Fonturi Latine, o expoziţie despre litere şi alte semne grafice

Instituto Cervantes București vă invită începând cu 12 decembrie la expoziția Fonturi Latine aflată în Sala de Expoziții a Institutului (Bd. Regina Elisabeta 38).

Fonturi Latine este spațiul natural de întâlnire și schimb reciproc al comunității tipografice latino-americane. Principalul său scop este organizarea Bienalei de Tipografie Latino-Americană, ajunsă la cea de-a V-a ediție și care reprezintă continuarea bienalelor din 2004, 2006, 2008 și 2010. Are drept obiective canalizarea și răspândirea talentului și producției desinerilor de fonturi latino-americani nu doar în regiunea vastă ce se întinde din Mexic până în Argentina, ci și în restul lumii. În ultimele două decenii, dezvoltarea de fonturi tipografice în America de Sud a cunoscut o creștere exponențială, nu numai din punct de vedere cantitativ, dar și calitativ, atingând un grad de maturitate ce rivalizează cu școlile de mare tradiție din Europa, un continent cu peste cinci secole de experiență în domeniu.

Fonturi Latine include caractere de text, de titluri, de design experimental, design de caractere non-alfabetice și familii complete. De asemenea, sunt expuse exemple de aplicații și utilizare cotidiană a acestor creații noi, ce îmbogățesc de la an la an oferta tipografică internațională.
Juriul celei de-a V-a ediții a Bienalei este format din Dario Muhafara (AR), Fabio Lopez (BR), Miguel Hernández (CL), Viviana Monsalve (CO), Francisco Calles (MX), Gustavo Wojciechowski (UY) și Juan Carlos Darias (VE).

Această expoziție ne este oferită grație colaborării dintre Bienala de Tipografie Latino-Americană, Instituto Cervantes și Universitatea Castilla-La Mancha, care se ocupă de promovarea Bienalei în Spania.
Expoziția poate fi vizitată zilnic, de luni până vineri, între orele 10.00 – 20.00, începând cu 12 decembrie 2012 și până în 31 ianuarie 2013 (excepție face perioada 21 decembrie – 4 ianuarie, când expoziția va fi închisă). (Matei Ştefan)
SURSA: GraphicFront.ro

Afişul cehoslovac de film

MNAC
15 noiembrie 2012 – 15 ianuarie 2013
Vernisaj: 15 noiembrie, ora 19:00.

Centrul ceh prezintă pentru prima oară în România co­lecția unică de afișe de film realizate de artiști cehoslovaci între anii 1961 – 1987 pentru Centrul de închirieri din Praga.
Încă de la începutul anilor ’60, din cauza inexistenței comerțului cu artă și a imposibilității de a avea expoziții, importanţi artişti cehoslovaci s-au dedicat realizării afişelor de film. Atmosfera specifică din Cehoslovacia acelor vremuri când nu existau reclame comerciale, întrucât nu exista nici o piaţă pentru acestea, a favorizat crearea unor afişe complet diferite de afişele de film realizate în aceeaşi perioadă în celelalte ţări din Europa (cu excepţia Poloniei, unde tradiţia afişelor de film s-a bucurat de o poziţie la fel de privilegiată ca în Cehoslovacia).

Expoziţia prezintă 101 afişe de film aparţinând următorilor autori: Jiří Balcar, Karel Vaca, Zdeněk Ziegler, Milan Grygar, Karel Teissig, Josef Vyleťal, Rudolf Němec, Teodor Rotrekl, Zdeněk Kaplan, Zdeněk Palcr, Karal Saudek, Olga Poláčková-Vyleťalová, Jan Kubíček, Bedřich Dlouhý, Karel Machálek, Richard Fremund, Vratislav Hlavatý, Jiří Hilmar, Josef Flejšar, František Zálešák, Eva Galová, Karel Knechtl, Ladislav Dydek, Stanislav Vajce, Břetislav Šebek, Bohumil Štěpán, Jana Laudová, Jaroslav Fišer, Miroslav Vystrčil, Jaroslav Kadlec, Alexej Jaroš, Vladimír Bidlo, Jiří Stach, Stanislav Remeš, Rudolf Altrichter.

Afişele expuse fac parte din colecţia de afişe de film a filmotecii Terry Posters din Praga, și ilustrează 20 de filme românești, 20 de filme cehe și 60 de filme universale. Pe pagina de internet http://www.terry-posters.com – puteţi admira cele peste 8000 de afişe şi puteţi, de asemenea, afla multe informaţii interesante despre acestea. (Matei Ştefan)

Mai mult pe GraphicFront.ro

Melosul Manuscriselor Bizanţului

Frumusețea ascunsă a muzicii bizantine

Asociaţia Nectarie Protopsaltul și Fundaţia Calea Victoriei în parteneriat cu Biblioteca Academiei Române, vă invită marți, 6 noiembrie, ora 18.30, la conferința-eveniment: Melosul manuscriselor Bizanțului.

Conferința va fi susținută de Conf. Univ. Nicolae Gheorghiță și de muzicologul Costin Moisil care ne vor vorbi despre patrimoniul muzical bizantin din manuscrisele Bibliotecii Academiei Române.
Această conferinţă dă viaţă unor cântări care nu s-au mai auzit de sute de ani și astfel face cunoscută o parte din cultura românească din vremea lui Constantin Brâncoveanu sau Alexandru cel Bun.
Fragmentele alese din manuscrise vor fi interpretate de Grupul Nectarie Protopsaltul condus de Sabin Preda. Grupul are ca preocupare identificarea partiturilor valoroase și redarea acestora într-o formă cât mai apropiată de cea originală, ţinând seamă în egală măsură de cercetările muzicologice și liturgice moderne și de tradiţia orală vie. De asemenea, și-au propus răspândirea acestor cunoștinţe în rândul cântăreţilor, începători sau avansaţi, prin activităţile legate de pregătirea concertelor și a înregistrărilor și prin cursurile organizate de către conducătorul grupului, Sabin Preda. Acestor inițiative li se alătură editarea colecţiei “Antologie de cântări psaltice”, în care au apărut, până la această dată, trei volume.

Am ales pentru concert cântări dintre cele mai frumoase și care, totodată, să reflecte bogăţia patrimoniului Bibliotecii Academiei Române. Autorii sunt psalţi binecunoscuţi în vremea lor – unii dintre ei până astăzi – din Ţara Românească, Moldova și din Constantinopol. Cea mai veche cântare provine dintr-un manuscris din secolul XIV-lea – unul dintre cele mai vechi două manuscrise de cântări bisericești din România – iar cea mai nouă e de la începutul secolului al XIX-lea, perioada de aur a cântării bizantine în Principate Muzica bizantină este prin excelenţă monodică (pe o singură voce). De multe ori – cu precădere în cazul cântărilor ornamentate și festive – melodia este însoţită de ison, un sunet prelung cântat de câţiva psalţi din cor. Înălţimea isonului se poate schimba de-a lungul unei piese, în funcţie de context, dar de multe ori rămâne nemișcat, uneori până la sfârșitul piesei. Unii teologi au făcut un paralelism între cântarea fără dimensiune armonică și icoana bizantină, în care perspectiva spaţială este deliberat absentă, și au comparat isonul cu fondul de aur al icoanei, care pune în evidenţă pictura.

Muzica manuscriselor medievale din Ţara Românească și Moldova mărturisește – ca și pictura, orfevrăria ori arhitectura – despre apartenenţa românilor la spaţiul cultural bizantin. Dar, spre deosebire de o miniatură, o ferecătură de carte sau o clădire, o piesă muzicală nu poate fi atinsă și nu poate fi admirată ore întregi din unghiuri diferite. Mai mult, ea există doar atâta vreme cât cineva o cântă și altcineva o ascultă. După ce s-a stins ultimul sunet, cântarea se odihnește între scoarţele manuscrisului până când un alt cântăreţ o face să trăiască din nou.

Temele abordate vor viza:
1. Spațiul cultural bizantin
2. Reconstituirea cântărilor vechi
3. Monodia și libertatea în muzică

Vom expune reproduceri la scară mărită ale unor pagini alese din manuscrisele de patrimoniu ale colecției Bibliotecii Academiei Române.
Conferinţa face parte din proiectul „Valorizarea patrimoniului muzical bizantin din manuscrisele Bibliotecii Academiei Române. Cercetare, dezbatere, mediatizare”, proiect finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. (Matei Ştefan)

Lector Nicolae Gheorghiță, Costin Moisil
Data 6 Noiembrie 2012;
Ora 18:30
Înscriere la contact@victoriei.ro
Locaţie Cafeneaua Librariei Dalles, Bl. N. Bălcescu nr 18 (etaj)
Intrarea liberă.
Principalul partener media al proiectului „Melosul Manuscriselor Bizantului” este Radio România Cultural.
SURSA: GraphicFront.ro

Danube Connection. Story and Glory

Karsplatz, Viena
22 Iunie – 23 Iulie 2012

Articol preluat de pe GraphicFront.ro

Cu această instalaţie de artă publică, parte a proiectului de conectare transnaţională Danube Connection. Story and Glory, artiştii urmăresc conceptul de „natură”, în sensul cel mai larg. Investigația auto-referenţială a temei conduce la asumarea și reinterpretarea unui site natural deosebit, Delta Dunarii. Capturarând atmosfera densă, misterioasă și liniștită a unui peisaj aproape necunoscut, Plug to Nature încearcă să ajungă dincolo simpla relaţie estetică cu acest loc paradisiac. În spatele naratiunii puternice şi curate a Deltei Dunării este „ascunsă”, povestea fascinantă a lui Ivan Pațaichin, una dintre legendele mondiale ale Caiacului.
Privită ca perpetuă sursă de inspirație, povestea lui Ivan Pațaichin declanșează diferite niveluri de experiență spațială, temporală și de reprezentare.
Titlul instalației în aer liber dovedește accentul dat de rolul şi misiunea „naturii” pentru a crea un nou tip de experienţă umană în angajament cu urbanitatea.
În viziunea artiștilor, scopul primar a fost cel de a investiga relația dintre percepție și reprezentare, imagine de film și obiect, dintre sunet și spațiu sau autobiografie și istoria unui loc.
Luând forma unei construcții sculpturale modulare, compusă din două segmente, o dioramă muzeală și un coridor acustic, Plug into Nature, reprezintă rezultatul unei cercetări, dar și al unei relații directe cu spațiul Deltei.
Danube Connection. Story and Glory este un proiect pilot iniţiat de Institutul Cultural Român, în colaborare cu Asociaţia „Ivan Patzaichin – Mila 23”, proiect ce are drept scop schimbarea radicală a imaginii Deltei Dunării, percepută până acum ca un loc minunat, dar subdezvoltat cultural, social şi economic. Pornind de la specificul local şi valorificarea patrimoniului cultural şi uman al zonei Dunării, acest proiect arată cum întâlnirea dintre natură, artă şi sport poate încuraja reimaginarea unui spațiu.

Olah Gyarfas (Miercurea Ciuc) este considerat unul dintre cei mai importanți designeri de modă ai scenei românești. A colaborat la multe proiecte independente înainte de a fi designerul colecției Pațaichin, un brand construit pe teme recurente și concepte de eco-tehnologie. În 2007, Olah Gyarfas a primit la Viena, din partea “Unit F Büro für Mode”, premiul “Kontakt Erste Bank” pentru cel mai creativ designer din Europa Centrală și de Est. Anterior, Olah semnase câteva din colecțiile Rozalb de Mura, prezente pe podiumurile London Fashion Week. A apărut în numeroase publicații de specialitate precum Vogue sau Dazed.

Nicu Ilfoveanu (București) este un artist vizual interesat de abordări minimaliste în medii ca fotografie, film și self-publishing. Arta sa este caracterizată prin interacţiunea dintre personal şi documentar, între sublim şi banal, între ceea ce este ascuns și evident. Recent, lucrările sale au fost expuse la festivalul foto Mannheim-Ludwigshafen-Heidelberg din Germania și la PhotoEspagna (Cuenca, Spania).

Electric Brother (București) este muzician, producător și DJ. A lansat până acum două albume solo, EB (2003, La Strada Music) și On ground (2011, self-released) în care combină influențele de folk și trip-hop cu jazz-ul anilor 70 și muzica clasică contemporană. Performance-urile sale sunt centrate pe experimente acustice legate de noile trenduri din muzica electronică.

skaarchitects este un studio de arhitectură auto-gestionat, fondat la București în 2008 de Kalliopi Dimou și Sorin Tstudor. Axat pe designul participativ și cercetarea habitatului urban, studioul dezvoltă proiecte și intervenții publice concentrate pe explorarea diverselor tipuri de identitate spațială prin structuri de design inovativ, sustenabil și flexibil.

Teodor Frolu (București) este arhitect in domeniul industriei creative. Este fondatorul “The Ark” un laborator de industrie creativă din București, și unul dintre inițiatorii proictului Transcentral Urban Bucharest (TUB), proiect ce promovează o nouă viziune urbană a Bucureștiului ce se dorește a fi aplicată de municipalitate. Împreună cu Ivan Pațaichin, Teodor Frolu a inițiat proiectul rawmania, o mișcare ce dorește să reînvie eco-turismul, designul local, dar și să rafineze și să distileze meșteșugurile tradiționale locale.

Alina Șerban este istoric de artă și curator. Este co-director al centrului de Introspecție Vizuală București (www.pplus4.ro). A fost curatorul expoziției The Seductiveness of the Interval la The Renaissance Society de la The University of Chicago și al Pavilionului României la cea de-a 53-a expoziție internațională a Bienalei de la Veneția (2009). Este implicată in varii proiecte de cercetare și participă la prezentări teoretice și lecturi la diverse conferințe internaționale.

PLUG INTO NATURE
Public Art Installation Karsplatz, Viena
În cadrul proiectului transnațional Danube Connection. Story and Glory, inițiat de Institutul Cultural Român

Artiști: Olah Gyarfas, Sorin Istudor & Kalliope Dimou, Electric Brother, Nicu Ilfoveanu
Curatori: Teodor Frolu & Alina Şerban

Organizatori: Institutul Cultural Român și Asociația „Ivan Patzaichin – Mila 23”.
Un proiect transnațional sub patronajul Ministry of Foreign and International Affairs Austria, Hungary, Slovakia.
Parteneri: karlsplatz.org, ASKÖ Wien, Ruderverein STAW, Center for Cultural Information of the City of Bratislava, Bratislava Townhall, Canoing Association Slovakia, Sports Center Cunovo, Hungarian Federation of Caiac-Canoe (Magyar Kajak-Kenu Szövetség), Hotel Le Meridien Budapest, Lágymányosi Öböl.
(Matei Ştefan)
SURSA: graphicfront.ro

Typopassage TM loveşte din nou

Articol preluat de pe GraphicFront.ro

Lansat în August 2011, cu scopul de a aduce în atenţia generală designul grafic și grafica tipografică, Typopassage Timișoara este prima extensie internațională a Typopassage Viena și a fost inițiat de tandemul curatorial Ovidiu Hrin, Synopsis (Timișoara) și Bauer concept & design (Vienna).

Typopassage este un loc de instruire a ochiului, o şcoală a vederii, un micro-muzeu plasat în spațiul public și dedicat designului grafic, artei de a sculpta în alfabet, iar lucrările expuse aici sunt adevărate conferinţe publice despre forţa secretă a literelor şi formelor. Typopassage îşi asumă rolul de interfaţă între comunitatea de design şi publicul cu apetenţe tot mai mari pentru acest domeniu, urmărind familiarizarea vizitatorilor cu limbajele formale şi vizuale.
Micro-muzeul în aer liber este amplasat pe malul Begăi, în pasajul de sub Podul Tinereții și este realizat în strânsă colaborare cu echipa terasei D’arc Mal.

 Expozițiile TPTM, organizate de două ori pe an, propun un dialog între designul grafic internațional și cel autohton, prin lucrări realizate de nume consacrate în domeniu. Prima ediție TPTM i-a expus pe Hi Visuelle Gestaltung – un recent înființat studio elvețian – față în față cu tineri designeri și artiști ai literei, Alexe Popescu, Adnan Vasile, Sorina Vasilescu și Mihaela Popa, din România.
Karlssonwilker, studioul de design newyorkez înființat de Hjalti Karlsson și Jan Wilker, au onorat cu prezența cea de-a doua ediție a TPTM, fiind invitații speciali ai workshop-ului organizat în toamna anului 2011. Împreună cu designerii si artiștii timișoreni prezenți la eveniment ei au realizat o serie de postere experimentale în cadrul unui performance live desfășurat sub podul de pe Bega.

Prima ediție de anul acesta îi aduce în lumina reflectoarelor pe designerii Nelu Wolfensohn (Montreal, Canada) și Ovidiu Hrin (Timișoara, România). Șansa face ca ambii designeri expuși anul acesta să fie români (lucrările lui Ovidiu fiind prezente și în Typo-pasajul vienez, începând cu martie 2012). Prin punerea față în față a lucrărilor celor doi se creează un interesant dialog între două generații de designeri, cu origini comune, dar situați la o distanță spațială de 6000 km. și una temporală de 25 de ani.

Odată cu prima ediție, TPTM a lansat și TYP’O’ZID – o lucrare murală de 28 mp, ce se întinde pe toată lungimea pasajului. Suprafața peretelui este reîmprospătată anual de către un invitat (graffer/ street artist) pornind de la o temă legată de literă, scriere, artă tipografică.
Lucrarea din 2011, realizată cu ajutorul grafferului Jones, a avut ca temă TYPEFACE – concretizându-se în reprezentarea monumentală a 5 portrete supradimensionate ale unor maeștri ai designului de literă: Erik Spiekermann, Zuzanna Licko, Peter Bilak, Herb Lubalin și Wim Crouwel.
Anul acesta TPTM îl invită pe artistul The Orion să se desfășoare pe suprafața Typ’o’zid-ului, tema aleasă pentru 2012 fiind TYPESPACE – ideea de spațiu din jurul literelor, un spațiu inevitabil în arta tipografică. (Matei Ştefan)
SURSA: graphicfront.ro