Păstrarea gratuităţii în muzeele naţionale din Marea Britanie costă statul 52,5 milioane € anual, sau aproximativ 423 milioane € în total, de la intrarea în vigoare a hotărârii, în 1999. Secretarul de stat pentru cultură, Jeremy Hunt, a făcut publice aceste cifre la aniversarea a zece ani de la introducerea accesului gratuit în muzee, anunţând că intenţionează să ofere în continuare fonduri pentru păstrarea acestui statut.
Presa britanică se întreabă cât mai poate fi păstrat accesul gratuit universal, în condiţiile în care coaliţa de la guvernare şi-a asumat obligaţia de a reduce deficitul bugetar al ţării, care a ajuns la peste 10% din produsul intern brut în 2010.

Susţinătorii accesului gratuit subliniază succesul acestei măsuri, în ceea ce priveşte numărul de vizitatori. În muzeele din toată ţara, rata de frecventare a crescut cu 51% din 2000, precum arată statisticile. Vizitatorii fac parte, în general, din clasa de mijloc, iar mulţi dintre cei din muzeele din Londra sunt turişti. Mulţi sunt de părere că aceştia îşi pot permite să plătească o sumă, la fel cum o fac pentru numeroasele expoziţii temporare, precum Leonardo la National Gallery (19 €, până în 15 februarie), Lucian Freud la National Portrait Gallery (17 €) sau Gerhard Richter la Tate Modern (15 €). Accesul gratuit a sporit numărul de vizite, încurajând un public care ar fi fost într-altfel îndepărtat chiar de o taxă redusă de acces. Numărul de vizitatori provenind din medii dezavantajate a ajuns la 2,5% din numărul total înregistrat de British Museum şi 5% la Victoria and Albert.
Aproximativ 50 de milioane de vizitatori se bucură anual de 50 de muzee gratuite în Marea Britanie. Dintr-un calcul sumar, reiese că s-ar putea strânge 150 milioane €, dacă jumătate din aceşti vizitatori ar plăti 6 € de persoană, un buget de folos pentru directorii care se zbat să echilibreze bugetele.

Taxa de acces este improbabil să revină, pentru că există un conses în susţinerea gratuităţii, între directorii muzeelor. În anii ’90, opiniile erau împărţite, unii fiind de părere că instituţiile devin mai orientate asupra vizitatorilor, atunci când aceştia sunt consideraţi clienţi, fiind încurajate de asemenea să adopte modernizări şi un marketing mai bun.
Citiţi articolul complet în The Art Newspaper.
SURSA: Artmark