Octavian Penda nu mai este printre noi

Desenatorul bancnotei de 500 de lei şi părintele Muzeului Hărţilor, graficianul Octavian Ioan Penda a încetat din viaţă în această dimineaţă, la Spitalul Matei Balş. Artistul plastic avea 55 de ani.

Preşedintele UAP, Petru Lucaci şi-a exprimat „stupoarea şi regretul” pentru vestea dispariţiei „unui artist de o disponibilitate specială pentru zona în care se manifesta”.

Unul dintre cei mai controversaţi artişti contemporani, dar şi mai pizmuit de confraţii săi pentru incredibilele probe de virtuozitate artistică, este Octavian Ioan Penda. Instruit de rafinatul profesor Octav Grigorescu, lucrând apoi o vreme ca asistent la clasa maestrului Traian Brădean, unde a contribuit la formarea unora dintre graficienii de frunte ai momentului, Octavian Penda s-a impus în conştiinta contemporanilor drept un gravor şi un desenator cu performanţe ce au provocat uimire, dar şi reacţii adverse.

Pictor şi gravor, sculptor şi medalist, ceramist şi sticlar, scriitor şi profesor, Octavian Penda a fost un personaj singular în arta contemporană românească, atât prin creaţia propriu-zisă, cât şi prin mentalitatea renascentistă de Homo universalis, dorind să atingă desăvârşirea în „artele desenului”. În 1982, la doi ani de la absolvirea Academiei de Arte Vizuale din Bucureşti, Octavian Penda debuta fulminant, câştigând concursul pentru proiectul medaliei comemorative „2050 de ani de la crearea statului dac”. Un competitor de marcă în această competiţie a fost Salvador Dali, pe care artistul român l-a „învins”.

Ştiinţa gravurii şi virtuozitatea tehnică s-au manifestat şi în domeniul filateliei, realizând opt piese omagiale, din ciclul Aniversările anului 1999: Honore de Balzac, J.W. Goethe, George Călinescu, Gheorghe Cartan, Eclipsa totală de soare din România, 10 ani de la Revoluţia Româna, 165 ani de la crearea Uniunii Poştale Universale, 50 de ani de la înfiinţarea Consiliului Europei, 500 de ani de Cultură şi Civilizaţie Europeană. Într-un gest de recunoaştere a talentului manifestat de artistul român, prim-vicepreşedintele Canadian al Bank Note Company Ltd., Michael Southwell, îl nominalizează pe Octavian Penda printre cei mai buni 12 gravori ai lumii. Penda a fost gravorul român care a lucrat prima bancnotă românească după Revoluţie. El a fost primul şi singurul dintre „creatorii” de bancnote care şi-a lăsat semnătura, alături de cea a lui Mugur Isărescu, pe hârtia de 500 de lei, care îl omagia pe maestrul Brâncuşi.
În ultimii ani, proiectul său de suflet a fost Muzeul Hărţilor, pe care l-a construit de la zero. „Din cele peste şapte sute de instituţii muzeale existente în România, nici una din ele nu prezenta publicului, până acum, o colecţie sistematizată de hărţi şi gravuri vechi, capabile să introducă privitorul în universul unor epoci trecute, cu scene rurale sau din viaţa urbană, costume, clădiri vechi sau alte aspecte. Muzeul devine astfel o prezenţă inedită în peisajul cultural românesc şi nu numai, având un statut de unicat pe plan european”, spunea Penda despre muzeul pe care îl conducea.