian Dumitraş – ceramică, Maxim Dumitraş – sculptură, Lucian Muntean – fotografie, Alexandra Mureşan – ceramică, Eugen Petri – sculptură, Ioan Augustin Pop – pictură, Arpad Racz – pictură, Constantin Raducan – pictură, Pavel Şuşară – critic de artă, Vasile Duda – istoric de artă.
www.macsb.ro