În Ţinutul Pădurenilor

În prezentările ce au avut loc la Colegiul Naţional „Decebal” din Deva despre Ţinutul Pădurenilor, dincolo de informaţii, am atras atenţia asupra unei atitudini faţă de viaţă, despre o trăire a omului în comuniune cu natura şi pământul. Evenimentul a adus în atenţie pericolul de a ne uita propria istorie.

Lumea în care trăim, aflată în continuă schimbare cu transformări nefaste asupra obiceiurilor tradiţionale, a influenţat conservatorismul zonelor geografice rurale supunându-le mutaţiilor artificiale specifice lumii moderne. Ţinutul Pădurenilor, zonă distinctă şi foarte bine conturată este, la rândul lui, influenţat de aceste transformări.
„Primul mare „seism”, care sparge încremeneala în care părea că rămăsese ţinutul, se petrece când începe marea industrializare socialistă”, atrage atenţia etnograful Rusalin Işfănoni. Treptat se renunţă la costumul pădurenesc, pe care localnicii îl purtau chiar şi la muncă şi familii întregi se mută către oraş pentru a fi mai aproape de centrele industriale unde lucrau bărbaţii. După închiderea minelor şi atelierelor de fier asistăm la un fenomen accentuat al depopulării şi, odată cu el, la ştergerea  unor tradiţii, obiceiuri, valori etnografică şi istorice.

Mulţumim celor prezenţi la acestă manifestare pentru răbdarea cu care ne-au urmărit având speranţa că am reuşit să transmitem un crâmpei al sentimentului faţă de aceste valori care riscă să se piardă.

Invitaţie în Ţinutul pădurenilor – prezent şi tradiţie

Mâine, 30 aprilie 2013, începând cu ora 17.00, Colegiul Naţional „Decebal” din Deva vă invită la o serie de evenimente care îşi propun să aducă în atenţie cultura oamenilor din Ţinutului Pădurenilor.Expoziţia „Oameni şi locuri – Pădurenii Hunedoarei” a artistului Grigore Roibu este o fereastră deschisă către lumea satului tradiţional românesc, o mărturie despre o cultură păstrată intactă vreme de secole.

Grigore Roibu a dedicat o mare parte a carierei sale satului românesc, a cărui viaţă a surprins-o în imagini unice. Pe lângă calităţile artistice, multe dintre fotografiile sale au caracter documentar, vorbind despre oameni, locuri şi tradiţii în pericol de a dispărea.

Reputatul cercetător ştiinţific Rusalin Işfănoni prezintă Ţinutul Pădurenilor în fotografii vechi, de la începutul secolului al XX-lea, filmul documentar „Nunta pădurenească” (realizat în 1978) şi cartea „Pădurenii Hunedoarei”, un remarcabil studiu de cercetare şi valorificare a zonei etnografice situate între Valea Cernei şi Valea Mureşului.
(Profesor dr. Florin Ilieş, Director al Colegiului Naţional „Decebal” Deva)

Invitaţie în Ţinutul Pădurenilor

Oameni şi locuri – Pădurenii Hunedoarei
Colegiul Naţional „Decebal” Deva

Colegiul Naţional „Decebal” din Deva vă invită marţi, 30 aprilie 2013, începând cu ora 17.00, la o serie de evenimente care îşi propun să aducă în atenţie o „frântură” din cultura oamenilor din Ţinutului Pădurenilor.

Grigore Roibu: „Oameni şi locuri” – expoziţie de fotografie.
Rusalin Işfănoni: proiecţie de fotografii, prezentarea monografiei „Pădurenii Hunedoarei” şi a filmului documentar „Nuntă pădurenească la Dăbâca”.
Program artistic: Ansamblul de dansuri „Poieniţa” al Colegiului Naţional „Decebal”.

Ţinutul Pădurenilor, aflat la mică distanţă de municipiul Hunedoara, este o zonă geografică care păstrează o cultură arhaică milenară. Pe de o parte, zona se dezvăluie plină de surprize ca o „insulă etnografică” în care s-au păstrat elemente materiale şi spirituale populare arhaice, iar, pe de altă parte, satele îmbătrânesc fiind tot mai depopulate, riscând ca zestrea lor culturală să dispară. „Cultura pădurenilor va supravieţui atât timp cât supravieţuiesc oamenii. Un lucru trist este faptul că satele pădureneşti sunt îmbătrânite şi multe sunt aproape părăsite, dar noi, prin ceea ce facem, vrem să conservăm şi să stocăm ceva din această cultură”, spune etnologul Rusalin Işfănoni.

Protejarea acestor resurse culturale regionale revine tinerei generaţii pe care o formăm. „Oameni şi locuri – Pădurenii Hunedoarei” este o invitaţie ce are ca scop descoperirea acestui patrimoniu istoric demn de invidiat. „A cunoaşte şi a face cunoscute celorlalţi cultura şi civilizaţia arhaică a pădurenilor este atât o datorie ştiinţifică, cât şi una morală sfântă”, adaugă Rusalin Işfănoni.

Etnograful Romulus Vuia considera acest ţinut „o minune etnografică, deoarece aici totul este diferenţiat, totul este specific”.
Poenile cu stâncile care le străjuiesc, pâraile şi satele aşezate pe culmi având „brâul holdelor de cereale” dispuse pe terase, apoi al păşunilor şi, în sfârşit, la poalele dealului, pădurea, toate acestea te introduc parcă în grădinile primordiale create de natură. Din când în când, ca o mărturie a faptului că în aceste zone au trăit oameni bogaţi şi pricepuţi, care ştiau să mânuiască focul pentru a obţine fier, găseşti arhitecturi industriale şi utilaje ale exploatărilor de altă dată.

Motivul organizării acestei acţiuni este de a face cunoscut potenţialul cultural şi etnografic al Ţinutului Pădurenilor în rândul tinerilor şi nu numai, având scopul conservării acestor tradiţii. Am realizat fotografii, am căutat oameni care s-au ocupat şi se ocupă de această zonă geografică punând pasiune în munca lor de a arhiva „fragmente” ale istoriei judeţului Hunedoara. „Ţinutul pădurenilor – prezent şi tradiţie” este, de fapt, tema principală a acestor acţiuni. Expoziţiile, proiecţiile şi colocviile, precum şi prezentarea monografiei semnată de Rusalin Işfănoni evocă cu multă căldura portretul istoric, etnografic şi spiritual al populaţiei care trăieşte între Valea Cernei şi Valea Mureşului.

James Tower şi ceramica contemporană

James Tower and Contemporary Ceramics
Gimpel Fils Gallery, Londra
26 aprilie – 9 iunie 2012
Vernisaj: 26 aprilie, orele 18.00-20.00.

James Tower (1919-1988) deţine o poziţie unică în istoria ceramicii britanice. Ca artist, a contestat în mod constant limitele mediului pe care artele focului le ofereau la mijlocul secolului al XX-lea, explorând pe tot parcursul carierei sale potenţialul sculptural şi pictural al formelor ceramice.

Creaţia sa a fost, adesea, o sursă de inspiraţie prin calităţile vizuale dramatice şi explorarea subtilă a limitelor pe care arta ceramicii o oferă în relaţia formă-obiect. Producţiile artistice expuse la Gimpel Fils sunt forme tridimensionale sculpturale, lucrări prezentate publicului alături de operele recente a altor şase artişti contemporani. Expoziţia face cunoscut potenţialul pe care îl oferă ceramica în relaţia: ceramist, sculptor, pictor şi artist. Relevanţa acestei relaţii care a definit evoluţia ceramicii contemporane  este testată în mod activ prin intermediul operelor incluse în această expoziţie, toate explorând idei prin folosirea mai multor medii. Sculpturile şi desenele din timpul vieţii lui James Tower au fost trecute cu vederea. Obiectele şi desenele expuse, alături de cele ale lui Nicholas Lees, explorează ceea ce ei consideră „membrana de legătură dintre ceramică şi sculptură”, cu scopul de a demonstra reciprocitate lor.

Gordon Baldwin şi Ken Eastman încurajază un dialog între forma sculpturală, suprafeţele tratate pictural şi forma obiectului tridimensional. La fel ca şi în cazul lui James Tower, Baldwin utilizează forma sculpturală şi abstractă, în timp ce Eastman explorează potenţialul culorilor. Martin Smith „se joacă” cu lumina în contact cu forma, încercând să demonstreze, încă o dată, că a lucra în ceramică presupune a fi atât pictor cât şi sculptor.
Proiectele cu incizii, linii striate şi aplicate peste suprafeţele concave sau convexe ale obiectelor lui James Tower, precum şi plăcile diferit orientate, arată dorinţa sa de a a crea o sinteză între formă şi suprafaţă. Ca şi contemporanii săi, William Scott şi Peter Lanyon, Tower a încercat să rafineze forma abstractă, într-un un stil propriu, bazat pe studiul formelor naturale. Suprafeţele texturate amintesc de cochiliile moluştelor. Modul de operare abstract-liric, cu trimiteri la natură şi cosmos, devine o analiză care depăşeşte stadiul funcţional al obiectului, devenind rodul unei investigaţii şi cercetări metodice.

Această expoziţie coincide cu publicarea monografiei „The Ceramic Art of James Tower”, de Timothy Wilcox, cu o prefaţă de Antony Gormley, Editura Ashgate Publishing, monografie care va fi lansată pe data de 10 mai 2012.

James Tower s-a născut în Sheerness, Kent, Marea Britanie şi a studiat la Royal Academy Schools. În cadrul Bath Academy of Arts, Corsham, a cunoscut pictorii de pionierat ai stilul abstract, cum ar fi, de exemplu, William Scott, Peter Lanyon, Rosemary Ellis şi Howard Hodgkin, iar ca olar, alături de Bernard Leach şi Rie Lucie, a contribuit la redefinirea termenului de ceramică modernă. În timpul anilor 1960 şi 1970 a lucrat în lut alb şi bronz. De la sfârşitul anilor 1970, până la moartea sa, Tower s-a concentrat asupra formelor ceramice sculpturale, descoperind elementele identitare ale propriului discurs vizual. „James Tower a fost o figură unică a perioadei postbelice în sculptura britanică şi acest lucru surprinde monografia pe care cu nerăbdare o aşteaptăm. Acesta prezintă realizările sale şi îl introduce în lumea mult mai mare, pe care opera lui o cere ”. (Edmund de Waal)

 Gimpel Fils (30 Davies Street, London – www.gimpelfils.com) a fost fondată în 1946 de fraţii Charles şi Gimpel Peter în semn de omagiu pentru tatăl lor René, dealer, colecţionar şi comerciant de artă a cărui jurnal a fost publicat pentru prima dată în 1966. În anii 50 şi 60 galeria a fost asociată cu avangarda, oferind spaţiu expoziţional lui-Lynn Chadwick, Anthony Caro, Peter Davie Alan Lanyon, Larry Rivers, Marcel Duchamp şi Yves Klein. Galeria a suferit renovări majore în 2000, în scopul de a actualiza spaţiul galeriei în vederea reflectării dinamismului artei contemporane.

Francisc Chiuariu, după 20 de ani

Curator: Cosmin Năsui
București, ianuarie 2012

Francisc Chiuariu, unul dintre cei mai inovativi artiști vizuali români contemporani, cu o creație întinsă pe ultimii 20 de ani, deschide în 2012 cel mai mare proiect al său, organizat în cadrul a trei expoziții simultane, în trei spații de marcă: Centrul Cultural Palatele Brâncovenești Mogoșoaia, AnnArt Gallery București și Muzeul Național de Artă Contemporană. Expoziția reunește și prezintă, pentru prima dată pe scena de artă românească, seria „Outdoor”, ale cărei lucrări au fost parte din proiectul românesc Colorând Griul de la Bienala de Artă Contemporană de la Moscova 2011, curatoriat de Cosmin Năsui.

Începută în 2009 și însumând acum peste 50 de piese, „Outdoor” reprezintă cea mai importantă serie din creația lui Francisc Chiuariu (46 de ani). Numeric, seria este foarte generoasă, iar expresivitatea totală a acesteia este rezultatul combinării în aceeași imagine a experiențelor picturii, fotografiei și filmului.
Această traversare a genurilor este posibilă printr-o inovație personală a lui Chiuariu. El folosește încă din seria Rețele (2010) suportul de backlit pentru pictură. Acest suport lucios a devenit marca stilului personal, recognoscibil cu ușurință, al lui Chiuariu, cu migala și perfecțiunea detaliilor și aspectul glamour al întregului obiect. În seria Outdoor, Francisc Chiuariu revoluționează spațiul picturii descompus pe straturi diferite, pe ambele fețe ale suportului. Astfel, pe fața backlit-ului este pictură în ulei, iar pe spate pictură cu cerneluri tipografice. Din punct de vedere tehnic, pictura este vernisată pe față și laminată pe spate.
Cele două straturi de pictură se completează și mai ales funcționează ca două planuri ale spațiului imaginii, stimulând iluzia de profunzime, de pictură 3D.

În picturile seriei „Outdoor” este surprins un loc anume din București, un spațiu public intens circulat de pietoni în diferite momente ale zilei și în toate anotimpurile. Urmărind un spaţiu asemeni fotografului din filmul „Blow up” al lui Michelangelo Antonioni, Chiuariu a înregistrat pe durata unui an de zile oamenii care traversează Piața Unirii din oraș. Profitând de pictura cu layere multiple, artistul schimbă mereu focusul pe trecători sau pe grupuri, din prim-plan până în planul trei și decorul urban. Piramida socială a bucureștenilor se alcătuiește în aceste cadre cinematografice ale dinamicii demografice.
Expoziția Outdoor este însoțită de prima monografie dedicată lui Francisc Chiuariu cuprinzând întreaga sa operă și este produsă de AnnArt Gallery.
Seria Outdoor este expusă la Centrul Cultural Palatele Brâncovenești Mogoșoaia între 22 ianuarie și 4 martie 2012. Vernisajul și finisajul au loc în prima respectiv ultima duminică la ora 16.00.
Această serie „Outdoor” cuprinde alte două proiecte importante: secvența „Shadows”, cu peste 20 de piese, găzduită la AnnArt Gallery și MNAC. Chiuariu alege să transforme în pictură pură umbrele realității. Spectaculosul vine din faptul că poți urmări cum realitatea se lichefiază în pictură rămânând în același timp conținută în ambele medii. În această expoziție Chiuariu continuă inovația și introduce lightbox-ul, o casetă luminoasă de dimensiuni mari (80×120 cm), în care este prezentată o lucrare. Lumina provine astfel din spatele picturii și poate trece prin toate culorile spectrului sau se poate opri doar pe una dintre acestea. Fiecare lumină colorată scoate în evidență și respectiv ascunde detalii nebănuite și nevăzute din pictura respectivă.

Seria „Shadows” este expusă la AnnArt Gallery, 15 februarie – 17 martie 2012. Vernisajul are loc miercuri 15 februarie la ora 19.00.
Muzeul de artă contemporană (MNAC) găzduiește o expoziție inedită: o singură lucrare din seria „Outdoor”, în casetă luminoasă, este pusă în dialog cu o lucrare de mari dimensiuni a sculptorului Bogdan Rața.
Expoziția de la MNAC se deschide vineri 20 ianuarie 2012, între orele 12.00 și 13.00.
Monografia va fi lansată la vernisajul AnnArt (15 februarie 2012) și ulterior va fi disponibilă la finisajul Mogoșoaia (4 martie 2012) și în rețele de librării din țară.
Un proiect al: Năsui colecție privată&galerie
Cu sprijinul: AnnArt Gallery
Organizator: Centrul Cultural Palatele Brâncovenești Mogoșoaia.
SURSA: Modernism.ro