Grigore Roibu – Oameni şi locuri. Pădurenii Hunedoarei

Expoziţie de fotografie

Galeriile de Artă ale Municipiului Hunedoara
5 august – 5 septembrie 2013

Grigore Roibu - Oameni si locuri - Padurenii HunedoareiInvitaţie în Ţinutul Pădurenilor

Ţinutul Pădurenilor, aflat la mică distanţă de municipiul Hunedoara, este o zonă geografică care păstrează o cultură arhaică milenară. Pe de o parte, zona se dezvăluie plină de surprize ca o „insulă etnografică” în care s-au păstrat elemente materiale şi spirituale populare arhaice, iar, pe de altă parte, satele îmbătrânesc fiind tot mai depopulate, riscând ca zestrea lor culturală să dispară. Proiectul fotografic „Oameni şi locuri”, aflat în cel de-al treilea an de existenţă, vorbeşte de fiecare dată prin intermediul fotografiei despre satul românesc, despre oameni, locuri şi tradiţii aflate în pericol de a fi uitate.

Expoziţia de la Galeriile de Artă din Hunedoara, intitulată „Oameni şi locuri – Pădurenii Hunedoarei” este o invitaţie în Ţinutul Pădurenilor, o zonă geografică pe care o studiez de câţiva ani. Fotografiile realizate în satele aşezate pe culmi, având „brâul holdelor de cereale” dispuse pe terase, sate cum ar fi, de exmplu, Ulm, Arănieş, Lelese, Sohodol, Alun, Ghelar, Govăjdia, Topliţa, Dăbâca, Muncelul Mare, Poeniţa Tomi, Ciulpăz, Feregi, Poiana Răchiţelii, Boia Bârzii sau Bătrâna dezvăluie, prin intermediul imaginii, poveştile oamenilor de aici. M-am întors, de fiecare dată cu plăcere, an după an, în diferite anotimpuri, în aceste comunităţi izolate, multe dintre ele având în prezent, aşa cum zic localnicii, sub „10 fumuri”. Ţinutul pădurenilor are un farmec aparte, are dimensiunea unei lumi aşezate între trecut şi prezent ca un univers paralel cu al nostru. Dincolo de informaţii, fotografiile au scopul de a atrage atenţia asupra unei atitudini faţă de viaţă, despre o trăire a omului în comuniune cu natura şi pământul, despre o lume aflată în continuă schimbare cu transformări nefaste asupra obiceiurilor tradiţionale.

În Ţinutul Pădurenilor

1.Padurenii hunedoarei - artavizuala21În prezentările ce au avut loc la Colegiul Naţional „Decebal” din Deva despre Ţinutul Pădurenilor, dincolo de informaţii, am atras atenţia asupra unei atitudini faţă de viaţă, despre o trăire a omului în comuniune cu natura şi pământul. Evenimentul a adus în atenţie pericolul de a ne uita propria istorie.

10..Padurenii hunedoarei - artavizuala212.Padurenii hunedoarei - artavizuala214.Padurenii hunedoarei - artavizuala219. Padurenii hunedoarei - artavizuala21Lumea în care trăim, aflată în continuă schimbare cu transformări nefaste asupra obiceiurilor tradiţionale, a influenţat conservatorismul zonelor geografice rurale supunându-le mutaţiilor artificiale specifice lumii moderne. Ţinutul Pădurenilor, zonă distinctă şi foarte bine conturată este, la rândul lui, influenţat de aceste transformări.
„Primul mare „seism”, care sparge încremeneala în care părea că rămăsese ţinutul, se petrece când începe marea industrializare socialistă”, atrage atenţia etnograful Rusalin Işfănoni. Treptat se renunţă la costumul pădurenesc, pe care localnicii îl purtau chiar şi la muncă şi familii întregi se mută către oraş pentru a fi mai aproape de centrele industriale unde lucrau bărbaţii. După închiderea minelor şi atelierelor de fier asistăm la un fenomen accentuat al depopulării şi, odată cu el, la ştergerea  unor tradiţii, obiceiuri, valori etnografică şi istorice.

3.Padurenii hunedoarei - artavizuala21

5. Padurenii hunedoarei - artavizuala218. Padurenii hunedoarei - artavizuala21

6. Padurenii hunedoarei - artavizuala21

7. Padurenii hunedoarei - artavizuala21Mulţumim celor prezenţi la acestă manifestare pentru răbdarea cu care ne-au urmărit având speranţa că am reuşit să transmitem un crâmpei al sentimentului faţă de aceste valori care riscă să se piardă.

Invitaţie în Ţinutul pădurenilor – prezent şi tradiţie

Mâine, 30 aprilie 2013, începând cu ora 17.00, Colegiul Naţional „Decebal” din Deva vă invită la o serie de evenimente care îşi propun să aducă în atenţie cultura oamenilor din Ţinutului Pădurenilor.invitatie-in-tinutul-padurenilorExpoziţia „Oameni şi locuri – Pădurenii Hunedoarei” a artistului Grigore Roibu este o fereastră deschisă către lumea satului tradiţional românesc, o mărturie despre o cultură păstrată intactă vreme de secole.

Grigore Roibu a dedicat o mare parte a carierei sale satului românesc, a cărui viaţă a surprins-o în imagini unice. Pe lângă calităţile artistice, multe dintre fotografiile sale au caracter documentar, vorbind despre oameni, locuri şi tradiţii în pericol de a dispărea.

Reputatul cercetător ştiinţific Rusalin Işfănoni prezintă Ţinutul Pădurenilor în fotografii vechi, de la începutul secolului al XX-lea, filmul documentar „Nunta pădurenească” (realizat în 1978) şi cartea „Pădurenii Hunedoarei”, un remarcabil studiu de cercetare şi valorificare a zonei etnografice situate între Valea Cernei şi Valea Mureşului.
(Profesor dr. Florin Ilieş, Director al Colegiului Naţional „Decebal” Deva)

Invitaţie în Ţinutul Pădurenilor

Oameni şi locuri – Pădurenii Hunedoarei
Colegiul Naţional „Decebal” Deva

Oameni si locuri - Padurenii Hunedoarei- afisColegiul Naţional „Decebal” din Deva vă invită marţi, 30 aprilie 2013, începând cu ora 17.00, la o serie de evenimente care îşi propun să aducă în atenţie o „frântură” din cultura oamenilor din Ţinutului Pădurenilor.

Grigore Roibu: „Oameni şi locuri” – expoziţie de fotografie.
Rusalin Işfănoni: proiecţie de fotografii, prezentarea monografiei „Pădurenii Hunedoarei” şi a filmului documentar „Nuntă pădurenească la Dăbâca”.
Program artistic: Ansamblul de dansuri „Poieniţa” al Colegiului Naţional „Decebal”.

Ţinutul Pădurenilor, aflat la mică distanţă de municipiul Hunedoara, este o zonă geografică care păstrează o cultură arhaică milenară. Pe de o parte, zona se dezvăluie plină de surprize ca o „insulă etnografică” în care s-au păstrat elemente materiale şi spirituale populare arhaice, iar, pe de altă parte, satele îmbătrânesc fiind tot mai depopulate, riscând ca zestrea lor culturală să dispară. „Cultura pădurenilor va supravieţui atât timp cât supravieţuiesc oamenii. Un lucru trist este faptul că satele pădureneşti sunt îmbătrânite şi multe sunt aproape părăsite, dar noi, prin ceea ce facem, vrem să conservăm şi să stocăm ceva din această cultură”, spune etnologul Rusalin Işfănoni.

Protejarea acestor resurse culturale regionale revine tinerei generaţii pe care o formăm. „Oameni şi locuri – Pădurenii Hunedoarei” este o invitaţie ce are ca scop descoperirea acestui patrimoniu istoric demn de invidiat. „A cunoaşte şi a face cunoscute celorlalţi cultura şi civilizaţia arhaică a pădurenilor este atât o datorie ştiinţifică, cât şi una morală sfântă”, adaugă Rusalin Işfănoni.

Etnograful Romulus Vuia considera acest ţinut „o minune etnografică, deoarece aici totul este diferenţiat, totul este specific”.
Poenile cu stâncile care le străjuiesc, pâraile şi satele aşezate pe culmi având „brâul holdelor de cereale” dispuse pe terase, apoi al păşunilor şi, în sfârşit, la poalele dealului, pădurea, toate acestea te introduc parcă în grădinile primordiale create de natură. Din când în când, ca o mărturie a faptului că în aceste zone au trăit oameni bogaţi şi pricepuţi, care ştiau să mânuiască focul pentru a obţine fier, găseşti arhitecturi industriale şi utilaje ale exploatărilor de altă dată.

Motivul organizării acestei acţiuni este de a face cunoscut potenţialul cultural şi etnografic al Ţinutului Pădurenilor în rândul tinerilor şi nu numai, având scopul conservării acestor tradiţii. Am realizat fotografii, am căutat oameni care s-au ocupat şi se ocupă de această zonă geografică punând pasiune în munca lor de a arhiva „fragmente” ale istoriei judeţului Hunedoara. „Ţinutul pădurenilor – prezent şi tradiţie” este, de fapt, tema principală a acestor acţiuni. Expoziţiile, proiecţiile şi colocviile, precum şi prezentarea monografiei semnată de Rusalin Işfănoni evocă cu multă căldura portretul istoric, etnografic şi spiritual al populaţiei care trăieşte între Valea Cernei şi Valea Mureşului.

Rusalin Işfănoni – Pădurenii Hunedoarei

Prezentare de carte

Rusalin Isfanoni - Padurenii Hunedoarei (Foto artavizuala21)

Astăzi, 30 ianuarie 2013, la ora 14.30, în aula Facultăţii de Inginerie Hunedoara, elevi şi cadre didactice din Hunedoara, Ghelari şi Teliuc au participat la prezentarea monografiei intitulate „Pădurenii Hunedoarei”, realizată de domnul Rusalin Işfănoni, etnolog şi cercetător la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti.

Domnia sa a prezentat Ţinutul Pădurenilor în fotografii vechi de la începutul secolului al XX-lea, în imagini vechi şi noi, precum şi un fragment din filmul „Nunta pădurenească de la Dăbâca”, realizat în 1978. Apoi a oferit cartea „Pădurenii Hunedoarei” pentru bibliotecile şcolare din municipiul Hunedoara, deoarece lucrarea se constituie în bibliografie pentru olimpiadele şi concursurile de civilizaţie românească, la secţiunea „specific local”.

Ca mulţumire pentru generozitatea sa, a primit în dar cântece interpretate de pădureni: Ana Blaj, clasa a VIII-a, de la Teliuc, Mariana Suciu, de la Lunca Cernii şi Bogdan Toma, de la Runcu Mare, interpreţi de muzică populară, şi dansurile elevilor de la Liceul Teoretic din Ghelari.
Manifestarea a fost realizată de Biblioteca Municipală în parteneriat cu profesorii de limba şi literatura română, cu sprijinul Primăriei Hunedoara.

Rusalin Işfănoni - Pădurenii Hunedoarei (Foto artavizuala21)

Rusalin Işfănoni s-a născut pe data de 23 martie 1944, în satul Dăbâca, comuna Topliţa din judeţul Hunedoara. A urmat cursurile Facultăţii de Filologie din Timişoara şi cele ale Facultăţii de Filozofie de la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca. A obţinut doctoratul cu teza intitulată „Pădurenii Hunedoarei – o viziune etnologică”, lucrare de cercetare care a fost valorificată prin editarea cărţii cu acelaşi nume la Editura Mirabilis, Bucureşti, 2004. În octombrie 2005, cartea a fost distinsă cu premiul „Nişte ţărani” acordat de Fundaţia Naţională pentru Civilizaţie Rurală „Nişte ţărani”, pentru remarcabila cercetare şi valorificare a zonei etnografice Pădurenii Hunedoarei.

De-a lungul anilor a desfăşurat o intensă activitatea didactică, culturală şi muzeografică, cum ar fi, de exemplu, profesor la Hăşdău, apoi a ocupat postul de director la Căminul Cultural din Topliţa şi la Centrul Judeţean al Creaţiei Populare Hunedoara şi, în prezent, este muzeograf la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti (unde a coordonat lucrările de restaurare a unor monumente din Muzeul Naţional al Satului).
Constituirea Ansamblului Folcloric „Pădureanca”, în satele Dăbâca – Hăşdău, judeţul Hunedoara (cu 130 membri), punerea în scenă a „Nunţii pădureneşti”, organizarea unor expoziţii de artă populară (costume, podoabe, ţesături de interior, obiecte de lemn şi metal) în satele comunei Topliţa, sunt doar câteva dintre realizările lui Rusalin Işfănoni.

Am reuşit să vorbesc la sfârşitul acestei interesante prezentări de carte cu domnul Rusalin Işfănoni. Anul acesta, pasionat fiind de fotografie, am străbătut Ţinutul Pădurenilor în încercarea de a descoperi comunităţile rămase în această zonă geografică după închiderea exploatărilor miniere. Îi mulţumesc şi pe această cale, încă o dată, domnului  Rusalin Işfănoni.

 Invitaţie în Ţinutul Pădurenilor

Rusalin Isfanoni - Padurenii Hunedoarei (Foto artavizuala21)3Grigore Roibu: Ne puteţi spune în câteva cuvinte care este scopul acestei acţiuni pe care aţi desfăşurat-o aici, în aula Facultăţii de Inginerie, la un an după lansarea monografiei „Pădurenii Hunedoarei”.

Rusalin Işfănoni: Ca păduren, deci om al locului, doresc să prezint şi să să înmânez această carte fiecărei biblioteci din cadrul şcolilor din Hunedoara, pentru faptul că atât elevii, cât şi profesorii să îndrăgească din ce în ce mai mult Ţinutul Pădurenilor, zona etnografică cea mai apropiată de municipiul Hunedoara. Scopul acţiunii se constituie ca o invitaţie de a vizita această zonă geografică pentru a cunoaşte viaţa materială şi spirituală a oamenilor care trăiesc în aceste locuri. Consider că acest lucru este foarte important.

– Cum de aţi avut ideea de a vă canaliza munca şi resursele în realizarea acestei monografii?

– Ideea mi-a venit de mult timp…, de treizeci şi ceva de ani. Atunci am început să strâng diverse materiale. Asta se întâmpla pe vremea când lucram aici, în judeţul Hunedoara, unde am fost director la Şcoala Generală din Hăşdău şi, apoi, la Deva, la Centrul de Îndrumare. După ce m-am mutat la Bucureşti mi s-a deschis orizontul. Am văzut lucrurile cu totul şi cu totul altfel. Mi-am spus: „Stai! Trebuie lucrată această monografie…” Am venit şi am făcut cercetări tot mai aprofundate. În final am reuşit să-mi transpun ideea, rezultând această carte.

– Este deschis tineretul din ziua de azi spre a cunoaşte aceste aspecte ale vieții materiale şi spirituale? Doresc elevii să afle noutăţi despre valorile culturale şi etnografice ale Ţinutului Pădurenilor, o zonă ancorată în tradiţie dar având o populaţie tot mai îmbătrânită?

– Pădurenii şi hunedorenii da, sunt interesaţi. După ce a fost editată această monografie şi a fost pusă în vânzare, în prima zi s-au vândut 100 de exemplare. După acest moment am luat însă hotărârea ca această lucrare să o păstrez pentru a o oferi doar celor interesaţi.

Rusalin Isfanoni - Padurenii Hunedoarei (Foto artavizuala21)2

Mulţumiri doamnei profesoare Mariana Stoica şi doamnei Lucia Tănase, directorul Bibliotecii Municipale din Hunedoara, pentru materialele furnizate.
(A consemnat Grigore Roibu)