Bienala Națională de Arhitectură

Bucureşti 2012

 Uniunea Arhitectilor din România are deosebita plăcere de a vă invita la Bienala Natională de Arhitectură Bucureşti 2012, ce se va desfăşura în perioada 15 octombrie – 15 noiembrie 2012, la Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul de Cultură Arhitecturală, Universitatea de Arhitectura şi Urbanism „Ion Mincu” Bucureşti, Casa Mincu, Banca Naţională a României şi străzile adiacente din Centrul vechi al capitalei.

În intervalul scurs de la precedenta Bienală din 2010 până la BNAB 2012, breasla arhitecţilor aniversează împlinirea a 120 de ani de la înfiinţarea Societăţii Arhitecţilor Români, 120 de ani de la înfiinţarea învăţământului superior de arhitectură prin Şcoala Naţională de Arhitectură, 160 de ani de la naşterea şi 100 de ani de la moartea lui Ion Mincu, al cărui nume îl poartă Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Bucureşti de 60 de ani.

Programul celui mai important eveniment în domeniul arhitecturii din România abordează tematici de interes pentru profesionişti: arhitectură, urbanism, restaurare, arhitectura de interior, design de produs. Toate au însă ecou şi pentru publicul larg, fiindcă de calitatea gândirii arhitectonice, concretizată în spaţiul de locuire şi de lucru, alături de cel comunitar, depinde calitatea vieţii.

Festivitatea de deschidere a Bienalei a avut loc pe data de 15 octombrie, la Muzeul Naţional de Istorie a României, unde au fost decernate premiile concursului BNAB.

Proiectele câştigătoare sunt:
a. Arhitectura locuinţei: Casă lângă Bucureşti | Autori: Cristina Constantin, Cosmin Pavel
b. Arhitectura dotărilor comunitare şi de producţie, proiecte care promovează dotările specifice ale comunităţii: Pensiune Atra Doftana | Autori: Bogdan Babici, Alexandru Maftei
c. Tehnologie, inovaţie şi sustenabilitate în arhitectură: Nu s-a acordat niciun premiu
d. Arhitectura patrimoniului cultural: Restaurare, consolidare şi reabilitare Casa Avramide | Autori: Aurel Ioan Eugen Botez, Andrei Atanasiu
e. Arhitectura spaţiului interior, design de produs şi scenografie: Scenografie de eveniment Palatul Cultural din Blaj | Autori: Silviu Aldea, Cătălin Marius Moga, Camelia Sisak, Tamás Sisak
f. Arhitectura spaţiului public: Grădina cu vise – Bastionul Theresia din Timişoara | Autor: Marius Miclăuş
g. Planificare spaţială: Plan de amenajare a teritoriului zonal „Parcul Natural Apuseni”,  jud Alba + ghid ilustrat | Autori: Marius Radu Dorel Barbieri, Alexandru Damian, Laura Năsui
h. Arhitectura prin imagine: Farmecul patrimoniului arhitectural sibian surprins în desene şi acuarele | Autor: Victor Moraru
i. Arhitectura prin cuvânt: Cui i-e frică de cartierul Matache? Principii de regenerare urbană pentru zona Matache – Gara de Nord |Autor: Mirela Duculescu
Transdisciplinaritate şi arhitectură | Autor: Cosmin Caciuc
Revista Arhitext | Redactor şef: Arpad Zachi
j. Studii şi proiecte finalizate şi nerealizate: Regenerare urbană pentru zona Matache – Gara de Nord din Bucureşti | Autor: Raluca Munteanu

Expoziţii dedicate proiectelor câştigătorilor şi ale maeştrilor vor putea fi vizitate pe toată perioada de desfăşurare a BNAB, ca şi seminarii şi conferinte de specialitate.

Expoziţia „Concurs de proiecte BNAB” va fi itinerată, în perioada 10 decembrie 2012 – 1 sept 2013, în intreaga ţară, după cum urmează: Cluj, Iaşi, Timişoara, Constanţa, Suceava, Craiova, Oradea, Sibiu, Alba Iulia, Braşov, Baia Mare, Tulcea, Piteşti, Ploieşti, Bacău.
Mai mult pe bnab.ro

Restaurarea Bastionului Theresia din Timişoara

Într-o societate ce încearcă stabilirea unei relaţii coerente cu trecutul, pe fundalul unei atenţii sporite faţă de problematica prezervării, considerăm utilă (ba chiar indicată) promovarea arhitecţilor care aduc în prim-plan o abordare profesionistă, documentată istoric, dar în acelaşi timp contemporană, a restaurării. Cu sprijinul Velux România, o companie care s-a implicat constant în optimizarea spaţiilor construite, vom prezenta în următoarele numere o serie de proiecte de calitate care au valorizat într-un mod inteligent, într-un spirit de autenticitate, structuri arhitecturale existente.

Proiectul de restaurare semnat de echipa Studio Archaeus a redat valoarea iniţială bastionului Theresia (parte a vechii fortificaţii a Timişoarei) printr-o intervenţie minuţioasă şi foarte atent controlată, îndrăzneaţă în egală măsură. Cuprinzând mai multe corpuri de clădire dispuse într-un plan poligonal conform proiectului cetăţii ideale, arii plantate întinse şi un mare spaţiu public central de tip mineral, bastionul a fost redescoperit prin îndepărtarea intervenţiilor din anii ’70, ce au constat în tencuieli de ciment şi consolidări cu beton. Astăzi, frumuseţea zidurilor de cărămidă şi a tencuielilor tradiţionale este din nou vizibilă.

Corpul cel mai bine păstrat, cel de pe latura vestică, are două niveluri şi mansardă, în timp ce restul fortificaţiei a supravieţuit numai pe înălţimea parterului cu arcade din cărămidă. Aceste arcade au fost transformate în portice prin inserarea unor tâmplării asimetrice din lemn care conduc privirea în mod dinamic de-a lungul faţadei. În mod simbolic, vechile ziduri au primit învelitori-grădină, terasele plantate cu iarbă fiind totodată referinţe la ruinele năpădite de vegetaţie, cât şi reprezentarea celor mai noi direcţii în arhitectura prietenoasă cu mediul.
Clădirea mansardată a fost readusă la viaţă prin reparaţii atente şi intervenţii reversibile cu materiale moderne: şarpanta din lemn a fost consolidată, o mare parte a structurii acoperişului a fost menţinută, iar intervenţiile de înlocuire au fost marcate cu sinceritate prin utilizarea unui lemn de culoare diferită. Scările din metal şi sticlă în forme minimaliste, sistemele de expunere demontabile şi iluminarea cu reflectoare orientabile culisante pe şine sunt principalele intervenţii contemporane care permit o varietate considerabilă de scenarii de iluminat în spaţiile expoziţionale fără a afecta în niciun fel anvelopanta clădirii iniţiale.

Odată cu transformarea podului în mansardă circulabilă a fost necesară şi prevederea unor vitraje pentru iluminarea naturală a spaţiilor. Soluţia cea mai bună, atât din punct de vedere estetic, cât şi funcţional, a fost prevederea unor ferestre de mansardă contemporane, a căror imagine nu induce în eroare asupra epocii intervenţiei, dar nici nu modifică în vreun fel percepţia de ansamblu. Ferestrele Velux alese au, de asemenea, marea calitate de a fi realizate din lemn masiv, încadrându-se cu naturaleţe în spaţiul interior. Cantitatea de lumină, de multe ori mai mare decât cea adusă de lucarne, contribuie la transformarea unui spaţiu închis şi labirintic într-unul cald şi deschis, definit de culoarea lemnului scăldat în razele soarelui. Ferestrele situate la nivelul ochilor permit relaţionarea permanentă între interior şi exterior, în timp ce ferestrele situate aproape de coama acoperişului contribuie la atmosfera generală de lumină difuză, odihnitoare. Ritmul generat de feţele luminate, feţele umbrite şi umbrele purtate ale elementelor din lemn ale şarpantei animă spaţiul, contribuind la atractivitatea acestuia ca etaj expoziţional.

Volumele masive ale coşurilor de fum care străbat mansarda au fost dematerializate prin perforarea şi transformarea lor în „tunele solare” care conduc lumina, asemenea unor periscoape, până în centrul spaţiului. Prismele tencuite au devenit astfel „containere de lumină”, obiecte de artă modernă cu rol de exponate permanente.
Intervenţia asupra mansardei clădirii nu a dus numai la creşterea suprafeţei vizitabile, ci şi la realizarea unui adevărat muzeu in situ al tehnicilor tradiţionale de construcţie, mansarda fiind un obiect istoric de valoare ascuns până deunăzi privirilor, o înşiruire de spaţii deopotrivă ludice şi didactice menite să readucă în inima publicului conştiinţa valorii lucrurilor de demult.

Proiect: arh. Marius Miclăuş
Echipa de proiect: stud. arh. Bogdan Raţ, arh. Zsolt Varday, arh. Brînduşa Havasi, arh. Maja Baldea, arh. Beatrice Lucaci, arh. Nicolae Olteanu, arh. Cristian Blidariu, arh. Vasile Oprişan; ATELIER TREI – arh. Cosmin Bloju, arh. Codruţa Negrulescu, arh. Oana Sarbu, arh. Victor Popovici, arh. Claudia Godean; PARASITESTUDIO – arh. Claudiu Toma
Beneficiar: Consiliul Judeţean Timiş şi Primăria Municipiului Timişoara
Structuri: CORONA TIMEXIM SRL • Instalaţii: CAPABIL SRL, G&C MARKET CASTELLI SRL • Ridicări topografice: SC A&C GEODETIC TEAM SRL • Peisaj: ing. Constantin Berar • Consultant istoric: ist. Simina Stan, artist Nada Stojici • Analize restaurare: prof. dr. geo. Marin Secalman, conf. geo. Anca Luca • Consultant restaurare: dr. arh. Ileana Zbirnea, rest. Iulian Olteanu • Consultant studii socio-umane: dr. soc. Corina Ilin • Grafică: artist nada sojici • Verificare proiect: Vasile Oprişan • Suprafaţa desfăşurată: 13 000 mp.
Text: Catrinel Negru
Foto: © Bennert GmbH (foto aeriană), Bogdan Raţ şi Marius Miclăuş
SURSA: iglooblog