De cinci ori București/ Olivia Mihălțianu & Cum să faci primul milion/ Bogdan Costin

tranzit.ro/ București
Proiecție de film și lectură publică
Marți, 18 februarie 2014, ora 19:00

tranzit.roDe cinci ori București este o lucrare video non lineară, realizată de Olivia Mihălțianu în 2007, care urmărește viața a cinci personaje în strânsă legatură cu dezvoltarea recentă a orașului în care locuiesc. Personajele sunt: o tânără aparținând „noilor îmbogățiți”, un inginer, o pensionară, un tânăr avocat și un intelectual matur. Pesonajele nu au o legatură aparentă între ele, dar pot fi considerate ca făcând parte dintr-un eșalon reprezentativ al societății românești actuale. Cum să faci primul milion, romanul publicat de Bogdan Costin în 2013, prezintă o seamă de tipologii, stridente dar total verosimile în actualitatea lor, urmărite într-un București cotidian și senzațional, dar nicidecum motivațional așa cum titlul înșelător ar indica. Criza economică din 2008 desparte perioadele în care cele două lucrări sunt plasate. Vă invităm să discutăm însă despre cât de mult aceasta a întrerupt sau doar a accentuat o serie de trăsături care alcătuiesc portrete atât de familiare. Acest eveniment face parte din seria „/ Bucureşti”, un program care încearcă să contribuie cu perspective artistice la dezbaterile actuale asupra oraşului Bucureşti, privit în context est-european şi global.

Olivia Mihălțianu s-a născut la București în 1981. Trăiește și lucrează la București. Lucrările ei recente analizează identitatea socială și culturală folosindu-se de tehnici diferite, precum video, film, fotografie, obiecte, instalații și performance.

Bogdan Costin, născut în 1975, este senior copywriter. În timpul liber a scris piese de teatru – Blocaj în trafic, 2007 și De ce urâm femeile, 2011. Romanul Cum să faci primul milion este debutul lui în proză.

Mulțumiri: Daria Ghiu

Informații suplimentare:
raluca.voinea@tranzit.org, Tel.: 031 482271, Mobil: 0728 503012
www.tranzit.org

Good Girls / MNAC

Muzeul National de Artă Contemporană, Bucureşti

 20 iunie – 29 septembrie 2013

Curatoare: Bojana Pejić (Berlin)
Curator asistent: Olivia Nițiș (București)

Good Girls

„Good Girls” este o expoziție internațională care oferă o perspectivă largă asupra artei contemporane produsă de femei. Titlul prozaic „Good Girls” este insipirat de două proiecte curatoriale precedente: readuce în discuție sintagmă „bad girls” introdusă de Marcia Tucker în anii ’90, moment de relaționare cu artistele și curatoarele din America influențate de feminism; cealaltă referință fiind legată de expoziția „No More Bad Girls?” (curatori Marion Stemberger și Kathrin Becker), prezentată la Viena în 2010, care investiga geografii alternative și identități culturale multimple centrale în epocă globalizării. Dar, astăzi, în 2013, este timpul să vorbim despre „€œgood girls”! Începând cu anii €’90, artiste și curatoare din România au inițiat câteva expoziții mai mici dedicate artei realizate de femei și artei feministe. Această expoziție reprezintă un eveniment internațional major de tip muzeal și se va concentra asupra unor aspecte legate de producția artistică a femeilor în jurul a trei nuclee: memorie, dorință și putere. Artistele participante, în mare parte trăiesc și lucrează în Europa, jumătate dintre acestea reprezentând România.

Artiste: Milica Tomić (Ser), Regina José Galindo (Gua), Sanja Iveković (Cro), Martha Wilson (USA), Pauline Boudry & Renate Lorenz (D), Nina Arbore (Ro), Jurga Barilaitė (Lit), Ana Bănică (Ro), Ethel Băiaș (Ro), Lucia Dem Bălăcescu (Ro), Biroul Melodramatic (Ro), Geta Brătescu (Ro), Irina Broboană (Ro), Filipa Cezar (Pt), Anetta Mona Chișa & Lucia Trackova (Ro), Ioana Ciocan (Ro), CHIRKLI Collective (Can), Alexandra Croitoru (Ro), Suzana Dan (Ro), Anna Daučikova (Slo), Cristina David (Ro), Bianka Dobo (Hun), Simona Dobrescu (Ro), Sandra Dukić & Boris Glamočanin (BiH), Elian (Ro), Suzana Fântânariu (Ro), Aniela Firon (Ro), Mariela Gemisheva (Bul), Iraida Icaza (GB), Corina Ilea (Ro), Chengyao He (Chi), Hristina Ivanoska (MCD), Orit Ishay (Isr), Katrazyna Kozyra (Pol), Anna Jermolaewa (Rus), Gülsün Karamustafa (Tur), Mihaela Kavdanska (Ro), Aurora Kiraly (Ro), Elke Kristufek (Aut), Ana Lupaș (Ro), Flavia Lupu (Ro), Lesya Khomenko (Ukr), Romana Mateiaș (Ro), Olivia Mihălțianu (Ro), Larisa Crunțeanu (Ro), Adina Paula – Moscu (Ro), Anca Munteanu – Rimnic (Ro), Ilona Németh (Slo), Ioana Nemeș (Ro), Alexandra Pirici (Ro), Delia Popa (Ro), Liina Siib (Est), Renee Renard (Ro), Necla Ruzgar (Tur), Dominique Sapin (Fra), Marilena Preda – Sânc (Ro), Hito Steyerl (D), Maria Ciurdea Steurer (Ro), Cecilia Cuțescu – Storck (Ro), Patricia Teodorescu (Ro), , Roxana Trestioreanu (Ro), Adela Jusić (BiH), Anna Jermolaewa (Rus), Mina Byck-Wepper (Ro).

A început Bienala de la Veneţia 2013

Cea de-a 55-a ediţie a Bienalei de la Veneţia a început pe data de 1 iunie şi se va încheia pe 24 noiembrie 2013.

Venetia 1

Tema aleasă de Massimiliano Gioni, directorul celei de-a 55-a ediţii a Expoziţiei Internaţionale de Artă – La Biennale di Venezia, cel mai prestigios eveniment muldidisciplinar mondial, este „Il Palazzo Enciclopedico/ The Encyclopedic Palace”.

România este reprezentată la acest eveniment cu proiectele „O retrospectivă imaterială a Bienalei de la Veneţia” şi „Centru de reflecţie pentru istorii suspendate. O încercare”.

O retrospectivă imaterială a Bienalei de la Veneţia
Artişti: Alexandra Pirici, Manuel Pelmuş
Curator: Raluca Voinea
Coordonator proiect: Corina Bucea
Spaţiu expoziţional: Pavilionul României din Giardini della Biennale

O retrospectivă imaterială a Bienalei de la Veneţia este o acțiune continuă care se va desfăşura live pe toată durata bienalei. Proiectul oferă o perspectiva proaspătă şi dinamică cu care abordează istoria Bienalei de la Veneţia, de la înființarea sa în 1895 şi până în prezent, animând prin performeri o selecţie de imagini şi de opere reprezentative, simptomatice pentru cursul artei moderne din ultimul secol. Retrospectiva este un monument efemer al bienalei, o critică a conservatorismului îndelungat al acesteia, dar şi o celebrare a deschiderii ei către experiment.
În acelaşi timp, aducând monumentalul în imaterial şi transformând obiectul în acțiune, proiectul transformă istoria bienalei, o actualizează. O retrospectivă este o întreprindere grandioasă, dar, în acest caz, reproducând aproximativ o sută de lucrări zilnic, doar prin intermediul câtorva corpuri umane, proiectul schimbă scara unei retrospective şi percepţia bienalei înseşi.

Centru de reflecţie pentru istorii suspendate. O încercare
Artişti: Apparatus 22, Irina Botea şi Nicu Ilfoveanu, Karolina Bregula, Adi Matei, Olivia Mihălţianu, Sebastian Moldovan
Curator: Anca Mihuleţ
Spaţiu expoziţional: Noua Galerie a Institutului pentru Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia (Cannaregio 2214-30121)

Centru de reflecţie pentru istorii suspendate. O încercare reprezintă o explorare spaţială şi vizuală a unor istorii minore şi neatractive, suspendate în spatele unor evenimente majore.
Expoziţia reuneşte cinci abordări ale unor artişti tineri din România, la care se alătură o artistă din Polonia, şi încearcă să răspundă unora dintre provocările conceptuale ale curatorului general al bienalei, Massimiliano Gioni, care propune pentru această ediţie a bienalei un exerciţiu de decontextualizare a istoriei artei şi a principiilor de prezentare a lucrărilor de artă. Palatul enciclopedic ca formă totalitară şi utopică de organizare a informaţiei presupune accesul continuu la cunoaştere, subiect al descentralizării percepţiei şi al contradicţiilor generate de un sistem social şi politic mobil.
Adi Matei discută suspensia unei mişcări posibile în timp şi spaţiu, Apparatus 22 evaluează lumea iluzorie a emoţiilor şi experienţelor false, iar Karolina Bregula comentează asupra necesităţii de a da foc artei vechi pentru a face loc artei noi. În timp ce Olivia Mihălţianu construieşte un spaţiu în spaţiu, o cameră de aur destinată gândirii, instalaţia sanitară a lui Sebastian Moldovan devine un element pseudo-arhitectural şi un semn al locuirii. Analizând realităţi regionale ignorate, filmul  Irinei Botea şi al lui Nicu Ilfoveanu cercetează felul în care imaginaţia operează în interiorul caselor memorial.

Cele două proiecte româneşti au fost selectate dintr-un număr de 18 şi au fost analizate de o comisie, numită prin ordin al ministrului culturii. Comisia a avut următoarea componenţă: Bogdan Ghiu, Matei Bejenaru, Magda Cârneci, Roberto Pinto (Italia), Rene Reitmeijer (Olanda), Monica Morariu şi Alexandru Damian.