Sinteze contemporane. Corpul în Arta Balcanică

Lansarea albumului de artă internaţională
Cafe Text, Timișoara, Bastionul Theresia corp A,
Vineri, 12 iulie 2013, ora 19.00.

Sinteze contemporane . Corpul în Arta Balcanică
Editura Brumar, cu o prefaţă scrisă de prof.univ.dr. Alexandra Titu

Album de sinteză ce contopeşte laolaltă juxtapuneri multiculturale efervescente, având ca protagonişti deopotrivă trupul ca lut cât şi pământul ca mamă, Corpul în arta Balcanică devine astfel suport matricial al unei arii teritoriale multistratificate într-un mozaic dinamic fără precedent. Inepuizabila substanţă, când sobră, senină, licoroasă, când, alteori, tumultoasă, vorace, zgomotoasă, devine brusc blajină, elegiacă, solitară, cu epicentre legendare insondabile ce răbufnesc străbătând genunile eterogene ale unui timp mito-poetic ancestral. Album de artă contemporană editat în condiţii grafice impecabile, având alături suportul logistic de-o calitate ireproşabilă venită din partea editurii Brumar, prefaţată doct de ampla deschidere culturală a doamnei Alexandra Titu ce înglobează într-un tot indisolubil, radiografiind nucleul greu al artelor balcanice contemporane:

Protagonişti: Bogdan Aleksandrov, Zamfira Bârzu, Călin Beloescu, Ilie Boca, Pavel Brăila, Geta Brătescu, Marius Ovidiu Burhan, Mihai Chiuaru, Marius Crăiţă-Mândră, Şerbana Dragoescu, Daniela Frumuşeanu, Suzana Fântânariu, Dan Hatmanu, Iorgos Iliopoulos, Tudor Ioan, Tiberiu Fekete, Tatiana Fiodorova, Constantin Flondor, Gerendi Ştefan Dorel Găina, Vasile Gorduz, Alexandru Ioan Grosu, Dimitar Grozdanov, Ion Iancuţ, Dimitris Kalamaras, Gabriel Kelemen, Petru Lucaci, Lucia Macari, Octavian Mardale, Florin Mihai, Corina Nani, Liviu Nedelcu, Dragoş Pătraşcu, Sorin Oncu, Tanja Ostojic, Stanislav Pamouktchiev, Thimios Panourias, Aspasia Papadoperaki, Ghenadie Popescu, Florica Prevenda, Silvia Elena Radu, Bogdan Raţă, Mircea Roman, Kyriakos Rokos, Milos Sobaic, Eugen Savinescu, Marilena Preda Sânc, Liviu Suhar, Stergios Tzanekas, Zoran Todorovic, Mark Verlan, Aurel Vlad, Gheorghe Zărnescu, Zourlas Konstantinos.

ROGVAIV

Expoziţie de artă contemporană

Complexul Muzeal Bistriţa – Năsăud
Vernisaj: marţi, 21 mai 2013, ora 19.00.

Prezintă: Vasile Duda – istoric de artă şi
curator: Maxim Dumitraş – artist vizual.

Marţi, 21 mai 2013, ora 19.00, Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud (str. General Grigore Bălan nr. 19), Muzeul Ţării Oaşului şi Asociaţia artistică ART Bunavestire organizează expoziţia de artă contemporană ROGVAIV unde expun un grup de artişti sub patronajul Uniunii Artiştilor Plastici din România.
Artiştii care expun în această expoziţie sunt: Susana Ardelean, Mihai Chiuaru, Florin Ciubotaru, Marian Coman, Csaba Attila Győry, Nicolae Fleissig, Bogdan Hojbotă, Ion D. Ion, Greti Miszovits, Mihai Perca, Dorel Petrehuş, Andrei Pirogov, Corneliu Pop, Ioan Pop Prilog, Ioan Pop-Vereta, Sorin Purcaru, Mircea Vaida, Dany Madlen Zărnescu, Gheorghe Zărnescu.

Universul expoziţiei ROGVAIV oferă un continuum divizat prin personalităţile distincte ale artiştilor care contribuie la comunicatul vizual, dar şi o diversă raportare la fenomenul cultural în profunzime. Omul se împlineşte prin artă şi probabil, din această cauză, istoria omenirii a lăsat urme în special prin artele vizuale. Fără cuvinte rostite, fără fraze alambicate, artele plastice se fac înţelese fără traducere pentru orice fiinţă umană. Facem aceste precizări ca să subliniem, caracterul relativ al cuvântului, în relaţia lui cu opera de artă şi să declarăm deschis dialogul artistic cu toate simultaneităţile sale.

Sunt eu oare păzitorul fratelui meu?

Centrul Areopagus din Timişoara, alături de Facultatea de Arte şi Design din cadrul U.V.T., vă invită în spaţiul Galeriei Bastion din Timișoara să vizitaţi expoziția „Sunt eu oare păzitorul fratelui meu?”, deschisă până în data de 10 februarie 2012.

Coordonator proiect: prof. drd. Iuliu Bălău
Curatori evenimente: prof. univ. dr. Alexandra Titu,
prof. dr. Liviu Nedelcu

 În proiectul prezentării unor direcţii din arta contemporană sensibile la problematicile etice, dedicat actualităţii acute a unor repere esenţiale ale convieţuirii sociale, ale construcţiilor comunitare (restrânse sau de amploare) de-a lungul istoriei, am debutat în 2011 cu imperativul „Să nu ucizi!”, formulat de codul de legi cuprins într-una dintre cele mai prezente cărţi ale antichităţii, în fondurile culturii moderne, europene şi transatlantice, dar care este formulată cu neînsemnate diferenţe în toate culturile lumii. Expoziţia din acest an deschide câmpul interogărilor asupra acestei interdicţii, atât de contrară impulsurilor originare ale speciei umane plasate (conştientizate ca situate) între condiţia animală şi cea angelică, a păzitorilor, a entităţilor de putere a căror condiţie este responsabilitatea asumată, sub controlul exigent, sever, implacabil, al armoniei.

În expoziţia centrată pe această temă a relaţiei de responsabilitate faţă de celălalt, de fraternitate, şi mai ales de interogare asupra acestui pachet de angajamente, palierul abordărilor este larg. Sunt prezenţi artişti care au manifestat un interes constant pentru un fond de sacralitate codat religios sau general, mai arhaic decât segregările confesionale – ca Marin Gherasim (care pune în cauză paradoxul aparent al iertării divine, inexplicabilă când s-a uitat continuitatea profund semnificativă a substituirilor reciproce dintre theandrosul/mielul mistic, animal şi om şi jertfa simbolică, agrară, jertfa lui Cain, sacrificatorul), Şerbana Drăgoescu, Suzana Fântânariu, Gheorghe Zărnescu, Ilie Boca, Delia Corban, sau pe care o serie de lucrări îi legitimează în acest areal, ca Dana Acea, Adriana Lucaciu, Angela Tomaselli, artişti preocupaţi de temele corporalităţii apologizate sau abuzate, al căror expresionism dă dimensiunea dramatismului/tragismului relaţiilor cu celălalt, ca festin polisemic sau solitudine ca dimensiune a existenţei urbane – Marilena Preda Sânc, Mihai Chiuaru, sau melancolia reflexivă după răul ucis, (lucrarea lui Aurel Vlad) ce implică dimensiunea politică referinţei mitice.

Politicul mai explicit şi actualizat, localizat, sau istoric susţine discursuri ca în lucrările lui Liviu Nedelcu, Mihai Zgondoiu, Manole Olteanu, în timp ce referinţa directă la episodul biblic este abordat în lucrări surprinzătoare prin originalitatea frapantă a discursului ca în cazul Şerbanei Drăgoescu sau a lui Dorel Găină. Dincolo de trimiterea directă la fondul veterotestamentar, care impune eticii universale temele păcatului, maculării, căderii, de la căderea din Paradis (Letiţia Oprişan) la temele decadenţei şi la deliberarea temei mitice a fraternităţii (Vasile Pop Negreşteanu), la actualitatea figurării personajului agresiv, asocial, nepăsător şi egocentric, imagologia dezimplicării de celălalt, a deturnării semanticii sacrificiale, şi a declinului moral, apar semnalate în versuri explicite, sau aplicate metaforic, în imagini la limita abstragerii, sau chiar abstracte, ca în pictura lui Romul Nuţiu, unde doar intensitatea dramatică a expresiei cromatice trimite la nucleul epic, sau al Magdalenei Zărnescu, cu dominantele sale de negruri şi brunuri, sau jocul gratuit al lecturii unei scriituri, ca exploatarea aporiilor şi implicaţiilor lăsate deschise de polisemia termenilor: 2 „Păzitor”, de la protector la supraveghetor, sau „frate”, care acoperă semnificaţii de la stricta legătură de sânge la cea general umană.

Plecând de la acest palier semantic, expoziţia pune în evidenţă disponibilitatea momentului cultural contemporan, conştient de eclectismul său asumat de a dezvolta retorici apte să susţină discursurile îndreptate asupra realităţii prin inevitabile filtre culturale, ca trasee hermeneutice înainte de a fi direct creatoare. (Alexandra Titu,  fragmente din catalogul  expoziţiei „Sunt eu, oare, păzitorul fratelui meu?”, Ed. Brumar, 2012, ISBN 978-973-602-729+1)
SURSA: Modernism.ro (unde puteţi vedea mai multe imagini din expoziţie).
Mai multe informații despre proiect găsiți pe: www.sanuucizi.ro