Simt, Văd, Aud @ Galeria Cuhnia

Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti
13 mai – 11 iunie 2017

Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului vă invită să participaţi la vernisajul expoziţiei interactive de ceramică și video „Simt, Văd, Aud”, eveniment care va avea loc sâmbătă, 13 mai, ora 15.00.

Galeria Cuhnia ¦ Vizual
Vlad Basarab ¦ Diana Butucariu ¦ Anca Dragu Vintilă ¦ Liliana Marin ¦
Nicolae Moldovan ¦ Aniela Ovadiuc ¦ Cristina Popescu Russu ¦ Ioana Șetran ¦
Lucian Țăran ¦ Iulian Vîrtopeanu ¦ Aurel Vlad

Galeria Ghețărie ¦ Auditiv. Spaţiu interactiv
Adela Bonaț ¦ Oana Florică ¦ Liliana Marin ¦ Tudor Păsat ¦
Cristina Popescu Russu

Galeria Cuhnia / Cuptor ¦ Tactil. Spaţiu interactiv

Simt, Văd, Aud este o provocare între artist și public, un exercițiu de exprimare a trei din cele cinci simţuri fundamentale: tactil, auditiv şi vizual.

În haosul în care trăim, artistul produce emoții, redă momente în care s-a confruntat cu propriile experiențe sau alege să comunice prin materialul primar: lutul.
Trăirile și preocupările noastre sunt amestecate sau înșiruite într-o ordine/dezordine care, de cele mai multe ori, ne îndepărtează de la simțurile fundamentale. Ceea ce este tentant dar nu putem atinge, ceea auzim dar nu putem reda, ceea ce vedem dar nu înțelegem, toate acestea devin un experiment interactiv pentru vizitatorul expoziției.
Solicitându-i implicarea, publicul poate astfel auzi ceramica, poate atinge și modela lutul și poate vedea forma obiectului, fiind în măsură ca la finalul acestui „joc” să creeze propriul experiment.

Curatori: Gherghina Costea, Georgiana Cozma
Imagine afiș:
Detalii lucrări: Gherghina Costea și Nicolae Moldovan
Credite foto: Eugen Vasile (Jean), Bogdan Mateiaş
Grafic design: Corina Gabriela Duma

Liviu Rusu – Zidirea

Centrul Cultural Palatele Brâncovenești
8 aprilie – 7 mai 2017

Centrul Cultural Palatele Brâncovenești vă invită să participaţi la vernisajul expoziţiei ZIDIREA care va avea loc sâmbătă 8 aprilie ora 16 şi va fi prezentată de criticul de artă Adrian Silvan Ionescu și de curator, Doina Mândru.

Sculptorul Liviu Russu s-a născut în 1951 la București, este absolvent al Institutului de arte plastice „N Grigorescu” în 1975, secția sculptură, clasa profesorului Paul Vasilescu. Din 1975 participă la majoritatea expoziţiilor oficiale, de grup şi experimentale. Din anul 1980 este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România. Începând din 1974, participă cu lucrări în piatră, lemn, metal, la numeroase simpozioane de sculptură organizate. Între anii 2011 – noiembrie 2016 a fost preşedintele Filialei Sculptură a U.A.P din România. În anul 2013 devine membru al asociaţiei internaţionale “We are Europe” Düsseldorf / Germania.

Între Zidirea, semn durat în piatră la Măgura Buzăului în 1976, urmată de Înzidirea, piatră din 1979 – realizată tot la Măgura – și columna intitulată Imolare de la Tescani, 2015, expoziția de la Palatul Mogoșoaia dezvăluie – prin ampla prezentare a lucrărilor originale de mici dimensiuni și a posterelor pentru cele din simpozioane , un întreg parcurs artistic marcat de o rară coerență ideatică și plastică manifestă sub semnul abstractului cu valențe simbolice. Un parcurs ce pornește de la sculptură ca intervenție discretă dar semnificativă în peisaj și ajunge la simboluri ale unei arte cu solid substrat conceptual, marcată de tensiuni interioare solicitând implicarea contemplatorului într-un elan spre totalitate, spre un dincolo transpersonal și absolut, care cuprinde pașnic și salvează.

Curator: Doina Mândru, istoric de artă

Coast to Coast – expoziția ceramiștilor nord-americani

Centrul Cultural Palatele Brâncovenești, Mogoșoaia / Sălile: Foișor, Cuhnie, Ghețărie
15 octombrie – 10 noiembrie 2016

coast-to-coast

Asociația Basarab Art & Science și Centrul Cultural Palatele Brâncovenești, Mogoșoaia au plăcerea de a vă invita la Coast to Coast, expoziția ceramiștilor nord-americani, curatoriată de Vlad Basarab, care va avea loc la Centrul Cultural Palatele Brâncovenești, Mogoșoaia din 15 octombrie până pe 10 noiembrie 2016. Sălile: Foișor, Cuhnie, Ghețărie.

Sâmbătă 15 octombrie, la ora ora 12:00, va avea loc în Sala Scoarțelor a Palatului Brâncovenesc, o conferință având drept invitați pe: Sin-Ying Ho, Quens College, City University of New York și Linda Swanson, Concordia University Montreal, moderator: Vlad Basarab, Universitatea Națională de Arte, București. Vernisajul expoziției va avea loc la Cuhnia Palatului la ora 14:00 în data de 15 octombrie. Artiștii care paticipă la această expoziție sunt: Jennifer Allen, Linda Christianson, Josh DeWeese, Steven Godfrey, Sin-Ying Ho, Rober “Boomer” Moore, Shoji Satake, Brad Schwieger, Linda Swanson și Martin Tagseth. Expoziția este dedicată memoriei lui Tom Rohr, ceramist american.

Coast to Coast este un concept pe termen lung care propune ceramica drept pod între culturi, între tradiții și practici contemporane, o formă de limbaj care traversează mii de ani, legând trecutul de viitor. Analizând originile și practicile ceramiștilor nord-americani incluși în această expoziție, este evident că poveștile (destinele) și influențele lor izvorăsc din America de Nord, Europa și Asia.
Expoziția de față, primul eveniment din cadrul Coast to Coast, va fi compus din lucrări utilitare și non-utilitare ale unor artiști ceramiști de prestigiu din varii zone geografice ale Statelor Unite și Canadei, reprezentând un mic sondaj al ceramicii nord-americane prin viziunea curatorului. Majoritatea artiștilor din această expoziție sunt de asemenea cunoscuți ca mentori și educatori la universități prestigioase din SUA și Canada.

În contextul în care tradițiile ceramice (teracotă) din România dispar, iar ceramiștii contemporani evită în general creația de oale, există o ruptură evidentă între ceramica tradițională și cea contemporană. Expoziția evidențiază pe de-o parte că ceramica în forma de sculptură și olărit pot coexista și influența una pe cealaltă, dar mai ales că tradițiile pot fi o fundație pe care se poate construi. Ambele direcții pot fi urmate în educarea publicului asupra importanței obiectelor făcute de mână, intimității lor și a felului în care ne pot îmbogăți viețile.

Ceramica de temperaturi înalte originară din China, a migrat în Japonia prin Corea. Pe când stilurile ceramice chineze și coreene sunt foarte cunoscute pentru formele rafinate, decorația și suprafețele glazurate pe porțelan devenind perfecționate și elaborate în dinastia chineză Ming, o parte din ceramica japoneză influențată de spiritualitatea budistă a celebrat imprevizibilul și imperfecțiunea ca o nouă formă de manifestare artistică. Dacă în arderile tradiționale chinezești cu lemne, vasele ceramice erau protejate de impuritățile din cuptor (cenușă, cărbune) prin recipiente din ceramică pentru a obține glazuri Celadon, ceramica japoneză din Shigaraki a celebrat imperfecțiunile și accidentele, olarii lăsând cenușa depozitată pe vase să se topească și să devină o formă naturală de glazură. Ba mai mult, japonezii au descoperit feldspar-ul și l-au adăugat lutului pentru a se topi și a mări efectul de imperfecțiune, în timpul arderii formându-se cratere vulcanice în pereții vaselor.

Influențele asiatice asupra lucrărilor expuse scot în evidență unele din tradițiile menționate mai sus prin interpretări personale. De la obiecte arse la temperaturi mari și acoperite cu Celadon la obiecte arse în atmosfere experimentale (arderi cu lemne, sare și sodă la temperaturi mici (900 – 1000 C) și înalte (1300-1350 C), expoziția oferă o paletă vastă de forme, suprafețe și culori.

Vlad Basarab, visual artist

Gavril Zmicală – Ipostaze

Centrul de Cultură Palatele Brâncovenești / Galeria Ghețărie
Vernisaj: 16 iulie 2016, ora 18.00.

Gavril ZmicalaCentrul de Cultură Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului în parteneriat cu Primăria Municipiului București vă invită la expoziția „Ipostaze”, semnată Gavril Zmicală.

Fie că își găsesc sursa de inspirație în zona urbanului sau a mitologicului, personajele lui Gavril Zmicală sunt veritabile metafore portretistice. Artistul clujean surprinde emoțiile cu un mare rafinament, explorând latura psihologică și potențând fiecare personaj cu o narațiune. Astfel, iau naștere povești laice, mistice, ludice, tradiționale, nonconformiste.
Fiecare personaj devine purtătorul unei imagini simbolice care facilitează descifrarea poveștii. Pești stilizați, mere, recipiente cu lavandă, podoabe capilare – toate devin elemente cheie în identificarea personajelor și în citirea subiectelor. Pe alocuri, chipul comportă stilizări tocmai pentru ca elementul iconofor care vine să desăvârșească povestea, să iasă în evidență. Gavril Zmicală accentuează trăsăturile feței printr-un modelaj ferm. Toracele personajelor este modelat sumar, solemn, într-o notă hieratică, iar capetele dau o ușoară senzație de izocefalie.
Personajele lui Gavril Zmicală devin câteodată pretexte pentru experimentarea texturilor, glazurilor, materialelor neconvenționale și a decalcomaniilor la 750°C. Orice gest de pe suprafața gresiei rămâne imprimat în memoria materialului. Docilă, aceasta se supune amprentării ceramistului care-i modelează epiderma în diferite „Ipostaze”.

Gavril Zmicală a absolvit secția de ceramică de la Academia de Arte Vizuale, Ioan Andreescu, Cluj-Napoca în 1989; din 1993 este membru UAP (Uniunea Artiștilor Plastici din România). La începutul anilor ’90, Gavril Zmicală a început să predea sculptura la liceul Romul Ladea, Cluj-Napoca. Din 2013 este unul dintre organizatorii Bienalei Internaționale de Ceramică de la Cluj. Gavril Zmicală a susținut expoziții personale în Austria, Viena; Olanda, Groningen (2000), Cluj-Napoca și București; a participat la expoziții de grup la Koblenz în Germania (1995); Mino, Japonia (1996); București și Cluj-Napoca (1990-2016).

Raluca Băloiu, curatoare

Arina Ailincăi – Corpul dislocat

Centrul Cultural Palatele Brâncovenești vă invită la expoziția ceramistei Arina Ailincăi, Corpul dislocat, sâmbătă, 16 aprilie 2016, de la ora 17.00.
Arina Ailincăi- Corpul dislocatArtista clujeană Arina Ailincăi aduce în expoziție fragmente de corp pe care le asamblează/ dezasamblează. Ea își asumă un joc derridean raportându-se mereu la întreg chiar și atunci când își gândește lucrările în paradigma deconstrucției. Observă/redă/studiază fragmente pe care mereu le contextualizează.
Motto-ul vizual “body in pieces” este reîntregit constant. Prin această reîntregire aparentă, Arina contracarează ideea de fragmentaritate, stagnând astfel imaginea mutilării, dislocării, eviscerării.
La nivel formal, sculptura ceramică de factură expresionistă este contrabalansată de scriitura imprimată/incizată pe lucrare. Urma memoriei este trasată de alfabetul vizual personal care oscilează între jocul lejer al literelor până la comasarea și condensarea lor. Un gestualism pictural completează fiecare piesă ceramică. Intervalul spațial abstract este configurat între fragmente. Dacă nu interpune plăci de plexiglass, ceramista gândește spațiul asemenea unei părți din lucrare, amintind de Lucio Fontana.
În personala de la galeria Ghețărie, Palatele Brâncovenești, alături de reprezentările corporale din ceramică vor fi expuse fotografii. Lucrările din gresie sau paper clay vor face pandant cu fotografiile primelor performance-uri din tabăra de sculptură din Delta Dunării (1987). Atunci s-a produs apropierea Arinei de reprezentarea corporală, după ce până în ’87, apetența pentru tematica abstractă era evidentă.
Subiectul Dislocării este transpus nu doar în ceramică, dar și în zona fotografiei și a performance-ului pentru a contura o imagine cât mai diversă.
(Raluca Băloiu, curatoare)

Dorința mea este de a “scrie” un poem tridimensional despre condiția umană. Aș vrea să exprim aspecte ale specificității noastre, ale balansului între corpul fizic, efemer, fragil, erodat de timp, vulnerabil. Mă interesează relația corpului uman cu lumea intangibilă a interiorității noastre profunde, relație care funcționează ca parte complementară.
Scriitura prezentă ca fundal, pe suprafața sau interiorul corpului, devine o istorie personală și universală, sau chiar un palimpsest al existenței umane prezente și trecute.
Diminuarea contrastului între detaliile naturaliste exterioare și scriitura metaforică diluează linia fină care separă imaginarul de real.
Sinteza limbajului vizual bi/tridimensional încărcat de înțelesuri direcționează privitorul spre propriul lăuntru, dar îl determină să investigheze și în afara sa. (Arina Ailincăi, ceramistă)