A încetat din viață artista Maria Miertoiu

Cu adânc regret în suflet, colegii anunţă încetarea din viaţă, după o lungă suferință, a artistei plastice Maria Miertoiu.

019Maria Miertoiu av21

Maria Miertoiu s-a născut pe data de 14 martie 1957, la Orăştie, judeţul Hunedoara. Este absolventă a Liceului de Artă din Deva (1976) şi a Academiei de Artă „Ioan Andreescu” din Cluj, secţia textile, promoţia 1981. Activitatea de creaţie şi-a început-o în Fabrica de mătase din Deva, unde a lucrat timp de 11 ani în creaţia de modele. Cercetarea didactică şi artistică şi-a început-o în cadrul Liceului de Muzică şi Arte Plastice „Sigismund Toduţă” din Deva, unde a activat ca profesor peste 20 de ani.

012Mia - lucrari

Maria Miertoiu rămâne în amintirea noastră, a colegilor şi elevilor, prin spiritul viu și prietenesc, având dorința nestăvilită de a ne împărtăși ceva din bucuriile ei, sentiment în care nădejdea şi emoţia se amestecă. Lângă o lume tehnică, practică şi utilitară, versurile, la fel ca şi picturile Mariei Miertoiu, pun „Cultura spiritului” şi cultivarea valorii pe primul plan.

Suntem alături de familia sa în aceste momente triste. Dumnezeu să o odihnească în pace!

Ceremonia de înmormântare va avea loc vineri 8 mai 2015, începând cu ora 12.00. Corpul neînsufleţit este depus pentru ultimul omagiu la Capela Sf. Alexandru din Deva, situată pe strada Eminescu nr. 45.

În 2011 artavizuala21 publica interviul Maria Miertoiu: „Doresc să creez o artă care mă reprezintă”.

Maria Miertoiu: Poeme – Crochiuri

Lansare de carte

01 Maria Miertoiu - carte- foto Grigore Roibu

Astăzi, 9 noiembrie 2013, în sala de lectură a Bibliotecii „Ovid Densuşeanu” din Deva am făcut cunoştinţă, pentru prima dată, cu versurile Mariei Miertoiu, consacrată pentru activitatea sa din domeniul artelor plastice. „Frumosul este măreţia adevărului”, afirma Platon. Artele vizuale fac din imagine o  sărbătoare a unei preformanţe în care ochiul se întâlneşte cu mâna. „Ceea ce cuvântul spune, imaginea ne arată în tăcere”, subliniau sfinţii Părinţi despre icoane. După ce ne-a obişnuit cu o artă inspirată de tradiţii arhaice, Maria Miertoiu ne introduce acum în lumea cuvintelor.

03 Maria Miertoiu -carte- foto Grigore Roibu„Asemenea poeţilor moderni, întâlnim în poezia Mariei Miertoiu un anume acord al contrariilor, în care visul se disciplinează logic, misticitatea se întregeşte firesc de rigoare, intuiţia merge în pas cu luciditatea de analiză, iar impulsul spontan îmbracă o haină glacială, implicând sugestia şi ambiguitatea”, spune Maria Toma–Damşa în cuvântul deschiderii volumului de poezii.

05 Maria Miertoiu -carte- foto Grigore Roibu04 Maria Miertoiu -carte- foto Grigore RoibuLângă o lume tehnică, practică şi utilitară, versurile, la fel ca şi picturile Mariei Miertoiu, pun „Cultura spiritului” şi cultivarea valorii pe primul plan.

02 Maria Miertoiu -carte- foto Grigore Roibu„Ţintuită între mine, neputând “fugi”, am stat “pe gânduri”. Le-am stors seva în cuvinte, imagini, sensuri umane, căutând eliberare în adevăr”, spune autoarea în deschiderea volumului. Cartea „Poeme – Crochiuri” (Editura Karina, Deva, 2013) este o invitaţie în lumea omului privit ca lucrător vremelnic, o lume în care tristeţea şi bucuria, nădejdea şi emoţia se amestecă prin intermediul versurilor „colorate” într-un volum de poezie plin de sensibilitate, având frumoase inserţii grafice.

07 Maria Miertoiu -„Între lumină şi întuneric,
Verdele crud, atârnat de gard.
Simfonie cromatică la ceas de Înviere.

Eu, atent, mic şi neputincios
La poalele Necuprinsului.”
(Maria Mieroiu – Contrast)

06 Maria Miertoiu -carte- foto Grigore Roibu„Doresc să subliniez faptul că această carte de poezii nu ar fi apărut dacă doamna profesoară Maria Damşa nu m-ar fi încurajat în acest sens, lucru pentru care îi rămân recunoscătoare. Dânsa este cea care a apreciat ce am lucrat şi am creat în acest domeniu, al scrisului, şi dânsa este cea care mă încurajează să scriu în continuare. Doamna profesoară a insistat pentru a păstra titlul cărţii, „Poeme- Crochiuri”, un titlu care îmbină ideea versului cu cel al artelor plastice ca şi concept artistic. În interiorul volumului am inserat ilustraţii care nu sunt crochiuri, ci desene având subiecte ce mi s-au părut potrivite cu versurile cărţii”, conchide Maria Miertoiu.

A consemnat Grigore Roibu

Kovacs Ernest şi invitaţii săi

Galeria de artă „Forma”

Ernest Kovacs si invitatii sai

Kovacs Ernest este unul dintre întemeietorii Şcolii de artă hunedoreană. Profesor  al  Liceului de artă din Deva şi artist plastic, el a format, de-a lungul anilor, nenumăraţi plasticieni. Începând de astăzi, 5 septembrie 2013, Galeria de artă „Forma” găzduieşte expoziţia de grup cu lucrări ce aparţin sculptorului Kovacs Ernest şi clasei pe care a condus-o între anii 1971 – 1975, ca profesor la Liceul de Artă din Deva.

1 Ernest Kovacs si invitatii sai - Foto artavizuala21

2 Ernest Kovacs si invitatii sai - Foto artavizuala218 Ernest Kovacs si invitatii - Foto artavizuala214Ernest Kovacs si invitatii - Foto artavizuala21jpg7 Ernest Kovacs si invitatii - Foto artavizuala213 Ernest Kovacs si invitatii - Foto artavizuala216 Ernest Kovacs si invitatii - Foto artavizuala21

Expun: Kovacs Ernest, Rodica Ailincăi, Marieta Besu, Rozalia Budulan, Vioara Dinu, Lia Laufer, Maria Miertoiu, Georgeta Mocanu, Sanda Murzea, Adriana Popa Cănija, Ioana Liana Popa, Ana Maria Rugescu, Dana Solovastru, Norbert Taugner, Mihai Țopescu.

Cartea-obiect, vehicul de comunicare simbolică

Galeriile de artă Focşani
Perioada: 23 ianuarie – 11 februarie 2012

Proiectul WEST MEETS EAST – A Cultural Book Exchange, subliniază prin expoziţiile de carte-obiect organizate în America şi România în intervalul 2009-2012, dorinţa de comunicare a artiştilor de pretutindeni.
Baza proiectului o constituie colaborarea pe plan artistic începută în aprilie 2009, dintre Daniela Frumuşeanu (România) şi Joanne R. Luongo (U.S.A.).

Societatea modernă a făcut din comunicare un idol la care se închină toți cei care participă voluntar la jocurile schimbului de idei și de bunuri simbolice.
Această frenezie a dialogului prin cuvinte sau bunuri simbolice invită de fapt la reevaluarea capacității oamenilor de a trăi în comuniune, împărtășind idealuri nobile, generoase cu gândul la ideea unei societăți de unde singurătatea sau alienarea să fie excluse. Trebuie privit cu atenția alertei că și excesul de comunicare poate dăuna grav idealului de armonie socială. A fi singur între ceilalți pare a fi o luptă pentru identitate și supraviețuire, societatea informațională oferindu-ne pe toate canalele un exces de vești, nu întotdeauna cele așteptate.
Globalizarea ne refuză dreptul la solitudine, altfel spus, la intimitate. În această zonă sensibilă arta propune  o veritabilă medie de aur plasată la egală distanță dintre moderație și exces. A fi informat este, desigur, un privilegiu, a fi bombardat supraabundent poate deveni o dramă.


Artiștii români, integrați spațiului artistic planetar operează prin limbajul artei la configurarea unor alternative, creația lor fiind deschisă către individ și colectivitate.  Proiectul românesc privind Cartea obiect, semnifică efortul aplicat al unor creatori care știu că prin imagine și cuvânt putem locui simultan atât în trecutul utopic, cât și în dimensiunea viitorului. Inevitabil fac referire la celebra Carte de nisip, carte care începe acolo unde o deschizi și se sfârșește în clipa în care o închizi. Așadar, atunci când Ion Bițan configura din pământul ars al unor cărămizi, simbolice piramide ale cunoașterii anticipa o revenire prin artă la plăcerea lecturii, alta decât pe internet sau alte tehnologii media. Cartea ca dimensiune sacră, indiferent dacă evocă ori constată, are sensul unei practicabile relații între tine și ceilalți și, mai important, dintre tine și tine. Marile povești ale lumii, nemuritoarele basme, ne hrănesc cu fabuloase fantasme, amintindu-ne că noi înșine ne-am născut dintr-o minunată poveste. În multe cazuri, povești autentice de dragoste.


Fervoarea intelectuală a unor confrați artiști, unii deveniți autorități în materie, s-au dedicat în timp unor succesive recuperări ale ideii de carte ca o metaforă a cunoașterii în general. Expozițiile naționale sau cele transatlantice au adunat artiști atât de diferiți, încât acest spectacol are frumusețea varietății și perenitatea unui proiect destinat timpului lung. Expoziția Cartea obiect de la Focșani, reprezintă o staționare pe un traseu cultural generos și stimulator pentru artiștii participanți, după ce operele au putut fi admirate la București, Iași și în alte locuri. Calitatea lucrărilor a generat interes prin soluțiile plastice ale compozițiilor, prin prestigiul autorilor, și, evident, prin atașamentul spontan al publicului așezat între uimire și acceptare. Daniela Frumușeanu, cunoscută prin proiectul Batik, prin albumele editate s-a asociat cu numele mari ale domeniului artelor vizuale decorative între care, desigur, Joanne R. Luongo, Șerbana Drăgoescu, Suzana Fântânaru, Miruna Hașegan, Letiția Oprișan, Lisandru Neamțu, Liviu Nedelcu, precum și foarte devotații domeniului Cristina Bolborea, Adela Bonat, Andra Florentina Georgescu, Anca Alexandra Higiu, Ecaterina Marghidan, Ruxandra Ștefan Munteanu, Ana Maria Rugescu, Sabina Mariana Stan artiști selectați pentru evenimentul de la Focșani.


Privesc cu încredere și atașament acest mod de a interacționa prin intermediul unui concept care adună creatorii de bunuri simbolice și-i solidarizează în planul creației și al dialogului intercultural. Cei vechi spuneau: carte frumoasă, cinste cui te-a scris, iar , mai apoi, s-a ajuns la elogiul carte frumoasă cinste cui te citește, spre a ajunge finalmente la formula  carte frumoasă, cinste cui te imaginează și te privește ca pe o icoană a sufletului omenesc dintotdeauna…(Valentin Ciucă)
Mai multe imagini din expoziţie pe Faceboock, Daniela Frumuşeanu – West Meets East
Citiţi şi Vitrina cu cărţi-obiect

Vitrina cu cărţi-obiect

 West Meets East

Expoziţia „West Meets East”, de la Sala „Constantin Brâncuşi”, este a cincea etapă a proiectului cu acelaşi nume, centrat pe creaţia de carte-obiect. Fiecare etapă a însemnat o expoziţie, deschisă la Bucureşti, în Statele Unite, la Iaşi.

Ideea nu este nouă. De la Ion Biţan, primul artist român care a practicat acest gen, la Ion Stendl sau la Mircia Dumitrescu, cu seria dedicată lui Nichita Stănescu, conceptul are deja o istorie.
De data aceasta simbolul este folosit nu numai în sensul lui strict cultural şi estetic, dar şi ca modalitate de comunicare între artişti de pe continente şi din culturi diferite. Proiectul, iniţiat în 2009 de Daniela Frumuşeanu de la „Universitatea Naţională de Arte” din Bucureşti şi de Joanne R. Luongo, de la „Worcester State College” din Statele Unite, a reunit până acum 45 de artişti din România, Statele Unite, Olanda, India, Republica Slovacă. Etapa a V-a s-a concretizat în această impresionantă expoziţie de la Bucureşti, ce va fi deschisă până către mijlocul lunii noiembrie, cu 41 de participanţi din toate generaţiile şi venind din tehnici artistice diverse. Unii dintre ei au în „repertoriul” lor cartea-obiect de multă vreme, ca în cazul Şerbanei Drăgoescu, ale cărei transpuneri plastice ale unor opere importante ale literaturii româneşti şi universale sunt deja cunoscute, alţii se află la primele experienţe artistice de acest gen, ca foarte tânăra Alexandra Corina Dănescu.

Romantic şi ludic, introspecţie şi discurs

Ce înseamnă pentru privitor o carte obiect? De ce este nevoie de ea alături de cea tipărită normal? De ce ar dori un artist vizual să creeze o carte, şi nu o pictură, o sculptură, o instalaţie sau un performance? Sunt întrebări al căror răspuns nu este întotdeauna simplu.
În primul rând, o carte-obiect este un unicat. Nu în sensul textului semnat de un autor, ci pentru că a doua la fel nu va mai fi creată niciodată. Apoi, ea este menită în primul contemplării. De la forma piesei, la materialul din care este construită, la cromatică şi desigur, la conţinutul ei format din imagini, luate din natură, din viaţa personală (fotografii, de exemplu), din simboluri cunoscute sau inventate, din litere care compun sau nu un text. Cel care o „citeşte” nu parcurge un text linear, emoţionant sau interesant, desigur, ci este chemat să se scufunde concomitent în mai multe universuri.

Titlul este sugestiv, de multe ori, ca în cazul „Cărţii zburătoare pentru îngeri” a Mirunei Mihaela Haşegan sau al „Cărţii naturii” de Elena Daniela Dumitraşcu, ori „Cartea Răului” a Danielei Frumşeanu. El poate trimite gândul către alte tărâmuri, cum o face „Cartea japoneză” a aceleiaşi autoare, sau către alte epoci („Cartea în timp” de Aniela Elena Ovadiuc). Alteori, artistul pare că vrea să se destăinuie prin ea aşa cum nu o poate face prin altă artă, ca Suzana Fântânariu sau Cristina Bolborea în cartea ei de ceramică, „Lecturi despre mine”.
Într-o asemenea creaţie, semnul vizual ia locul cuvântului, culoarea declanşează imediat emoţia sau ia locul discursului despre soarta cărţii, ca în „Carte arsă”, de exemplu, litera obişnuită este schimbată cu un alfabet personal, care ţâşneşte din „pagină”, invitând la decriptare, iar filele legate tradiţional se pot desfăşura pe verticală sau pot fi rulate în suluri amintind de timpuri străvechi. Interiorul cărţilor este şi el deosebit de complex, incluzând toate domeniile vieţii cotidiene şi întreaga gamă de emoţii prin care fiecare vizitator trece măcar o dată în viaţă.

Diversitatea materialelor este la fel de incitantă. Cele mai diferite tipuri de hârtie se pierd între ţesături fine, între broderii şi frunze, între lemn şi ceramică, între piatră şi metal… O altă senzaţie, un alt sentiment tactil de fiecare dată.
Vizitând expoziţia de la Sala „Constantin Brâncuşi” oscilezi între „Cartea Alchimiei”, realizată de Daniela Frumuşeanu, fastuoasă prin culorile folosite, prin preţiozitatea materialului şi impresionantă prin căutarea unui fond de simboluri care să facă vizibilă unitatea spirituală a omenirii: mister, ritual magic, ştiinţă, transformare, spaţiu alchimic, semne, simboluri, culoare, vindecare, şi „Psalmii”-aripi ai Şerbanei Drăgoescu, cu înălţări spirituale rar atinse de cuvântul scris, între fineţea voalului de lână pe care prima „scrie” gânduri şi simboluri şi „Culorile melancoliei” a celei de a doua, cu trimiterile lui blagiene, pe un paravan care, pliat, se poate transforma în carte. Poţi să zâmbeşti privind „File din copilărie” a Alexandrei Neacşu, te transpui în lumea romanelor poliţiste sau în cea, mai gravă, a căutării identităţii cu amprentele Alexandrei Cristina Buduru, şi eşti prins de avalanşa de culoare a porţilor şi caligramelor Letiţiei Oprişan, nou convertită la această modalitate de expresie.

Expoziţia „West Meets East” este un alt fel de întoarcere la obiectul carte în epoca internetului, care, de altfel, nu lipseşte din expoziţie, ca în ceramica Angelei Bonat, aşa cum nu lipsesc ziarele, fie prin modul de imprimare al unor litere fie prin resturile lor, prinse în casete de carton şi intitulate, ironic sau nu, „Biblioteca” Şerbanei Drăgoescu.

Pictură, grafică, broderie, sculptură, colaj, textile, sigilii de ceară, gresie, ceramică… toate convertite în carte şi discurs despre carte. Romantic şi ludic, ecologie şi introspecţie, cuvânt şi imagine.

O altfel de bibliotecă, al cărei conţinut aparţine nu numai autorilor pieselor, ci şi privitorului şi care este menit să stea „sub semnul solidarităţii intelectuale”, după inspirata expresie a criticului Valentin Ciucă de la Iaşi.
(Victoria Anghelescu)
SURSA: Cotidianul.ro

Participă artiştii: Şerbana Drăgoescu, Suzana Fântânariu, Letiţia Oprişan, Miruna Mihaela Haşegan, Liviu Nedelcu,  Georgeta Hlihor,  Adela Bonaţ,  Ana Maria Rugescu,  Aniela  Elena Ovadiuc, Cristina Ecaterina Bolborea, Daniela Frumuşeanu, Adina Iftode, Adriana Emilia Popa Canija, Adriana Mirela Ciupercă, Alexandra Georgiana Coman, Alexandra Cristina  Buduru, Alexandra – Corina Dănescu, Alexandra Neacşu, Alida Mirela Păun, Amalia Rodica Ailincăi, Anca Alexandra Higiu, Andra Cristescu,  Andra Georgescu, Carmen Emanuela Popa, Carmen Iordache, Diana Raluca Ghencea, Diana Şochina, Elena – Daniela Dumitraşcu, Joanne R. Luongo (U.S.A.), Maria Miertoiu, Marián Králik  –  (Republica  Slovacă), Mioara Mei-Roşu, Ruxandra Ştefana Munteanu, Sabina – Mariana Stan, Tatiana Cociorva, Alexandra Andreea Ionaşcu, Cătălina Elena Florescu, Daniela Arseni, Florentina Micu şi Ana-Maria Bunescu. Expoziţia poate fi vizitată până pe 28 octombrie 2011.