Rural Guerilla @ Muzeul Național Brukenthal

„Rural Guerilla” o nouă expoziție de artă contemporană organizată de Asociația Brukenthal von Studio, inclusă în Agenda Culturală a Sibiului, fiind cofinanțată de către Primăria Municipiului Sibiu și realizată în parteneriat cu Muzeul Național Brukenthal, se va vernisa în data de 22 august, 2018, la Centrul de Informare Turistică din cadrul Primăriei Municipiului Sibiu, de la ora 18:00.

Ce este ruralul astăzi? Un amestec între antropic și natural, progres și regres, global și național, între modern și tradițional, tehnologie și meșteșug, frumos și kitsch. Iar urbanul? Un rural spoit. Un Babel postfeudal psihedelic, suprasaturat și colonialist, în care umanul furnică dezorientat și rutinat, angrenat în lupte de gherilă lipsite de perspectivă. Cum arată confluența urbanului cu ruralul, dintre toposul satului idealizat și polisul ca loc de pierzanie, anomic și spectaculos? Expoziția„Rural Guerilla” explorează colajul rural și urban al Transilvaniei contemporane, în contextul centenarului Marii Uniri din 1918, prin diverse forme de exprimare artistică, de la pictură și fotografie la obiecte și asamblaje.

Artiști: Adrian Luca (fotografie), Ilie Mitrea (pictură), Ioan Muntean (pictură), Andrei Popa (pictură), Cătălin Precup (pictură, obiect, asamblaj), Robert Strebeli (pictură)
Coordonator proiect: Ilie Mitrea
Curator: Alexandru Constantin Chituță

Expoziție Salvador Dalí la Sibiu

Muzeul Național Brukenthal
15.07 – 15.09.2014

La un sfert de secol de la moartea lui Salvador Dalí, Muzeul Național Brukenthal aduce în fața publicului, până pe data de 15.09.2014, prima expoziție a artistului spaniol la Sibiu.

Expoziția prezintă 100 de piese de xilogravură policromă, constituind ilustrațiile la Divina Commedia de Date Alighieri, comandate pentru ediția Joseph Fôret, Paris 1960, structurate potrivit celor trei tipare narative, Infernul, Purgatoriul și Paradisul, realizate sub coordonarea directă a lui Salvador Dalí.

„Dalí s-a identificat cu Dante, însoţindu-l imaginar în lumea umbrelor, aşa cum Dante însuşi a parcurs cercurile Infernului şi ale Purgatoriului călăuzit de poetul latin Virgil. În Purgatoriu, Dante o reîntâlneşte pe iubita sa Beatrice, ce urma să le călăuzească paşii spre Paradis. Dalí asocia figura luminoasă a lui Beatrice cu iubita sa Gala.” (fragment din textul oferit de Maria Ordeanu, curatorul expoziției)

Prețul biletului pentru expoziția Dalí este de 20 de lei de persoană.

Dana Constantin şi Marcel Bunea – Doi

Muzeul Naţional Brukenthal
Expoziţie de pictură

29 august – 24 septembrie 2013

Muzeul Naţional Brukenthal anunţă vernisajul expoziţiei de pictură intitulată „Doi” a artiştilor Dana Constantin şi Marcel Bunea care va avea loc joi, 29 august, de la ora 13, la Galeria de Artă Contemporană din strada Tribunei, nr. 6, din Sibiu.

Cine este Dana Constantin
Dana Constantin este absolventă a Institutului de Arte Plastice, Facultatea de Arte Plastice şi Decorative „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, Specializarea Pictură, promoţia 1988. Este prof. univ. dr. la Facultatea de Arte şi Design din Timişoara, director al Departamentului Arte Vizuale şi membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România.
A avut 10 expoziţii personale organizate în diferite locuri din ţară, 38 de expoziţii de grup, 40 de expoziţii colective, şapte expoziţii naţionale şi şapte bienale naţionale.
A expus şi în străinătate o expozitie personala şi a avut 26 de participări la expoziţii de grup în străinătate. De asemenea, lucrările ei au fost prezentate în cinci expoziţii de artă românească şi la 10 bienale naţionale şi internaţionale.
În 2011 a primit Premiul UAPR Filiala Timişoara, „Primus inter pares”. În 2009 Premiul Special al U.A.P.R.Bistrita Năsăud la Bienala de Artă Plastică „Lascăr Viorel” Piatra Neamţ. În 1995, Premiul U.A.P. RO. Specializarea Pictură/secţiunea tineret.
În 2011 a primit din partea Academiei Române Diploma „Distincţia Culturală pentru întreaga activitate de creaţie artistică”. A primit mai multe nominalizări. În 2006, o nominalizare pentru Premiul U.A.P. – specializarea Pictură, 2003, nominalizare la Bienala Internaţională de miniatură Crna Gora Montenegro, iar în 1994, nominalizare la Premiul Salonului Anual Timişoara.

Cine este Marcel Bunea
Marcel Bunea este absolvent al Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, Bucureşti, promoţia 1982. Este conf.univ.dr. la Universitatea Naţională de Arte, Bucureşti, director al Departamentului Pictură şi membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România.
A deschis, între 1974 şi 2013, 21 de expoziţii personale şi a participat la peste 100 de expoziţii de grup şi colective în ţară şi străinătate.
A primit Premiul pentru pictură în cadrul Festivalului Institutelor de Artă, Bucureşti, în 1981. Un an mai târziu, a primit premiul „Amfiteatru”, la Bucureşti. În 1991 primeşte Premiul pentru pictură: Salonul de Primvară al Capitalei, Bucureşti. Şapte ani mai târziu, în 1998, primeşte premiul pentru secţiunea „Spaţiu activ şi interactiv” (instalaţie) în cadrul Salonului de Artă, Bucureşti. În 2003, premiul „Superlativele Cuvîntul” pentru Arte Plastice, Bucureşti, în 2007 Premiul pentru excelenţă (ex aequo) acordat de Uniunea Artiştilor Plastici din România, Bucureşti, Premiul Flacăra pentru arte plastice, Bucureşti, Premiul pentru pictură „Nicolae Grigorescu” acordat de Uniunea Naţională a Patronatului Român, Bucuresti, Premiul de excelenţă (ex aequo) pentru Arte Plastice acordat de Ministerul Culturii şi Cultelor, Bucuresti, Premiul pentru arte vizuale (ex aequo) acordat de către Ministerul Culturii şi Cultelor, Bucureşti. În anul 2010, primeşte Premiul Uniunii Artiştilor Plastici din România, Pictură, Bucureşti. În 2004 primeşte Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofiţer acordat de Preşedinţia României, iar din acest an este cetăţean de onoare al oraşului Cisnădie, judeţul Sibiu.

Expoziţia ce va fi deschisă la Sibiu reuneşte creaţia a doi pictori despre care criticii spun că „frapează printr-o prospeţime diametral opusă acelui deja vu care ne întâmpină nu tocmai rar în galeriile de artă consacrate”.
„…Încredinţaţi ca a trecut demult timpul când se putea face artă mizând doar pe vocaţia înscrisă încă de la naştere în zestrea lor genetică, Dana Constantin şi Marcel Bunea sunt deopotrivă pasionaţi de cercetare în domeniul artei: ei înţeleg ca, mai întâi, să investigheze ce s-a făcut relevant în multimilenara istorie a artei universale, pentru a vedea apoi ce se mai poate face astăzi fără a eşua în epigonism lamentabil sau, şi mai trist, în reluări inocente de formule creatoare demult uzate prin supralicitare şi mimetism. Procedând astfel, creaţia lor frapează printr-o prospeţime diametral opusă acelui deja vu care ne întâmpină nu tocmai rar în galeriile de artă consacrate, ca să nu mai vorbim de spaţiile improvizate pentru glorii de o zi. Ar mai fi de adăugat că, în răspăr cu tradiţia care, când propunea doi artişti într-o expoziţie, reunea creatori din genuri distincte (un pictor şi un sculptor, cel mai adesea), expoziţia de acum reuneşte creaţia a doi pictori. Dar relaţia specială pe care am semnalat-o, de paradoxie ce sfârşeşte în complementaritate, provoacă privitorul obişnuit cu aprofundarea pe plan mental a actului creator la o reflecţie asupra resorturilor şi şanselor pe care le mai are astăzi pictura. Este ceea ce distinge expoziţia concepută de Marcel Bunea şi Dana Constantin de cursul dominant în planul manifestărilor artistice de la noi.” Prof.univ.dr. D. N. Zaharia

Gravură şi carte franceză din Colecţia Brukenthal – secolul al XVIII-lea

Palatul Brukenthal, Cabinetul de Stampe
6.09 – 3.11.2012
Curatori: Dr. Maria Ordeanu şi Gabriella Zsigmond

Expoziţie realizată cu susţinerea Institutului Francez din România şi a Lectoratului de Franceză de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

Text oferit de Maria Ordeanu, curatorul expoziţiei:

„Muzeul Naţional Brukenthal prezintă în sălile Cabinetului de Stampe şi Desene o selecţie de cărţi ilustrate şi gravuri, reprezentativă pentru interesul fondatorului muzeului, baronul Samuel von Brukenthal pentru cultura franceză.
Secolul al XVIII-lea a fost profund marcat de spiritul francez. Limba franceză era modalitatea de comunicare internaţională, deţinând aproape exclusivitatea în reşedinţele aristocratice ale timpului. Baronul Brukenthal vorbea curent franceza şi biblioteca sa stă mărturie pentru diversitatea şi multitudinea lecturilor sale. De la clasicii Antichităţii greceşti şi latine, la renumiţi cărturari ai Renaşterii şi scriitori reputaţi ai literaturii baroce, până la autorii la modă ai perioadei rococo şi ai clasicismului, biblioteca Brukenthal oferă cititorului privilegiat, delicii intelectuale.
În secolul al XVIII-lea, cartea a constituit una din componentele majore ale răspândirii cunoştinţelor dinspre elite spre cei mulţi, împlinind prin educaţie, idealul Secolului Luminilor. Ilustraţia gravată a acestor cărţi contribuia la sporirea înţelesului, oferind totodată o modalitate plăcută de vizualizare a cuvântului scris.
Micile ilustraţii, incluse în ample cadre decorative, rezumau cu virtuozitate spiritul lucrării ilustrate. Aceste ilustraţii erau de multe ori de mărimea unei frunze de viţă, de aceea au fost numite vignete. Artişti francezi renumiţi, precum François Boucher, Charles-Joseph Natoire, Hubert-François Bourguignon, cunoscut sub numele Gravelot, Charles Eisen – pentru a-i menţiona doar pe câţiva – au realizat sute de desene, puse la dispoziţia gravorilor şi editorilor pentru a ilustra cărţile publicate la Paris şi în alte centre tipografice europene. Cartea frumoasă, cartea ca obiect de artă, cuprindea alături de textul imprimat, ilustraţia gravată, ornamente tipografice şi legătura în piele cu ornamente aurii, purtând de multe ori blazonul proprietarului.
În expoziţie pot fi admirate ediţii princeps, ediţii de lux, dar şi reeditari şi contrafaceri ale unor lucrări celebre în Secolul Luminilor: „Metamorfozele” poetului latin Ovidiu (43-17), lirica lui Horaţiu (65-8), „Decameronul” lui Giovanni Boccaccio (1313-1375), „Ierusalimul eliberat” al lui Torquato Tasso (1544-1595), satirele lui Regnier (1573-1613), dramaturgia lui Pierre Corneille (1606-1684) şi a lui Moličre (1622-1673), fabulele lui Jean de La Fontaine (1621-1695), „Aventurile lui Telemaque” de Fenelon (1651-1715), „Templul din Cnide” de Montesquieu (1689-1755), operele lui Voltaire (1694-1778), Rousseau (1712-1778) şi Marmontel (1723-1799), precum şi faimoasele „Săruturi” ale lui Dorat (1734-1780). 40 de gravuri-ilustraţii de carte, semnate de cei mai cunoscuţi gravori ai secolului al XVIII-lea întregesc expunerea.”
SURSA: Muzeul Brukenthal

Fotograful care a dezbrăcat-o pe Helen Mirren

Juergen Teller, cel mai aclamat fotograf de modă din lume, expune la Brunkenthal

Două expoziţii de fotografie de excepţie sunt deschise până mâine 31.07.2011 la Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu. Excepţia rezultă din lucrările memorabile ale lui Jurgen Teller şi din tema dificilă a experimentului de grup, „Desire is WAR”.

Juergen Teller: Texte und Bilder/ Texte şi imagini

Nu cu puţin timp în urmă a fost publicată o fotografie senzaţională cu Helen Mirren, goală la 65 de ani, în cadă (vezi fotografia pe rubrica de News). Imaginea a fost opera renumitului fotograf german, Juergen Teller, de 47 ani. Fiind unul dintre cei mai iubiţi fotografi de modă, Teller a avut privilegiul să scoată nişte bijuterii de artă din chipuri sau gesturile unor vedete. Tot el a a realizat fotografii cu pictorul şi fotograful David Hockney fumând scufundat într-un fotoliu sau cu misterioasa actriţă Charlotte Rampling pozând goală la Luvru, alături de care însuşi fotograful apare în câteva ipostaze intime.

Acest fenomenal artist vizual a fost în România, la vernisarea expoziţiei sale de la Brukenthal, oferind un spectacol surprinzător, aşa cum lucrările însele o fac. Teller are o metodă unică şi fascinantă de a combina fotografia de modă comercială cu arta şi fragmente din viaţa personală, aspecte care l-a făcut responsabil pentru campaniile realizate în ultimii ani pentru Marc Jacobs, Helmut Long, Yves Saint Laurent sau Vivienne Westwood.
Într-o lume suprasaturată de vizualitate, Juergen Teller şterge graniţa dintre privit şi privitor, dintre fotograf şi fotografie, încorporând imaginea pentru o lecturare mai pură, gata să declanşeze reale dezbateri despre modă sau actualitate, pentru a irita sau pentru a fi el însuşi. Preferă să pozeze cu un Contax G2, o prelungire vizuală aproape carnală între imagine şi spectator, creând confuzii între ce este real şi realitatea ce devine mult mai veridică din imagine. Pentru această finalitate, autorul intră adânc în mediul privat, în intimitatea subiectului, şi îl deconstruieşte fără a mai pune piesele la loc după ce totul s-a terminat.

Expoziţia de la Sibiu este prima prezentare a lucrărilor sale în România şi este alcătuită dintr-o selecţie realizată chiar de artist în ZEITmagazin din perioada 1991 – 2011.

„Desire is WAR”

Artişti: Apparatus 22 (RO), Muhammad Ali (PK), Ştefan Botez (RO/CH), Katja Eliad (RO/IL), Farid Fairuz (LB/RO), Mikhail Karikis (GR/UK), Matts Leiderstram (SE), Matmos (US), MEN (US), Ioana Nemeş (RO), Gyarfas Olah (RO), Karol Radziszewski (PL), Emily Roydson (SE/US), Ryan Trecartin (US).

O altă expoziţie deschisă simultan cu cea a lui Teller la Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Naţional Brukenthal este „Desire is WAR”, un alt experiment vizual curajos şi decomplexat pe o temă extrem de dificilă, extrem de ofertantă. Expun 14 artişti sau muzicieni, iar curatori sunt Anca Mihuleţ şi Dragoş Olea. Lucrările sunt de o mare sensibilitate, surprinzătoare şi foarte inteligente, după cum se observă în imaginile alăturate, însoţite de un dispaly memorabil.

Curatorii motivează într-un fel interesant, de asemenea, alegerea temei: „În ciuda progresului evident înregistrat în procesul de secularizare şi negociere a identităţii din societatea românească, moralitatea sexuală rămâne sub dominaţia religiei, a discursului exagerat şi a mitologiilor facile. Chiar dacă gradul de toleranţă faţă de minorităţile sexuale a crescut în ultimii ani, înţelegerea, respectul şi reala acceptare politică a acestor comunităţi sunt departe de a fi puse în practică”. Aşa că, în acest context mai degrabă ostil, „Desire is WAR” poate fi văzută ca o expoziţie-statement, o formă de activism cultural care îşi propune să provoace o dezbatere în jurul unui anumit tip de dorinţă care aprinde adesea conflicte intense, chiar „războaie” în familii, grupuri de prieteni, vecini, şcoli, la locul de muncă sau acasă: dorinţa pentru persoane de acelaşi sex.

Selecţia lucrărilor realizate în diverse medii – video, desen, text, sound – aparţin unor artişti şi muzicieni care au abordat consistent şi au examinat topica queer, printre altele. Expoziţia, pe lângă provocare la dialog, îşi doreşte îndepărtarea de la perceperea culturii queer drept o liberalizare a emoţiilor sau o ameninţare a establishment-ului social şi politic. Muzica ocupă un loc special în prezentare, ea acţinând ca un instrument de comunicare în masă al ideilor radicale, dar şi al celor mai veritabile emoţii şi dorinţe queer. Display-ul expoziţional este realizat în colaborare cu arhitecta Laura Paraschiv. (Manuela Golea)
SURSA: romanialibera.ro