Gala UAD 2014

Gala UADPe pagina de facebook a Galei UAD din Cluj-Napoca se anunţă programul evenimentului de anul acesta. Având un număr de 40 de absolvenţi, 26 la ciclul licenţă şi 14 la master, specializarea Modă-Design Vestimentar din cadrul Universităţii de Artă şi Design din acelaşi oraş organizează anul acesta faimoasa Gală UAD care, pentru acei câţiva expozanţi reprezintă unul dintre cele mai importante momente pentru începutul lor de carieră.

Anul acesta, Gala UAD Fashion Design debutează pe 28 iunie 2014 cu o expoziţie de modă la ExpoTransilvania din Cluj-Napoca şi îşi continuă programul pe 29 iunie cu un fashion show pe scena Teatrului Naţional.

Sâmbătă, 28 iunie – 18.00, ExpoTransilvania, deschiderea expoziţiei absolvenţilor UAD, specializarea Modă-Design Vestimentar care va fi prezentată de un grup de absolvenţi;

Duminică, 29 iunie – 20.00, Teatrul Naţional din Cluj, deschiderea evenimentului de Fashion Show al absolvenţilor UAD, licenţă şi masterat urmând ca, la ora 23.00, în Club Midi, after party cu DJ. Khidja.

Mai multe detalii despre evenimentul care a devenit unul foarte important din domeniul Fashion din ţară găsiţi pe pagina lor de facebook, aici.

Fashion Mosaic

Galeria de Arte Vizuale din Oradea
Expoziţie de fotografie de modă
12 martie – 19 martie 2013

Fashion Mosaic

Galeria de Arte Vizuale din Oradea (str. Republicii, nr. 15), vă invită, marţi, 12 martie 2013, ora 17:00, la vernisajul expoziţiei de fotografie de modă „Fashion Mosaic” a tinerilor artişti Molnar Norbert – fotograf şi Molnar Circiu Csilla – stylist, cei doi semnând aceste lucrări sub logo-ul „Still for Style Photography”.

În cadrul expoziţiei „Fashion Mosaic” veţi putea viziona o serie de fotografii de modă din diverse locaţii şi teme diferite, care au fost create toate cu acelaşi scop. Adică, de a scoate în evideţă diversele feţe ale feminităţii şi de a promova prin fotografii bunul gust şi arta.
Acest proiect a fost initiat de noi, Still for Style Photography (fotograf: Molnar Norbert, stylist Molnar Circiu Csilla) dar nu ar fi putut fi dus la bun sfârşit fără echipa formată din partenerii noştrii constanţi care ne-au fost alături pe întreaga durată a proiectului: Graziela Model Agency, make-up artist Beatrix Madi şi hair stylist Moni Mohacsi.
În afara de aceşti parteneri la proiect au mai contribuit şi alte persoane care ne-au ajutat cu accesorii, locaţii sau la buna desfăsurare a şedinţelor foto.

Expoziţia va fi cu vânzare şi va putea fi vizitată în perioada 12-19 martie 2013, zilnic de luni până vineri (inclusiv), între orele 10-18. Intrarea este liberă.

În laboratorul Facultăţii de Arte din Timişoara

În luna mai 2012, Galeria de Artă a Municipiului Hunedoara găzduieşte expoziţia intitulată „Laborator: Textile + Modă”, aparţinând unui grup de studenţi din cadrul Faculăţii de Arte şi Design Timişoara. Am încercat să intrăm în „laboratorul” departamentului Textile, pentru a cunoaşte mai bine activitatea ce se desfăşoară în atelierele facultăţii timişorene, stând de vorbă cu organizatorii evenimentului şi studenţii participanţi.

Moda se reinventează permanent

Andrei Rosetti: Vă rog să ne spuneţi câteva cuvinte despre expoziţia pe care aţi deschis-o la Hunedoara?

Andrea Palade-Flondor (Lector Univ. Dr. la Facultatea de Arte şi Design, Universitatea de Vest – Timişoara): Expoziţia de la Hunedoara cuprinde obiecte textile, vestimentaţie, accesorii, imprimeuri, lucrări realizate în diverse tehnici textile specifice studenţilor ce urmează specializările Arte textile – design textil, Modă – design vestimentar.

AR: Aşadar cei care expun sunt studenţi. Ne puteţi spune în ce an sunt şi ce lucrări prezintă publicului?

APF: Sunt studenţii din toţi anii de studiu: anul I, II şi III şi masteranzi. Lucrările sunt atât de la discipline de bază, cât şi experimentale, care explorează tehnici textile.

AR: Prin ce anume se recomandă Facultatea de Arte şi Design din Timişoara, cu specializările amintite? Ce ar trebui să cunoască elevii hunedoreni atunci când se hotărăsc să se îndrepte spre secţiile Facultăţii din Timişoara?

APF: Cele 2 specializări oferă o gamă foarte bogată de opţiuni pentru studenţi, opţiuni creative, abordând concomitent o viziune aplicată, de design şi una artistică, cu posibilitatea de a-şi dezvolta personalitatea în funcţie de felul în care îşi văd, în continuare, cariera. Pot spune că li se oferă posibilitatea de a explora creativ, de a-şi dezvolta abilităţi tehnice concrete, de a-şi îmbogăţi limbajul plastic şi vizual, de a-şi forma o cultură și o viziune în acest domeniu. Vorbim de o direcţie foarte spectaculoasă – moda. Iar, această rută de studiu, aflată într-o facultate de artă, presupune în primul rând o viziune plastică şi apoi tehnică, cultură dublată de cunoştinţe şi abilităţi profesionale concrete, în aşa fel încât studenţii să poată deveni atât creatori, cât şi coordonatori ai unor proiecte complexe dezvoltate în acest domeniu.

AR: Cum este percepută facultatea la nivel naţional şi internaţional? Spuneaţi de o serie de calificative pe care le-aţi obţinut.

APF: Anul trecut au avut loc evaluările programelor de studii la nivel naţional. Aceste cotări ne-au inclus în categoria A, alături de universităţile de arte din Cluj, Iaşi şi Bucureşti, ceea ce însemnă o recunoaştere a calităţii tuturor programelor noastre. La Timişoara facultatea a fost reînfiinţată în anii ’90, a trebuit să se reinventeze, să repornească de la zero şi, iată, a ajuns una dintre cele mai competitive din ţară. Noi pregătim pe trei nivele de studiu: licenţă, masterat şi, apoi, doctorat în arte. Avem rute de studiu complexe și o ofertă bogată de specializări, printre care se numără Moda şi Artele textile.

Moda este o zonă extrem de dinamică. Moda se reinventează permanent, iar studenţii unei asemenea specializări au posibilitatea de a-şi găsi un loc şi un rol în acest sistem complex care oferă multiple opotunități de angajare. Toată lumea care aude de modă înţelege prin aceasta doar design vestimentar sau, eventual, poziţii de coordonator de firmă. Oamenii care lucrează la realizarea unei colecţii fac parte dintr-o echipă complexă, unde nu toţi se ocupă de creaţie. Această echipă cuprinde personalităţi diferite care rezolvă diverse probleme şi colaborează. Din acest motiv există o multitudine de job-uri, unele încă pe cale de a fi create. Există tipuri de calificări care funcţionează în sistemul occidental foarte bine şi pe care, la noi, piaţa nu le-a conştientizat încă. În mod sigur vor exista specializări noi care vor putea fi asimilate de piaţa muncii.

AR: Cu alte cuvinte o dată cu dezvoltarea pieţei de muncă în domeniul artelor vor exista tot mai multe oportunităţi de a lucra în domenii care la noi nu sunt incluse în nomenclatorul muncii?

APF: Da, de exemplu, o rută individuală de studiu în design vestimentar dublată de mai mult management, ar duce către activităţi de coordonare a acestor echipe. Pot apărea calificări ce ţin de promovarea imaginii. Există profesii precum cea de visual merchandiser care la noi este o calificare subconsiderată, fără să necesite studii superioare. Este mai mult decât o ştiinţă coordonarea echipelor de promovare a produselor prin strategii vizuale. Fără a avea însă o pregătire corespunzătoare nu sunt şanse de a face ceva performant. Faţă de designul de produs, aici, cunoştinţele tehnice şi cultura în domeniu de specialitate sunt absolut necesare pentru a face performanţă.

AR: …o poveste de succes?

APF: Una dintre persoanele cu care noi ne mândrim este Cristina Lazăr care a absolvit Liceul de Muzică şi Arte Plastice „Sigismund Toduţă” din Deva, apoi la Facultatea de Arte şi Design din Timişoara, studii de licenţă şi master şi, în final, doctoratul. În prezent predă la Departamentul de Design şi Arte Aplicate şi are propria firmă, propriul atelier de modă în Timişoara. Se poate spune că este o persoană care a confirmat calitatea învăţământului de la noi.

AR: Cristina are lucrări în expoziţia de la Hunedoara?

APF: Ea nu are lucrări în acestă expoziţie care este destinată studenţilor, în schimb vom găsi lucrări coordonate de Cristina. Am încercat să expunem lucrări recente ale studenţilor din toţi anii de studiu. Strategia nostră este de a-i impulsiona pe studenţii noştrii. Prin evenimentele pe care le organizăm ne propunem să promovăm lucrările lor, pentru a se confrunta cu această energie pozitivă a întâlnirii cu publicul. Există evenimente în care expun şi valorile noastre „deja consacrate”.

AR: Am deschis capitolul poveştilor de succes de la facultatea voastră. Am înţeles că ai un proiect selectat pentru concursul Arts of Fashion din San Francisco (vedeţi site-ul aici). Spuneţi-ne câte ceva despre succesele dvs. de la Timişoara şi nu numai?

Sandra Chira: Am terminat Liceul de Artă de la Baia Mare. Am participat la mai multe olimpiade naţionale în mai multe centre universitare. Am fost, mai întâi, la Iaşi, apoi la Timişoara şi Cluj-Napoca. Aşa am ajus să merg la facultatea din Timişoara. Aici m-am îndrăgostit nu doar de oraş ci şi de energia pe care o degajă centrul universitar timişorean. Sunt în anul II/master. Mai am câteva luni şi termin, după care sper să urmeze doctoratul. Concursul la care vă referiţi se desfăşoară în SUA cu participarea a peste 330 de studenţi din toată lumea. Au fost selectate 50 de proiecte printre care şi al meu. Proiectul constă în realizarea unei colecţii „capsulă” de 3 piese. Finaliştii au posibilitatea de a finaliza în material două din cele trei piese trimise acolo. Premianţii vor avea parte un show realizat de organizatori. Premiile sunt pe măsura concursului şi constau în diverse burse.

AR: Cum este să fi în anul II/master? Studiile tale sunt la final. Performezi? Cum e tranziţia de la studiu la activitatea profesională?

SC: Cazul meu este unul fericit. Am multe proiecte. Poate prea multe uneori… Începând cu anii de licenţă am avut parte de mediatizare. În cadrul licenţei studenţii au expoziţii. Cei de la modă au posibilitatea unei prezentări, un show de modă. Cu această ocazie am avut parte de oameni ce fac parte din lumea modei, veniţi de la Bucureşti, care au apreciat creaţia mea şi m-au promovat. Astfel, am avut ocazia de a avea mai multe prezentări în ţară şi la Bucureşti, intrând în acceastă „familie”, iar acum mă simt onorată să fiu parte a unui astfel de grup.

AR: Ana Maria Marchetanu, care e povestea ta?

Ana Maria Marchetanu: Am venit din Bucureşti şi am „în spate” 3 ani de arhitectură. Am ales design vestimentar în urma unui concurs. Este vorba de concursul Inspired 2010. Am câştigat, atunci, locul I la secţiunea „accesorii”. Acest lucru mi-a dat încrederea că pot urma o facultate de arte. Am ales Timişoara deoarece mă săturasem de Bucureşti. Am vrut să încerc ceva nou.
(n.r. vedeţi concurs inspired 2010)

AR: Am înţeles că şi tu ai un proiect selectat la concursul Arts of Fashion…

AMM: La început nu am fost motivată. Doamna profesoară m-a „împins” şi sprijinit pentru a realiza un proiect care, spre uimirea mea, a fost selectat.

AR: Domnule Victor Gingiu, spuneţi-ne câteva cuvinte despre secţia la care predaţi.

Victor Marian Gingiu: Sunt asistent universitar doctor la Facultatea de Arte şi Design din Timişoara. Predau într-un departament în care diversitatea şi creativitatea se întâlnesc. Diversitatea rezultă din abundenţa şi paleta largă a tehnicilor folosite. De la tapiserie, care se referă în principal la ţesut, la tapiseria contemporană, care foloseşte tehnici şi materiale nonconvenţionale, toate îşi au locul în acest cadru. Adesea sunt folosite tehnici tradiţionale, însă subiectele abordate aparţin contemporaneităţii. Broderia, imprimeul textil, miniatura textilă, ambientul textil fac parte din instrumentarul secţiei în care lucrez şi predau.

AR: Înţeleg că latura meşteşugărească este bine dezvoltată, dar există o mare deschidere pentru creativitate.

VMG: Da, de exemplu broderia se poate realiza atât la maşina de cusut cât şi manual. Subiectele pe care le abordăm aparţin lumii contemporane. Atingem adesea subiecte ce ţin de social, de politic… Am realizat numeroase astfel de expoziţii în care au fost transgresate prin tehnici tradiţionale, subiecte ale lumii contemporane. Există creativitate şi atunci când vorbim de tehnicile abordate. Tehnicile tradiţionale sunt adesea combinate cu utilizarea unor noi medii de exprimare. Studenţii caută să dezvolte, de pildă, compoziţii pe suporturi imprimate, peste care intervin cu o cusătură… Sau, în cazul imprimeului textil avem situaţii în care ei apelează la o abordare personală ce împinge tehnica spre grafică sau chiar pictură de şevalet. Este vorba de exprimări personale spontane care merg pe drumul dezvoltării creative a studentului.
(Interviu realizat de Andrei Rosetti)

Moda, artă sau moft?

Moda între util şi frumos

Dumnezeu a creat-o pe Eva dintr-o coastă a lui Adam. Dumnezeu a creat, însă, femeia goală. Eva s-a împodobit cu o cingătoare de frunze, iar prin acest gest a creat cea mai putenică şi, în aelaşi timp, tiranică artă: moda.
Montesqueieu spunea „Societatea femeilor strică moravurile şi formează gustul. Dorinţa de a plăcea, mai mult decât altele, dă naştere podoabelor, iar dorinţa de a plăcea mai mult decât tu însuţi, dă naştere modei”.

Acest articol nu este o incursiune în istoria modei sau o analiză a evoluţiei costumului. Moda este un miraj cultural care aparţine societăţii ca un fenomen cultural, economic, politic şi, de ce nu, sexual. Curentele care ilustrează acest fenomen trebuie lăsate în seama analizei specialiştilor din domeniu. În cadrul Facultăţii de Arte Decorative, pe care am absolvit-o, am fost coleg cu cei din departamentul Textile. Arta modei este o formă importantă de impunere a statutului unei persoane în societate. În aceste condiţii am putut constata că majoritatea colegilor din acest departament visau să urmeze cursurile acestei secţii,  cu toate că, din punct de vedere al libertăţii de creaţie, secţiile Imprimeuri şi Contexturi sunt mult mai puţin restrictive. Precum ceramica, moda este legată de scopul utilitar. Sigur, imaginaţia joacă un rol important în proiectarea unui costum, dar o cerinţă în realizarea acestuia este cea de a răspunde unei necesităţi. Un veşmânt este produs pentru o anumită categorie socială şi este purtat în cadrul unui eveniment. Oricât de creativ ai vrea să fii, o haină răspunde construcţiei anatomice a omului. Atunci, se pune întrebarea de ce moda este atât de seducătoare între arte, dacă  procesul creativ din domeniul acesteia este limitat?

Unii susţin că femeia recurge la aceste artificii pentru a-l seduce pe bărbat, alţii susţin că acesta este obiectul admiraţiei sale permanente, iar alţii, satirizând totul, că ea doreşte să-şi scoată din sărite semenele.

Dacă femeia este frumoasă şi plină de însuşiri, iubirea ei este o formă a dreptăţii. Dacă este urâtă şi are „defecte” este o formă de bunătate. A plăcea bărbaţilor şi a-şi plăcea ei însăşi este scopul oricărei femeii. A presupune că moda este capricioasă este un fals. Moda este determinată de o singură lege – necesitatea. Comparate cu moda toate celelalte arte pot părea gratuite pentru că nu ţin de caracterul indispensabil al utilului. Moda, folosită la valoarea ei maximă, devine o armă. În fiecare zi sunt inventate mijloace noi deoarece surpriza constituie un bun mijloc al luptei. Grăbită să descopere defectele altora, femeia se va strădui să le ascundă pe ale ei. Între artificial care acoperă şi natural care dezvăluie, femeia nu va şovăi să aleagă artificialul. Toate artificiile modei: veşmintele, fardurile şi parfumurile, ţin de un scop unic, cel de a fi imaginea dorinţei.

Să te faci frumoasă este rodul unor observaţii atente şi a unei munci de transfigurare veche de când lumea. Nefertiti petrecea ore întregi pentru a se îmbăia cu ape şi esenţe frumos mirositoare. Alifiile făcute din ierburi, uleiuri de ricin sau palmier, untură, unt şi prafuri metalice aveau rolul de a apăra pielea de razele solare, înţepături de insecte, vânt şi frig. Regina Cleopatra a fost considerată drept una dintre cele mai frumoase femei din lume, cu toate că reprezentările ei de pe monede o înfăţişează cu un nas mare şi coroiat, având un chip comun. Cert este că a reuşit să „cucereasă” doi împăraţi romani, pe Cezar şi Marc Antoniu, apelând la înzestrările ei naturale inteligenţa şi ambiţia, dar şi farmecul ei irezistibil…şi, probabil artificial.

Coafura a exprimat un semn al puterii şi statutului social. Artificiile care ţin de a te înfrumuseţa au impus în cultura europeană un model pudic. Elementele naturale precum sânii, şoldurile sau picioarele nu erau expuse în public decât în spatele unor cosmetizări. Dantele, broderile şi materiale de relief, bijuterii şi accesorii ale costumului au contribuit la acelaşi obiectiv: amplificarea frumuseţii celor care le purtau. Franţa a introdus un fel de fantezie tipică, fără a schimba moda din alte ţări, dar care a creat stilul francez ce va deveni de referinţă mai târziu. Se spune că tendinţele vestimentare sunt indicatori economici foarte buni. Atunci când fustele se scurtează preţurile cresc!

Fusta scurtă a apărut în anul 1966, atunci când britanica Mary Quant a produs pentru prima dată rochii mini şi fuste care au fost stabilite la 6-7 centimetrii deasupra genunchiului. Verificând calităţile ademenitoare ale ciorapilor de mătase, femeia a folosit această armă eficace, fiind tentată să-şi valorifice impactul erotic. În secolul al XXI-lea pantalonii, care erau mai comozi, au devenit foarte la modă pentru femei. Nimeni nu se poate sustrage evoluţiei modei. Chiar cei mai refractari indivizi urmează curentul fără să vrea. Cu toate acestea, în mod normal, aceste eforturi dispar când este restabilit firescul natural: darul nudului feminin. (Grigore Roibu)