Palkó Ernest – Magia formelor fluide

Galateea Contemporary Art vă invită la expoziţia de ceramică MAGIA FORMELOR FLUIDE semnată de ceramistul ERNEST PALKÓ din Cluj. Ineditul acestui eveniment este că se desfăşoară în două spaţii expoziţionale de renume: Centrul Cultural „Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului” – Mogoşoaia şi Galateea Contemporary Art din Bucureşti. Vă invităm aşadar la două vernisaje::
  1. Centrul Cultural ”Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”: sâmbătă, 13 octombrie 2018, ora 17:00. Curator: Mădălina Mirea
Evenimentul va avea loc în Cuhnia Palatului Brâncovenesc și va fi prezentat de criticul de artă Doina Mândru. Epoziţia poate fi vizitată în perioada 13 octombrie – 13 noiembrie 2018.
  1. Galateea Contemporay Art : joi, 18 octombrie 2018, ora 19:00. Curator: Nicolae Moldovan
Expoziţia poate fi vizitată în perioada 18 octombrie – 11 noiembrie 2018. „Forma finală a lucrărilor sale poartă pecetea finitului,ca şi fiinţele care sunt născute din pământ, luând forma unor jumătăți sau fragmente de cilindru, asemănătoare prin deformări și neregularități cu măștile arhaice. Astfel,orice siluetă e și o mască și orice mască poate deveni siluetă,în viziunea lui Palkó Ernest. Texturi şi teme ale artei arhaice comunică în lucrările sale prin volumetrii abstracte, voit deformate, asemănătoare unor scoici uriaşe. Prin urmare, ne putem întreba dacă avem de-a face cu un artist modern, care a renunţat la emblemele culturii actuale sau cu un artist arhaic convertit la modernism. Orice răspuns am oferi, rămâne performanţa artistică a lui Palkó Ernest de a imagina transformarea limbajului avangardist într-o relicvă cu un misterios potenţial insurgent.

Dr. Dan Breaz, critic şi istoric de artă

Artele focului/ Bienala de ceramică şi sticlă

Muzeul de Artă Cluj-Napoca

Ajunsă la a patra ediţie, Bienala de ceramică şi sticlă prezintă publicului, până pe data de 2 decembrie 2012, lucrări aparţinând unor artişti consacraţi, profesori în domeniul artelor focului şi tineri absolvenţi ai Departamentului Ceramică-Sticlă din cadrul Universităţii de Artă şi Design.

Această prezentare necesită JavaScript.

Şcoala clujeană de ceramică a schimbat starea artelor focului, eliberând forma de procesul tradiţional şi utilitatea ei. Artele focului reprezintă, în prezent, o manieră de a crea forme prin intermediul experimentului artistic. Ceramica şi sticla artistică, în Postmodernism, se dezvăluie ca domenii ale artelor cu stil particular, fiind rezultatul unor procese de cercetare, maniere de a inventa forme pentru a exprima idei. Varietatea mijloacelor de exprimare în ceramică a dus la încorporarea unor teorii estetice specifice sculpturii sau picturii, transformând atât ceramica, cât şi sticla artistică, în mijloc de expresie legat de construcţia formelor abstracte. Artiştii clujeni aduc în atenţia publicului, prin intermediul lucrărilor expuse în sălile Muzeului de Artă din Cluj, tehnici specifice sau experimentale de prelucrare a ceramicii şi sticlei.

Expozanţi: Adina Toader, Agneta Labancz Cismaşiu, Agoston Arpad, Elena Amariei, Andra Alida Baban, Koncz-Münich Andras, Andrei Florian, Arina Ailincăi, Buburuzan Vladimir, Mihai Chira, Emilia Chirilă, Cioti Iordanka, Ileana Crăciun, Cristina Metea, Cristina Popescu Russu, Dinu Vioara, Chirilă Diana Drăgan, Elena Czedula, Eugenia Pop, Forro Agnes, Marius Georgescu, Gheorghina Costea, Gloria Gratti, Grigore Roibu, Ioana Şetran, Kiss Melinda, Kolozsi Gabriela Simona, Lucia Lobonţ, Mihaela Buhaev, Mihaela Giura, Oriana Pelladi, Palko Ernest, Peter Felix, Dodică Valentin, Rog Cintia, Smicală Gavril, Doina Stici, Ioan Sumedrea, Ioan Sumedrea jr., Bianca Trifan.
Curatorul expoziţiei este Emilia Chirilă, şeful secţiei de ceramică a Filialei Cluj a UAP.

Vedeţi pe aceeaşi temă Bienala de ceramică şi sticlă – artişti clujeni
şi Muzeul de Artă Cluj Fotografii vernisaj

Dialogul artelor la Salon pe Balcon

Timp de trei zile, începând din 1 iunie până pe 3 iunie, 42 de plasticieni au invitat publicul iubitor de artă la o plimbare culturală pe logiile interioare de la etaj ale Muzeului de Artă din Cluj. Scopul acţiunii a fost cel de a „deschide” atelierele plasticienilor în faţa celor care doresc să cunoască mediul artistic clujean. „Salon pe Balcon” este un proiect de început care îşi propune să contribuie la inițierea unei forme contemporane de dialog între societate, artiștii ei și operele lor. Expoziţia colectivă de artă contemporană a fost iniţiată de artiştii Vasile Gheorghiţă, Ioana Antoniu, Elian, Lucia Lobonţ, Radu Pulbere, Radu Şerban, Ovidiu Tarţa, membri ai Filialei din Cluj a Uniunii Artiştilor Plastici din România.
Mai mult despre eveniment aici.

Această prezentare necesită JavaScript.

În urma acestui proiect artistic am stat de vorbă cu trei dintre iniţiatorii evenimentului:

Lucia Lobonţ: Ideia „Salonului” aparţine domnului Vasile Gheorghiţă. El a venit cu propunerea de a face un târg de artă. Nu am putut realiza acel proiect aşa cum a fost conceput iniţial. Prin indermediul acestei expoziţii încercăm să demarăm o acţiune experimantală. În momentul de faţă nu avem o galerie pentru expoziţii, ci doar un spaţiu ticsit cu lucrări. Am hotărât să facem o expoziţie nonconvenţională, o expoziţie în care oamenii să vină, să ne cunoscă, să ne cunoaştem noi între noi şi, nu în ultimul rând, să vindem lucrări. Domnul director Călin Stegerean ne-a propus această perioadă pentru expoziţie, 1, 2 şi 3 iunie, o perioadă care vine imediat după „Zilele Clujului” şi care continuă cu momentul de început al TIFF-ului. Expoziţia se integrează în programul muzeului care are proiecţii de filme, concerte şi alte manifestări culturale. Este o expoziţie în care fiecare artist se prezintă aşa cum vrea el. Dealtfel, arta din Cluj, aşa cum reiese din această expoziţie, o pot numi una tânără, spontană şi cu artişti dornici de a participa în cadrul evenimentelor culturale majore. Mai mult, evenimentul contribuie la cunoaşterea de către public a mediului artistic clujean şi în urma întâlnirii noastre vom şti unde să ne căutăm unii pe alţii.

Radu Pulbere: Acţiunea la care suntem prezenţi este modalitatea noastră la care am apelat pentru a încerca să deblocăm starea în care se afundă prezenţa artei în oraş. Folosim unul din puţinele spaţii care a rămas destinat artelor şi pe care ne bazăm în activitatea noastră. Într-un fel, lucrările sunt expuse în interiorul Muzeului de Artă şi, în acelaşi timp, investighează un spaţiu nou, unul nonconvenţional, aflat în exteriorul sălilor obişnuite. Acţiunea are scopul de a face posibilă o întâlnire între grupurile de colegi, artişti şi public. Am profitat de manifestarea majoră care este TIFF. Ne bucură faptul că ne putem întâlni şi avem ocazia de a discuta între noi în cadrul acestui proiect pilot. Este o încercare de a vedea cum funcţionează o relaţie care presupune organizare, coeziune şi promovare. Din acest punct de vedere cred că ne-am atins scopul.

Radu Şerban: Fiecare dintre noi poate vedea acestă manifestare în mod diferit. Eu văd această acţiune ca o ieşire în public, asta pentru că artiştii stau, de obicei, izolaţi în ateliere lor unde publicul pătrunde mai greu. Am ieşit în faţa publicului, în întâmpinarea lui, într-un spaţiu nonconvenţional, pe logiile muzeului destinate promenadei. Artiştii nu sunt în general comunicativi şi acest eveniment ne-a adus împreună pentru a schimba diverse idei. Fiecare plastician participă în această expoziţie cu ceea ce îl reprezintă. Nu ştiu dacă sunt lucrări vandabile. Sunt orientări diferite. Sunt lucrări ce se situează atât într-o zonă convenţională, tradiţională, dar şi lucrări experimentale. În ansamblu prezentăm domenii ale artelor care se adresează tuturor gusturilor.
(A consemnat Grigore Roibu)

Salon pe Balcon

Muzeul de Artă din Cluj-Napoca
1, 2 și 3 iunie 2012

Salon pe Balcon este o inițiativă a unui grup de artiști, membrii ai Filialei din Cluj a UAP, organizată în colaborare cu Muzeul de Artă din Cluj-Napoca.

Artistul și sensul creației contemporane au nevoie de public, de amatorii și cumpărătorii de artă ca participanți activi la modelarea perspectivei și dinamicii evoluției creației contemporane ca un ansamblu de idealuri și nevoi colective. Construcția acestei relații presupune în primul rând cunoaștere și respect reciproc într-un climat de dialog.
În condițiile restrângerii îngrijorătoare a spațiilor destinate artei contemporane și a preocupării pentru crearea de oportunități de prezentare și întâlniri ale artiștilor cu publicul din Cluj-Napoca, expoziția își propune inițierea unei alternative dinamice a prezentărilor de artă contemporană. Continuând inițiativa Atelierelor deschise, manifestarea vizează și o dimensiune socială importantă, oferind cadrul întâlnirii directe a celor interesați de artă cu artiștii și lucrări din creația lor curentă, într-un spațiu anexat muzeului și neconvențional pentru prezentarea de operă.

Cluj-Napoca este un centru artistic important şi reprezentativ pentru arta contemporană românească, în care își desfășoară activitatea de creație peste 1000 de artiști absolvenți ai universităților de artă din Cluj-Napoca, București și altor universități de artă din România, de cele mai multe ori mai cunoscuți în țară și în străinătate decât acasă în orașul lor.
Publicul are prilejul de a se întâlni cu operele unui grup de artiști și personal cu aceștia la Salon pe Balcon, într-un cadru mai puțin neutru și formal decât o expoziție convențională.

Salon pe Balcon își propune să contribuie la inițierea unei forme contemporane de dialog și relații între societate, artiștii ei și operele lor. Salon pe Balcon include dimensiunea de târg de artă, oferind oportunitatea de achiziționare de opere din creația artiștilor care expun.

Vă invităm în 1, 2 și 3 iunie, între orele 10.00 – 19.00, la o vizită și o plimbare culturală pe logiile interioare de la etaj ale Muzeului de Artă, la Salon pe Balcon. Expoziţia cuprinde lucrări de pictură, grafică, ceramică şi sculptură realizate de peste 40 de artişti clujeni.

Participanţi: Călin Anton, Ioana Antoniu, Mariana Bojan, Manuela Botiş, Teodor Botiş, Ana Călugăru, Margareta Catrinu, Emilia Chirilă, Adina Comşa, Csata Hermina, Dan Vera, Dobriban Emil, Dobriban-Lini Eniko, Diana Drăgan Chirilă, Elian, Farkas Melinda, Gheorghe Feneşan, Arina Gheorghiţă, Vasile Gheorghiţă, Simona Gocan, Mihaela Gorcea, Adrian Grecu, Komives Andor, Viorel Leschian, Lucia Lobonţ, Cristina Metea, Oniţa Mureşan, Mihai Nuţu, Palko Ernest, Felicia Predescu, Nicolae Procopan, Radu Pulbere, Gabriela Ranga, Grigore Roibu, Pepe Rota, Vasile Saraci, Doina Stici, Doina Şerban, Radu Şerban, Ovidiu Tarta, Gil Turculeţ, Natalia Udrea.

Artistul e un producător de artă în folosul comunității și din această perspectivă are legitimitatea de a solicita sprijin din partea membrilor acesteia și instituțiilor pentru a facilita accesul spre medierea unor schimbări culturale neprevăzute, care se petrec mereu în  societatea contemporană. Aceste schimbări solicită o adaptare continuă a capacității noastre de înțelegere și relaționare la orizontul și dinamica provocărilor contemporane.

Arta contemporană ca teritoriu sensibil și interesat de ansamblul evoluției problematicilor, expresiei mediilor și tehnologiilor contemporane, se află constant în avangarda modelării și interogării relației noastre cu lumea și societatea. Paradoxal, reprezentările și ipotezele artistice ne sporesc capacitatea de a cunoaște și a înțelege, ne ajută să acționăm și să gândim dintr-o perspectivă mai liberă, mai neconvențională și neuniformă.
Prin această deschidere, perspectiva artistică este una necesară iar importanța experienței artistice, realitatea și reprezentările acesteia devin fundamentale. Fără a-și aroga statutul de aspecte normative, experiențele artistice ne deschid orizontul spre un mod de percepție mai liber și contextual, creativ.

Suntem, dintr-o asemenea perspectivă, cu toții implicați și responsabili, artiști, iubitori și cumpărători de artă, de sprijinirea și promovarea unui dialog care încă nu beneficiază de nici un suport instituțional oficial în România.