Good Girls / MNAC

Muzeul National de Artă Contemporană, Bucureşti

 20 iunie – 29 septembrie 2013

Curatoare: Bojana Pejić (Berlin)
Curator asistent: Olivia Nițiș (București)

Good Girls

„Good Girls” este o expoziție internațională care oferă o perspectivă largă asupra artei contemporane produsă de femei. Titlul prozaic „Good Girls” este insipirat de două proiecte curatoriale precedente: readuce în discuție sintagmă „bad girls” introdusă de Marcia Tucker în anii ’90, moment de relaționare cu artistele și curatoarele din America influențate de feminism; cealaltă referință fiind legată de expoziția „No More Bad Girls?” (curatori Marion Stemberger și Kathrin Becker), prezentată la Viena în 2010, care investiga geografii alternative și identități culturale multimple centrale în epocă globalizării. Dar, astăzi, în 2013, este timpul să vorbim despre „€œgood girls”! Începând cu anii €’90, artiste și curatoare din România au inițiat câteva expoziții mai mici dedicate artei realizate de femei și artei feministe. Această expoziție reprezintă un eveniment internațional major de tip muzeal și se va concentra asupra unor aspecte legate de producția artistică a femeilor în jurul a trei nuclee: memorie, dorință și putere. Artistele participante, în mare parte trăiesc și lucrează în Europa, jumătate dintre acestea reprezentând România.

Artiste: Milica Tomić (Ser), Regina José Galindo (Gua), Sanja Iveković (Cro), Martha Wilson (USA), Pauline Boudry & Renate Lorenz (D), Nina Arbore (Ro), Jurga Barilaitė (Lit), Ana Bănică (Ro), Ethel Băiaș (Ro), Lucia Dem Bălăcescu (Ro), Biroul Melodramatic (Ro), Geta Brătescu (Ro), Irina Broboană (Ro), Filipa Cezar (Pt), Anetta Mona Chișa & Lucia Trackova (Ro), Ioana Ciocan (Ro), CHIRKLI Collective (Can), Alexandra Croitoru (Ro), Suzana Dan (Ro), Anna Daučikova (Slo), Cristina David (Ro), Bianka Dobo (Hun), Simona Dobrescu (Ro), Sandra Dukić & Boris Glamočanin (BiH), Elian (Ro), Suzana Fântânariu (Ro), Aniela Firon (Ro), Mariela Gemisheva (Bul), Iraida Icaza (GB), Corina Ilea (Ro), Chengyao He (Chi), Hristina Ivanoska (MCD), Orit Ishay (Isr), Katrazyna Kozyra (Pol), Anna Jermolaewa (Rus), Gülsün Karamustafa (Tur), Mihaela Kavdanska (Ro), Aurora Kiraly (Ro), Elke Kristufek (Aut), Ana Lupaș (Ro), Flavia Lupu (Ro), Lesya Khomenko (Ukr), Romana Mateiaș (Ro), Olivia Mihălțianu (Ro), Larisa Crunțeanu (Ro), Adina Paula – Moscu (Ro), Anca Munteanu – Rimnic (Ro), Ilona Németh (Slo), Ioana Nemeș (Ro), Alexandra Pirici (Ro), Delia Popa (Ro), Liina Siib (Est), Renee Renard (Ro), Necla Ruzgar (Tur), Dominique Sapin (Fra), Marilena Preda – Sânc (Ro), Hito Steyerl (D), Maria Ciurdea Steurer (Ro), Cecilia Cuțescu – Storck (Ro), Patricia Teodorescu (Ro), , Roxana Trestioreanu (Ro), Adela Jusić (BiH), Anna Jermolaewa (Rus), Mina Byck-Wepper (Ro).

Noaptea devoratorilor de Video Art

Studioarte Artistrunspace
Bucureşti, Str Episcopiei 2-4
Vineri, 24 mai 2013, orele 19:00 până la 04:00

Noaptea devoratorilor de Video ArtAlexandru Patatics cu o selecţie de studenţi UNAB, Alexandru Badelita, Catrinel Cotae, Ciprian Ciuclea, Doris Mayer, Gabi Stamate, Marilena Preda Sânc, Marius Tănăsescu, Mihai Zgondoiu, Patricia Teodorescu, Radu Igazsag, Valeriu Schiau, FemLink (www.femlink.)
Curatoare: Patricia Teodorescu, Olivia Niţis

Noaptea Devoratorilor de Video Art #4 reprezintă inițiativa de a organiza o acțiune maraton dedicată artei video din România. Selecția de lucrări video are în vedere calitatea producțiilor prezentate de artiști în diverse spații expoziționale din circuitul internațional, cît și captarea unui public variat în contextul NAG #7, alături de care Studio ARTE participă a patra oară.

Studio ARTE este o galerie independentă coordonată de artista Patricia Teodorescu. Galeria este în același timp un spațiu expozițional și un loc al dialogului și al creației, un work in progress realizat cu participarea artiștilor, curatorilor, teoreticienilor și al consumatorilor de artă în general. Studio ARTE se regăsește conceptual în statementul lui Joseph Beuys, care declară în 1979 în Berlin: „Creativitatea nu e monopolul artiștilor. Acesta e lucrul crucial de care am ajuns să-mi dau seama, și acest concept mai larg de creativitate este conceptul meu despre artă. Când spun că oricine e artist, mă refer la faptul că fiecare își poate influența conținutul vieții sale într-un domeniu particular, fie pictură, muzică, inginerie, grija pentru bolnavi, economie sau altceva. În jurul nostru fundamentele vieții strigă pentru a fi create sau a li se da o formă. Dar ideea noastră despre cultură este restricționată sever deoarece noi întotdeauna am aplicat-o artei. Dilema muzeelor și a altor instituții culturale apare din faptul că cultura este un cîmp atît de izolat, iar arta este încă și mai izolată: un turn de fildeș în cîmpul culturii înconjurat mai întîi de întregul complex al culturii și educației, apoi de către media. (…) Conceptul nostru despre artă trebuie să fie universal și să aibă natura interdisciplinară a unei universități, trebuie să existe un nou department universitar cu un concept de artă și știință”.

Nicolae Macovei Makovei – Imersiune în imaginar

Picturi digitale
Muzeul Brăilei
Galeria Gheorghe Naum

Vernisaj: 18 mai 2013, ora 18.00.

Nicolae Macovei Makovei - Imersiune în imaginarPicturile digitale, fiindcă despre aşa ceva este vorba, semnate de Nicolae Macovei Makovei, ne imersează într-o lume inventată, modelată după legi estetice care se integrează perfect în arealul noului vizual contemporan. Peisaje mnemonice real-virtuale, reverii întrezărite, ne încântă prin prospeţimea culorilor şi spontaneitatea modelării formelor. Unele lucrări digitale conţin un decorativ expandat, prelins din bidimensional, care conferă ambiguitate imaginii şi ne deschide nouă, ca privitori, poarta combinaţiilor posibile în complectarea discursului auctorial. Alte opere digitale implică desfăşurări de forme organice, nedenumite, ce ilustrează un viu fabulos, orchestrat în registre temporale pline de muzicalitate. Ecouri arhitecturale urbane sunt împachetate în structuri abstracte – obiectuale şi crează environment-uri cu calităţi cinetice şi de Op Art. Aglomerări de linii şi culori configurează spaţii horror vacuum, accentuând, în unele cazuri, un dramatism care rămâne în limitele armoniei clasice meditative.(Marilena Preda-Sânc)

Există un imaginar al raţiunii sau al cunoaşterii, în general vorbind? Poate… Oricum, la nivel existenţial, lumea familiară, cea de toate zilele, interferînd cu imaginarul, este astăzi la fel de vie ca în trecut. Artistul este cel mai bun cercetător dar şi cel mai puternic negator ai familiarului banalizat. Desigur, forţa mitică a imaginarului nu poate fi uşor „îmblînzită”. Influenţat tot mai mult de gîndirea ştiinţifică şi de rigorile, sau mai bine spus, dimensiunile ei de profunzime, artistul poate fi „buricul” unde se întîlneşte cerul cu pămîntul, fotonii cu sensibilitatea genetică a sentimentului mediat de minte, în relevarea frumuseţii misterioase a lumii largi şi a fiinţei umane în integralitatea ei spirituală. Gîndită, sau mai exact spus, regîndită ca emoţie a organizării şi a existenţei. Poate acest gongorism să fie chiar adevărul,  adevărul artistului dar şi donchijotismul lui. „Imersiune în imaginarpoate fi un fel de călătorie dintr-un univers în altul, pentru a te întîlni cu un poem imaginar,  preţ de o clipă… (Nicolae Macovei Makovei)

Expoziţia este deschisă în perioada 18 mai – 16 iunie 2013, zilnic între orele 10.00 – 18.00.
Muzeul Brăilei participă la Noaptea Muzeelor 2013.

Oraşul văzut de generaţia ’80

Victoria Art Center
4 aprilie – 25 mai 2013

Orasul-vazut-de-generatia-80Galeria Victoria Art Center în parteneriat cu Universitatea Naţională de Arte Bucureşti vă invită joi, 4 aprilie 2013, ora 19:00 la deschiderea expoziţiei „Oraşul văzut de generaţia ’80”.

Momentul va fi marcat printr-un performance al artistului Ütő Gusztáv, intitulat Global-local 2. Pe durata expoziţiei vor fi organizate o Seară Mircea Florian, o Masă rotundă: Oraşele vizibile/ Oraşele invizibile şi o Seară de poezie optzecistă pe tema condiţiei citadine.

Artişti participanţi: Alexandru Antik, Olimpiu Bandalac, Rudolf Bone, Călin Dan, Mircea Florian, Teodor Graur, Radu Igazság, Iosif Király, Petru Lucaci, Valeriu Mladin, Alexandru Patatics, Dan Perjovschi, Romelo Pervolovici, Marilena Preda Sânc, Gheorghe Rasovszky, Mircea Stănescu, Roxana Trestioreanu, Ütő Gusztáv, Sorin Vreme
Curator: Adrian Guţă

Condiţia citadină se constituie într-un esenţial reper tematic pentru artiştii şi scriitorii generaţiei ’80, de la începuturi şi până în prezent. Dimensiunea existenţială, cea social-politică, explorările identitare din perspectivă individuală sau ţintind categorii umane diverse, sunt constante în opera optzeciştilor care s-au lansat în contextul Atelierului 35.
Contrastele şi dinamica lumii post-totalitare, ofensiva agresivă a consumerismului, integrarea în sistemele ce ţin de fenomenul globalizării, avantajele şi primejdiile acestuia, inclusiv o nouă „vârstă” a alienării, se regăsesc în arta din ultimele două decenii, a exponenţilor generaţiei ’80. Nu lipsesc nici semnele unei sinteze definibile prin conceptul de „glocalism”. Unele demersuri ţin seama de faptul că oraşul contemporan este un meeting point al high şi media (consumer) culture. Tipologia structurală a fragmentului trimite, ca şi trăsătura anterior menţionată, la universul postmodernităţii.

Artiştii cu care se „clădeşte” expoziţia de la Victoria Art Center dezvăluie cu luciditate nemiloasă realităţi urbane şi social-politice incomode, dar sunt sensibili şi la misterele, poezia şi chiar pitorescul oraşului.
Prezentul „desant” al optzeciştilor operează cu limbaje artistice subliniat consonante cu axul tematic al condiţiei citadine şi care au contribuit din plin la dinamica generaţiei respective la începuturile sale, dar şi pe parcurs: fotografie, video, computer based art, instalaţie, obiect, performance. Artiştii pentru care am optat acum (variantele de selecţie fiind mai multe) au fost invitaţi să participe cu lucrări mai recente, iar unele sunt realizate pentru această expoziţie.

Oraşul văzut de generaţia ’80 este cea mai amplă expoziţie din ultimii douăzeci de ani alcătuită numai cu exponenţi ai acesteia, după ce şi-au încheiat evoluţia în Atelier 35. Protagoniştii expoziţiei trăiesc şi lucrează în Bucureşti, Oradea, Cluj, Timişoara, Sibiu, Sfântu Gheorghe, centre majore pe harta artei tinere de acum  trei decenii, unii (şi) peste hotare, la Amsterdam sau Düsseldorf. Este o expoziţie a unor individualităţi marcante, care poartă cu sine repere ale apartenenţei la aceeaşi generaţie culturală. (Adrian Guţă)

Victoria Art Center for Contemporary Cultural Production (Calea Victoriei 12 C, Bucureşti) este un spaţiu dedicat artei contemporane, creat dintr-o iniţiativă privată pentru a veni în sprijinul artiştilor români. Centrul îşi propune stimularea şi promovarea artei româneşti contemporane şi facilitarea schimburilor culturale internaţionale. Centrul urmăreşte de asemenea crearea unui cadru pentru dialog interdisciplinar prin organizarea de dezbateri, mese rotunde, lansări de publicaţii, precum şi iniţierea unor programe educaţionale vizând dezvoltarea gustului şi apetitului pentru produsul cultural contemporan.

Parteneri media: ArtClue, ArtBank.ro, Modernism.ro, Igloo Media, Revista Arta, AgenţiadeCarte.ro, Radio România Cultural

Momentum / Aiurart

Spaţiul de Artă Contemporană Aiurart
Strada Lirei 21, Bucureşti
14 martie – 30 martie 2013
Vernisaj: 14 martie, ora 19:00.

Momentum

Organizatori: Asociația Experimental Project și Centrul de Dezvoltare Curriculară şi Studii de Gen: FILIA în parteneriat cu Spațiul de artă contemporană Aiurart

Coordonatoare de proiect: Oana Băluță și Olivia Nițiș
Curatoare: Olivia Nițiș
Artiști: Carmen Acsinte, Matei Bejenaru, Simona Dobrescu, Mario Ionescu, Dan Pierșinaru, Renée Renard, Marilena Preda Sânc, Valeriu Șchiau, Patricia Teodorescu.

Completa depolitizare și accentuarea reductivă a celebrării femeilor ca prezențe delicate, decorative și materne reprezintă o confortabilă mistificare a semnificațiilor istorice și socio-politice pe care le are sau ar trebui să le aibă ziua de 8 martie în conștiința colectivă. Momentum este un proiect despre recuperarea istorică și, în egală măsură, despre schimbarea de sens pe care tradiția și dinamica socio-politică și culturală au determinat-o în timp la nivelul mentalităților colective.
Momentum invită la reflexie, la deconstrucție și resemnificare. Momentum înseamnă recuperarea unui time frame și implicațiile simptomatice ale acestui proces. Momentum face trimitere la un sistem închis, dar și la impulsul care îl poate reconfigura.

Parteneri: Crama Oprisor, Editura Vellant, Zeppelin, All Hollow, Tataia, Sapte Seri, TVCity, Modernism, Metropotam, Avantaje, ArtClue, ArtAct Magazine, Liternet.