Politics of the Body / Corpul performativ confruntă prejudecățile

 Proiecții BIEFF la MNAC

Vineri, 25 august, Festivalul Internațional de Film Experimental București BIEFF deschide o nouă serie de proiecții pe terasa Muzeului Național de Artă Contemporană. La granița dintre cinema și performance, BIEFF vă invită la reflecție și empatie, supunând dezbaterii ideile preconcepute legate de corpul uman – de prezentarea, reprezentarea și auto-reprezentarea lui.

Prin prima proiecție din seria Politics of the Body, sub numele The Performative Body, BIEFF atrage atenția asupra complexelor implicații socio-politice ale identității, scurtmetrajele selectate explorând problematici acute, de la punerea sub semnul întrebării a normelor sociale privitoare la frumusețe și sexualitate, la căutarea identității și libertății personale, oferind o platformă de exprimare comunităților marginalizate și politizate.

Vă așteptăm la o seară de reflecție și dezbatere, unde prejudecățile sunt confruntate cu curaj, discutate și demontate.

Intrare: 16 lei (costul biletului standard de intrare în muzeu).

La 20:30 vă invităm pe terasă, filmele urmând să înceapă de la ora 21:00. Pentru cei ce doresc să viziteze MNAC înaintea proiecției, programul de vizitare al muzeului se încheie la ora 20:00, fiind recomandat să veniți cu cel puțin o oră înainte.

Filmele proiectate au fost prezentate anterior în cadrul edițiilor BIEFF din 2013 și 2017.

Serie curatoriată de Adina Pintilie
Proiect coordonat de Dan Angelescu
Text curatorial: Diana Mereoiu
Mulțumiri: Romina Banu

Parteneri: MNAC București, Sixpackfilm Austria, Agência da Curta Metragem
Cover photo: The King’s Body (João Pedro Rodrigues), courtesy of Agência da Curta Metragem

Proiectat la Festivalul International de Film Rotterdam, American Reflexxx este un experiment social intens și neliniștitor care forțează limitele dintre voyeurismul pasiv și participarea activă. O prezență androgină (Signe Pierce), într-o rochie albastră mulată, tocuri neon și o mască-oglindă, își face apariția, cu o atitudine provocatoare, într-o plimbare nocturnă prin oraș. Acest performance, documentat de Alli Coates, incită reacții din ce în ce mai puternice și surprinzătoare din partea trecătorilor. Faptul că fața artistei e o oglindă face ca reflexia agresiunii să fie propagată înapoi către privitorul agresiv. Tot astfel, filmul pune în fața noastră o oglindă intransigentă, reflectând latura întunecată a mentalității mulțimii și ușurința cu care se poate ajunge la violență.

Tot un dialog, dar de data aceasta între memoria colectivă și cea individuală regăsim și în The King’s Body, al multipremiatului regizor portughez João Pedro Rodrigues. Sub pretextul unui casting, câțiva bărbați bine făcuți sunt invitați să-și etaleze corpul în fața camerei, să citească fragmente de cronici despre faptele eroice ale primului rege al Portugaliei și să vorbească despre istorie, în vreme ce în spatele lor se derulează pe un ecran imagini ale statuii impunătoare a legendarului monarh. „În scurt timp, pe măsură ce bărbaţii încep să povestească despre propria viaţă, revizitarea trecutului devine un portret viu al vremurilor actuale. Contrastul ironic dintre eroismul legendelor și realitatea acestor bărbați puternici, și totuși atât de vulnerabili, emoționează și ridică tulburătoare întrebări despre relația între istoria obiectivă și cea personală.” (Adam Cook, Cinemascope). Filmul este prezentat cu sprijinul Agência da Curta Metragem.

În Man, artista suedeză Maja Borg, gravidă, reconstituie și se joacă cu reprezentările-clișeu ale masculinităţii, secătuind aceste imagini și stereotipii de sensul lor iniţial. Combinaţia de peliculă Super8 cu animație tip acuarelă pe negativ trasează o paralelă inovatoare și plină de vitalitate între capacitatea organismului de a da naştere unei vieţi noi şi capacitatea artistului de a crea noi sensuri.

Proiectat la IDFA Amsterdam, „(Self)exhibitions este un documentar found footage realizat din filmări personale, ce abordează noi forme de auto-reprezentare şi de expunere a intimităţii noastre pe Internet şi pe reţelele de socializare. Confesiuni și experiențe personale, devenite publice şi expuse pe Internet dau naştere unor noi naraţiuni despre sine, care devin parte dintr-un circuit spontan al imitării, recurenţelor şi replicilor între utilizatori, determinând modul în care ne reprezentăm pe noi înşine. Filmul este rezultatul final al unei serii de clipuri scurte (între 3 şi 5 minute) realizate pentru o instalaţie video de artista spaniolă Florencia Aliberti.” (Festival Scope)

Un mix ludic de documentar şi animaţie, Two Snakes (de Kristin Li) este eseul personal al cuiva dezrădăcinat din ţara natală, care se străduiește să reconcilieze sentimentul de alteritate al expatriatului cu fragmente din moşteniri culturale diverse. Proiectat în cadrul Festivalului Internațional de Scurtmetraj de la Oberhausen, filmul urmărește cum legendele şi istoriile personale se întrepătrund, prin intepretarea, deconstruirea şi rearanjarea poveştii populare chinezeşti a celor doi şerpi, în căutarea identităţii clădite din amintiri şi naraţiuni re-asimilate, în spațiul emoționalo-geografic dintre Chengdu (China) și Montreal. Peiorativ la adresa propriului eu, dar şi conştient de sine, Two Snakes ridică, până la urmă, o întrebare: este posibil de fapt sentimentul de apartenenţă?

Obraznic şi fantezist, de un ludic inteligent și un umor absurd încântător, Flowers and Bottoms, al regizorului grec Christos Massalas, este în cele din urmă o scrisoare de dragoste erotică şi plină de farmec. Într-o cameră întunecată, un spectator anonim se uită la un film compus în întregime din cadre cu flori şi fese, un cadou melancolic din partea unui fost iubit. Dincolo de absurditatea şi suprarealismul asumate, filmul jonglează abil cu relația complexă între observație și exhibiționism, îndemnându-și spectatorii să recunoască roșind că ceea ce e adesea perceput public ca vulgar este tocmai ceea ce, în sinea noastră, considerăm a fi senzual şi adorabil.

Natură critică | workshop de scriere critică

Platformă de informare despre arta contemporană românească

Natura criticaÎn perioada 22-28 februarie, Revista ARTA organizează un workshop de scriere critică destinat tinerilor noștri colaboratori, prezenți și viitori.

În urma apelului adresat criticilor de artă debutanți, în august 2015, am primit numeroase propuneri de recenzii și texte tematice despre artă contemporană de la studenți sau tineri absolvenți, dintre care am selectat câteva pentru publicare în revista online. În fiecare din aceste cazuri, echipa redacțională a lucrat împreună cu noul colaborator la elaborarea textului. Am realizat astfel că este nevoie de o pregătire intensă pentru ca un student sau tânăr absolvent să devină un critic cu o voce asumată.

Workshop-ul organizat de revistă are ca scop formarea tinerilor colaboratori care s-au alăturat recent echipei, a celor care își doresc să ni se alăture, dar este și o invitație adresată celor care ar vrea să își încerce mâna la critică de artă. Nu este necesar ca participanții să fi terminat o facultate de profil, și nu există nici limită de vărstă. Încurajăm participarea tinerilor curioși, deschiși, opinionați și îndrăzneți, care vor să-și formeze un discurs critic și să fie activi pe scena de artă contemporană din România.
Workshop-ul este organizat împreună cu Muzeul Național de Artă Contemporană, care în 2016 găzduiește proiectul curatorial inițiat de Diana Marincu și Anca Mihuleț, „Punctul alb și cubul negru”. Participanții vor fi invitați să producă un text critic ca răspuns la acest proiect. Cel mai bun dintre aceste texte va fi premiat și publicat în Revista ARTA online.

În decursul unei săptămâni vor avea loc o sesiune de introducere, trei sesiuni de pregătire, și una de feedback la textele produse de participanți. Cele trei sesiuni de pregătire vor fi conduse de: Magda Cârneci, redactor-șef al Revistei ARTA; Daria Ghiu, critic de artă și curator; și Cristina Bogdan, redactor online al Revistei ARTA. Vor fi acoperite aspecte precum: cercetarea și pregătirea unei cronici; realizarea de interviuri cu artiști și curatori; redactarea textului de cronică. Sesiunile vor avea loc după-amiaza, în spațiul de la etajul 4 al muzeului. Participanții trebuie să fie disponibili pe tot parcursul acestei săptămâni.

Pentru a vă înscrie la workshop, vă rugăm să trimiteți un mail cu o scurtă prezentare a pregătirii și motivației voastre, pe adresa cristina.bogdan@revistaarta.ro până la data de 14 februarie 2016.

Mircea Suciu – Fractura

MNAC Central (Palatul Parlamentului)
04.06 – 01.11.2015
Mircea Suciu- ScamatorulCurator: Maria Rus Bojan
Arhitect: Attila Kim
Coordonator: Adriana Oprea

Imaginată ca răspuns la contextul simbolic al expunerii în spaţiile muzeului din Casa Poporului, Fractura propune o dezbatere despre fragmentare ca perspectivă critică de înţelegere a simptomelor timpului şi realităţilor noastre. Demersul artistului porneşte de la constatarea că experienţa discontinuităţii şi a multiplelor transformări din societate într-o perioadă extrem de scurtă a produs mutaţii serioase la nivelul mentalităţii şi a modului în care se proiectează est-europenii în actualitate. Rupturii violente cu vechiul mod de a vedea, gândi sau simţi din comunism îi corespunde o ruptură la fel de violentă în capitalism, dar şi o identitate hibridă suspendată între nostalgia după comunism şi mimetismul formelor fără fond europene.

Expoziţia va fi itinerată în 2016 la MoCAB – Muzeul de Artă Contemporană Belgrad.

Zoltán Béla – Instalaţie

Miercuri, 29 octombrie 2014, ora 19.00, la Anexa MNAC (București, Calea Moşilor 62-68, etaj III), va avea loc vernisajul expoziţiei „Instalaţie” a lui Zoltán Béla.

Bela-MNACCurator: Adriana Oprea.
Expoziţia este deschisă în perioada ​30 octombrie 2014 – 15 februarie 2015.

„Instalaţie”, expoziţia de pictură şi obiect a lui Zoltán Béla, este un cabinet de artă înscenat într-o sală de beton, situaţie de expunere care produce câteva dislocări. Unu, spaţiul Anexa MNAC a acomodat formal arhitectură, instalaţie şi obiect, dar nu şi pictură până acum. Doi, producţia lui Zoltán Béla este a unui artist cunoscut până acum predominant ca pictor. El face parte din generaţia tânără de artiști care au marcat relativ scurta întoarcere la pictură din arta românească recentă. Faptul că preferă încă  pictura după calmarea boom-ului pictural al anilor 2000 îl recomandă, alături de puţini alţii, ca pe un alergător de cursă lungă. Trei, pictura lui Zoltán Béla a încurajat mai ales trimiteri la estetica urmei, evanescenţă, memorie, interioritate sau la metafizica fragmentului, remarcându-i-se tehnicalitatea şi virtuozitatea de execuţie. Pentru a deplasa aceşti termeni de lucru, expoziţia lui Zoltán Béla îşi pune o problemă formală, instalarea nu doar a picturii ci şi a obiectului într-un cadru de arhitectură, la rândul lui instalat într-un spaţiu dat. Pădurea de socluri pe care o cerea aşezarea obiectelor în spaţiu, volume în recul şi în avans, devine un continuum, blatul orizontal dintre cei doi stâlpi, care taie aerul şi şerpuieşte optic. Iar suportul vertical pe care îl cerea pictura devine perete pe peretele deja existent, ca un ecran gata să primească imaginea pe fundalul întunecos al unei săli de cinema. Cutia scenică astfel creată lasă de jur împrejur  spaţiul iniţial al clădirii, care o primeşte rămânând aşa cum este, brutalist, precar şi neregulat. Incongruenţa dintre display şi spaţiu mută expunerea din raza (pre-) judecăţilor pomenite anterior,nu anulându-le cu totul ci dislocând într-o anumită măsură receptarea lor.

Expoziţia are loc cu sprijinul: Asociația Română de Artă Contemporană.
Parteneri: Corcova Roy & Dâmboviceanu, pnk casual.​
Parteneri media: Igloo, Zeppelin, Şapte Seri, feeder.ro, Radio France Internationale.
Fotografie: Dan Vezentan, New Folder Studio.​
Concept grafic şi DTP: Florin Darie.​

Călin Dan este noul manager MNAC

Artistul, curatorul şi criticul de artă Călin Dan este noul manager al Muzeului Naţional de Artă Contemporană (MNAC), acesta fiind desemnat câştigător al unui concurs organizat de Ministerul Culturii pentru ocuparea acestei funcţii, în urma dispariției tragice, pe 31 august 2013, a fostului director și fondator Mihai Oroveanu. La concursul organizat de Ministerul Culturii au mai participat Ruxandra Balaci, Maria-Magdalena Radu şi Raluca-Elena Velisar.

Calin Dan

Călin Dan s-a născut în 1955 la Arad. Este absolvent al Institutului de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din Bucureşti, Secţia Istoria şi Teoria Artei. Din anul 1976 a activat ca jurnalist, critic și istoric de artă, artist și manager cultural. A fost redactor-șef al revistei Arta și director artistic al Centrului Soros pentru Artă Contemporană. În 1990, Călin Dan fondează grupul subREAL împreună cu Josif Kiraly şi Dan Mihălţianu. Din 1995 până în 2013 a locuit și a activat la Amsterdam, unde a fost director artistic la Lost Boys Interactive și consultant pe probleme de arte vizuale al guvernului olandez.