Flavia Lupu – Sunt fiica răsfățată a unui om politic

Victoria Art Center
17 septembrie – 04 octombrie 2014

Vernisaj: Marți, 16 septembrie 2014, ora 19.00
Curator: Olivia Nițiș.

Victoria Art Center (București , Calea Victoriei 12C, www.artvictoria.ro) vă invită la vernisajul expoziției Flaviei Lupu,  „Sunt fiica răsfățată a Unui om politic”, ce va avea loc marți, 16 septembrie, ora 19.00.

Sunt fiica răsfățată a unui om politic este rezultatul unui proiect al cărui prim episod – Upper Class Supervized – a fost prezentat în luna iunie a acestui an la galeria Calina din Timișoara.

Proiectul autoreferenţial încearcă să ilustreze nu doar asumarea unui statut şi a unei/unor identităţi la graniţa dintre public şi privat pe fondul unor realităţi politice implicit accesibile, ci si procesul de asumare al unui discurs despre relaţiile de putere dintre cele două sfere în contextul transferurilor permanente şi influenţelor politicului asupra vieţii personale.

Fiica unui om politic, deputat de Constanţa, Flavia Lupu își plasează și interogează identiatea confrunată cu rupturi și tensiuni, între mediul artistic și cel politic, viață privată și publică, presiuni familiale și presiuni sociale. Expoziția este o asumare foarte tranșantă a dezbaterilor pe marginea construcțiilor identitare într-un context particular, acolo unde interesul pentru arta politică se naște prin experiență directă și prin interiorizarea unui mecanism de control social şi politic.

Atitudinea proactivă a artistei vizează întâlnirea cu propria biografie, cu narațiunile tip tabloid, cu oglinda socială și politică a lumii din care face parte cu miza citirii de către privitori a unor layere diferite care au la bază încercarea unei dificile armonizări personale, dar și expunerea unui segment politic local simptomatic. Flavia Lupu ridică cortina defilând pe o scenă  reală unde invitația la transfer nu are loc din perspectiva unei artiste care își înscenează un context după un model vizitat de nenumărate ori în mediul artistic internațional, ci din perspectiva unei artiste direct conectate la realiatea politică locală și asupra căreia această realitate se răsfrânge cu efecte dintre cele mai riscante. Filmul expozițional nu este inspirat de personaje și fapte reale, ci dezvăluie personaje și fapte reale. Curaj artistic și/sau strategie,  indiferent de receptare accesul la un asemenea material de lucru și utilizarea lui asumată și riguros controlată vizual reprezintă un moment complicat și subtil care articulează un document deloc neglijabil în contextul producției artistice contemporane.

„Cina cea de taină” este un eveniment care modifică iconografia culturală în arhitectura gândirii, o piesă care încheie parcursul autoreflexiv, fiind o paradigmă politică al cărei sens iconografic tensionează relaţia dintre gen şi putere, artificial și autentic. Un cadru concret, fără actori și cosmetizări în photoshop. Cu atât mai relevant.

Revista ARTA nr.11

Comunicat de presă

Consecventă cu programul ei inițial de a scana tematici de interes stringent pentru actualitatea artistică, ARTA abordează acum zona feminismelor din câmpul vizual românesc, est-european și parțial occidental. Vorbim de feminisme la plural pentru că, după feminismul combativ și angajat politic al anilor 1970, ceea ce a urmat a fost o desfășurare din ce în ce mai diversificată și mai nuanțată a unei multitudini de dezbateri sociale, culturale, regionale, post-coloniale și naționale în interiorul problematicii centrale legate de gen și de politici sexuale a feminismului paradigmatic.

În dosarul coordonat de criticul de artă și curatorul Olivia Nițiș, un prim set de texte dezbat aspectele teoretice ale evoluției curentelor feministe în lumea anglo-saxonă, de unde feminismul a plecat, și în lumea central-est-europeană în care ne situăm noi. Urmează o serie de texte care recuperează istoria foarte recentă și nu foarte consistentă cantitativ dar substanțială ideatic-vizual a atitudinilor feministe din arta românească a ultimilor 20 de ani. În fine, o secțiune finală a dosarului pune în lumină evoluții foarte recente și alternative la mainstreamul feminist, care au în vedere poziționările queer, ecologiste, cotidianiste și de stânga ale tinerei generații. În restul revistei, sunt deasemenea prezentate cîteva plasticiene românce reprezentative sau simptomatice sau starea cîmpului vizual de la noi: Wanda Mihuleac, Silvia Radu, Șerbana Drăgoescu, Florica Prevenda, Laura Covaci, Ioana Ciocan, Marina Albu, Veda Popovici.

Fără să fie exhaustiv, acest număr din ARTA intenționează să dea pulsul unui fenomen cultural și artistic ce devine din ce în ce mai vizibil în România. După un număr pionier al revistei Artelier din 1999/2000 dedicat aceluiași subiect, după expozițiile cu subiect feminist din 2013, numărul 11 din ARTA confirmă la 15 ani distanță vitalitatea unui domeniu de reflecție care, fără să fie central în dezbaterile de idei locale, a contribuit mult la rafinarea umană și estetică a sensibilității noastre actuale și la integrarea producției vizuale românești într-un context internațional mai larg.

Revista costă 25 de lei și se poate achiziționa de la librăriile Cărturești și Humanitas din toată țara și de la sediul UAP din București (persoană de contact Lili Mititelu).

Flavia Lupu – Upper Class Supervised

Solo Show

Galeria Calina
16 iunie – 23 iulie 2014
Curator: Olivia Niţiş

Vernisaj: luni 16 iunie 2014, 18.00.

Upper Class Supervised este un prim episod al unui proiect work-in-progress, cel de-al doilea episod sub titlul I’m a Spoiled Daughter of a Politician fiind programat în toamna acestui an la Victoria Art Center din Bucureşti.

Proiectul autoreferenţial încearcă să ilustreze nu doar asumarea unui statut şi a unei/unor identităţi la graniţa dintre public şi privat pe fondul unor realităţi politice implicit accesibile, ci si procesul de asumare al unui discurs despre relaţiile de putere dintre cele două sfere în contextul transferurilor permanente şi influenţelor politicului asupra vieţii personale.
Mediul din care face parte, fiind fiica unui om politic, deputat de Constanţa, îşi revendică drepturile de supraveghere până la ratarea initimităţii şi vieţii private.
„Cina cea de taină” este un eveniment care modifică iconografia culturală în arhitectura gândirii. Devine o paradigmă politică al cărei sens iconografic se pliază pe relaţia dintre gen şi putere. (Curator Olivia Niţiş)

Galeria Calina (Timișoara, Str. Mărășești 1-3) este un spaţiu independent, dedicat artei contemporane.
Galeria Calina susţine Timişoara Capitală Culturală Europeană 2021.

ARTA nr. 11

Comunicat de presăConsecventă cu programul ei inițial de a scana tematici de interes stringent pentru actualitatea artistică, ARTA abordează acum zona feminismelor din câmpul vizual românesc, est-european și parțial occidental. Vorbim de feminisme la plural pentru că, după feminismul combativ și angajat politic al anilor 1970, ceea ce a urmat a fost o desfășurare din ce în ce mai diversificată și mai nuanțată a unei multitudini de dezbateri sociale, culturale, regionale, post-coloniale și naționale în interiorul problematicii centrale legate de gen și de politici sexuale a feminismului paradigmatic.

În dosarul coordonat de criticul de artă și curatorul Olivia Nițiș, un prim set de texte dezbat aspectele teoretice ale evoluției curentelor feministe în lumea anglo-saxonă, de unde feminismul a plecat, și în lumea central-est-europeană în care ne situăm noi. Urmează o serie de texte care recuperează istoria foarte recentă și nu foarte consistentă cantitativ dar substanțială ideatic-vizual a atitudinilor feministe din arta românească a ultimilor 20 de ani. În fine, o secțiune finală a dosarului pune în lumină evoluții foarte recente și alternative la mainstreamul feminist, care au în vedere poziționările queer, ecologiste, cotidianiste și de stânga ale tinerei generații. În restul revistei, sunt deasemenea prezentate cîteva plasticiene românce reprezentative sau simptomatice sau starea cîmpului vizual de la noi: Wanda Mihuleac, Silvia Radu, Șerbana Drăgoescu, Florica Prevenda, Laura Covaci, Ioana Ciocan, Marina Albu, Veda Popovici.

Fără să fie exhaustiv, acest număr din ARTA intenționează să dea pulsul unui fenomen cultural și artistic ce devine din ce în ce mai vizibil în România. După un număr pionier al revistei Artelier din 1999/2000 dedicat aceluiași subiect, după expozițiile cu subiect feminist din 2013, numărul 11 din ARTA confirmă la 15 ani distanță vitalitatea unui domeniu de reflecție care, fără să fie central în dezbaterile de idei locale, a contribuit mult la rafinarea umană și estetică a sensibilității noastre actuale și la integrarea producției vizuale românești într-un context internațional mai larg.

Revista costă 25 de lei și se poate achiziționa de la librăriile Cărturești și Humanitas din toată țara și de la sediul UAP din București (persoană de contact Lili Mititelu).

Momentum 2

Spațiul Aiurart | București, Lirei 21
Marți, 13 mai 2014Artiști: Irina Botea, Michele Bressan, Irina Broboană, Cătălin Burcea, Mario Ionescu, Flavia Lupu, Delia Popa, Marilena Preda Sânc, Valeriu Șchiau, Roxana Trestioreanu, Mihai Zgondoiu. Invitată din Franța: Veronique Sapin.
Curatoare: Olivia Nițiș.
Coordonatoare de proiect: Oana Băluță și Olivia Nițiș.

Marți, 13 mai, între orele 19:00 – 22:00, Aiurart și Experimental Project vă invită la finisajul celui de-al doilea episod al proiectului MOMENTUM. În aceeasi seară vor fi prezentate producțiile video ale primului episod Momentum, din 2013, și un video al artistei Veronique Sapin, invitată specială din Franța.
MOMENTUM 2 propune variate moduri conceptuale și vizuale de abordare, de la soluții tranșante la variante subtile, de la pictură și desen la instalație și artă video, în jurul temei legate de violență și abuz asupra femeilor.

http://aiurart.ro/momentum-2-2/